9,918 matches
-
atitudinea față de progenituri dupa fătare); stimularea electrică a cortexului cingulat produce la masculi doar erecția, iar ablația girusului suprimă reacțiile de furie. Alte structuri decât girusul cingulat mai intervin în organizarea acestor acte comportamentale fundamentale; după ablația bilaterală a lobilor temporali, maimuțele prezintă un comportament bizar: le dispare teama de șerpi și alte vietăți sau obiecte, ce le inducea frica anterior și prezintă explorarea orală a tuturor obiectelor, și a celor ce le provocau cândva repulsie. Tot după lezarea feței inferioare
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
un comportament bizar: le dispare teama de șerpi și alte vietăți sau obiecte, ce le inducea frica anterior și prezintă explorarea orală a tuturor obiectelor, și a celor ce le provocau cândva repulsie. Tot după lezarea feței inferioare a lobului temporal se modifică aproape spontan comportamentul sexual (libidoul); se instalează o hiperfuncție sexuală, animalul alegându-și ca partener sexual alte specii și chiar obiecte (fetișism), iar mamele își abandonează puii la fătare. Distrugerea la șobolancele-mamă (experimental) a zonelor corespunzătoare girusului cingulat
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
punctele plăcere favorizează autostimulări locale și procesele de reîntărire pozitivă, după cum s-a menționat deja. IV. Mecanismele memoriei sunt corelate cu circuitele motivației sexuale, în primul rând la nivelul sistemului limbic. La om, structurile limbice de pe fața medială a lobului temporal (juxta-allocortex) asigură memoria recentă, iar cortexul prefrontal deservește integral memoria imediată; o memorie de lungă durată ce are o localizare difuzăcriptogenetică. Teoriile chimice consideră acizii nucleici drept posibile molecule ale memoriei; alte ipoteze - infoenergetice motivante fiind acelea ale inductorilor enzimatici
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
că atunci când intenția devine ținta activității, ea capătă statut de sarcină); persistența intenției centrale pe tot parcursul realizării sarcinii și inhibarea intențiilor aflate în competiție (când mecanismul inhibării este perturbat, se ajunge la instabilitatea activității, uneori cu caracter patologic); reglarea temporală a intențiilor (asigurată prin trei sisteme: sistemul de producere a intențiilor; sistemul de selecție a intențiilor; sistemul de tratare a intențiilor - acestea acționând concomitent și în concurență unul cu altul; de exemplu, sistemul de selecție poate întrerupe funcționarea sistemului de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a mai multor arii funcționale ale organizației”, „considerarea factorilor externi organizației”. Tocmai de aceea, deciziile complexe sunt analizate dintr-o perspectivă multiplă, ce presupune considerarea concomitentă a actorilor implicați în procesul decizional (vizându-se raționalitatea comportamentului lor decizional), a perspectivei temporale (durată, număr de întreruperi, întârzierile, ciclurile de feedback către fazele inițiale etc.); a contextului organizațional în care sunt luate deciziile (fapt ce determină gradele de libertate pe care managementul le are în organizație, precum și posibilitățile acestuia de a îndruma, dirija
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interacțiunii dintre cele patru elemente, numai că interacțiunile sunt imprevizibile, neexistând o cronologie apriori a lor ca în modelul rațiunii complete: soluțiile pot preceda problemele, atât problemele, cât și soluțiile pot aștepta o oportunitate adecvată pentru luarea deciziei. Așadar „vecinătatea temporală” a ceea ce se scurge la un moment dat în lada de gunoi, precum și coincidența sau adecvarea celor patru elemente sunt cele care dirijează procesul decizional. Decizia poate fi desprinsă de procesele aparente care au dus la luarea ei, datorându-se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tipul de muncă, între timpul uman și timpul trăit, pe de o parte, și timpul cronologic pe de altă parte îl are asupra personalității umane, bufeele delirante, puseele procesuale paranoide care apar, de cele mai multe ori, ca rezultat al dezorganizării reperelor temporale; abordările cognitiviste se conturează pe surprinderea efectelor de natură patologică ce pot apărea atunci când subiectul execută simultan activități multiple (de exemplu, să răspundă motor la un sunet grav și la altul ascuțit apăsând pe niște pedale și să efectueze activități
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca mijloc de recuperare a unor deficiențe cognitive, motorii, afective sau de personalitate. Ritmul ajută la dezvoltarea și recuperarea motorie și facilitează de asemenea, dezvoltarea generală a copilului cu deficiență. Utilizarea unui instrument muzical dezvoltă coordonarea motorie fină, orientarea spațio- temporală și bineînțeles, încrederea în sine. Obiective generale urmărite în terapia prin muzică: Dezvoltarea interesului față de activitățile muzicale Formarea unor deprinderi practice muzicale ( ritmice, melodice, de interpretare, de utilizare a instrumentelor) Educarea deprinderilor de a asculta muzică Echilibrarea personalității copilului prin
Terapia prin muzic? la copilul cu deficien?e senzoriale multiple by Carmen P?tru?escu () [Corola-publishinghouse/Science/84052_a_85377]
-
pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără nuanțele verbale folosite tot timpul de auzitori. Este imposibil, într-un asemenea context să înțeleagă rolul stilistc al grupului nominal,al verbelor, al nuanțelor temporale ale acestora. Deficienții de auz învață limba română ca pe o limbă străină și, din acest punct de vedere, se pot aplica metodele folosite în învățarea limbilor străine cu mare succes. Elevul surd învață topica în propoziție după reguli, căci
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
tensiuni emoționale, fie al unei puternice iritații. Gesturile prompte, sigure și precise denotă calm, stăpânire de sine, încredere în sine, prezență de spirit etc. Gesturile lente, dar sigure și precise denotă meticulozitate, grijă pentru amănunte, tendința de a neglija dimensiunea temporală a activității în favoarea calității. Această categorie de însușiri poate fi întâlnită mai frecvent la temperamentul flegmatic. Mult exagerate, luând forma pedanteriei, respectiv caracterul unei manii, ele pot apărea însă și la alte tipuri temperamentale, de pildă la melancolic. Gesturile retorice
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
drumul, și s-au dat spre munți, unde cunoscând că nici acolo nu se va putea amistui, au gândit să treacă spre Țara Ungurească’’, aduce în prim plan unele idei prinse în cuvinte cheie, ce impune insistența accentului, ca valoare temporală crescută asupra acestor termeni. Întâlnim aceeași tendință de a exprima sintetic ideile, ca rezultat al frecvenței în vorbirea locală a timpului, nu ca un efort al cronicarului. Același Ștefan e caracterizat prin puține cuvinte, al căror sens complet astăzi ar
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
g, s-z, t-d, m-n, r-l, te-ce etc); adăugiri de litere, silabe, cuvinte, în special la sfârșitul cuvântului; inversiuni de litere, silabe, cuvinte care apar în special în structura grafică a literelor simetrice, datorită tulburărilor spațio- temporale, când copilul inversează ordinea literelor in cuvânt (b-d, d-p, n-u, sau „lac” în loc de „cal” etc.); contopiri și comprimări de cuvinte care apar mai ales în dictări, unde micul școlar poate alungi linia ultimei grafeme din cuvânt până când aceasta
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
clasei I, dar este pregătit prin activități specifice încă de la gradiniță și pe parcursul primului an de școlarizare. Etapa pregătitoare cititului are ca obiective esențiale: elaborarea schemei corporale proprii și a partenerului, corectarea tulburărilor de lateralitate, orientarea, organizarea și structurarea spațio- temporală, corectarea tulburărilor de articulare, dezvoltarea auzului fonematic și a unor abilități cerute de actul lexic. Pregătirea pentru scris necesită coordonarea oculo- motorie, formarea și antrenarea conduitelor perceptiv- motrice, de organizare și structurare spațio- temporală, formarea și dezvoltarea câmpului grafic, precum și
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
lateralitate, orientarea, organizarea și structurarea spațio- temporală, corectarea tulburărilor de articulare, dezvoltarea auzului fonematic și a unor abilități cerute de actul lexic. Pregătirea pentru scris necesită coordonarea oculo- motorie, formarea și antrenarea conduitelor perceptiv- motrice, de organizare și structurare spațio- temporală, formarea și dezvoltarea câmpului grafic, precum și formarea abilităților implicate în actul grafic. Programele de intervenție destinate terapiei și dezvoltării limbajului trebuie începute cât mai timpuriu, când sistemul nervos este mai plastic, iar funcțiile și procesele psihice sunt în plin proces
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
Sinele-obiect și Sinele-subiect (Krewer, 1994), permite dinamica sentimentului de identitate. Caracteristici și elemente de tipologie Sentimentele de apartenență constituie unul dintre aspectele (colective) ale identității și deci ale sentimentului de Sine. Tipologia concepută de Erikson evocă astfel unitatea personală, continuitatea temporală, participarea afectivă, diferența individuală, Încrederea În sine, autonomia, controlul de sine, autoevaluarea În raport cu ceilalți și, În sfârșit, identificarea prin integrare de valori colective. Sentimentul de apartenență apare aici mai cu seamă ă dar nu numai ă prin ultimele două aspecte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
două aspecte menționate, precum și prin participare. Alex Mucchielli (Mucchielli, 1986, p. 47 și urm.) propune la rândul său o tipologie În cadrul căreia acest sentiment este menționat În mod explicit și vorbește despre ființă materială, apartenență, unitate, precum și despre coerență, continuitate temporală, diferență, valoare, autonomie, Încredere și existență. Dacă privim Însă mai Îndeaproape, vedem că problema identității colective este legată simultan de toate aceste elemente, În măsuri diferite. Într-adevăr, fiecare dintre aceste sentimente este condiționat de ansamblul celorlalte și este constitutiv
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la o singularitate redusă („Daniel a eșuat În negocieri și cu parteneri de alte naționalități”) și la o constanță puternică („I s-a mai Întâmplat lui Daniel să-și rateze obiectivele”). Practic, nu Întotdeauna posedăm toate cunoștințele, mijloace (materiale sau temporale) suficiente sau măcar motivații ori convingeri suficient de puternice pentru a pune În aplicare un asemenea raționament. Din această cauză, tindem să folosim scheme cauzale, care sunt niște rezumate memorate, venind În continuarea unor experiențe trecute, sau scenarii la care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia analitică anglo-saxonă, așa cum o cunoaștem din cercetările lui Jaakko Hintikka, Saul Kripke sau Patrick Suppes, chestiunea centrală este cea a limbajului sau a comensurabilității, „semantica lumilor posibile” făcând apel la variantele deontică, epistemică sau temporală. Totuși, aplicarea acestei noțiuni s-a dovedit la fel de fecundă și pentru studiul organizațiilor și ierarhiilor. ν În vreme ce contractul, raport ambivalent de egalitate și subordonare, face legătura Între elemente ale aceluiași ansamblu, convenția nu presupune cu necesitate existența unui univers comun
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate perverti În diferențialism. Prin urmare, trebuie să Încercăm să scăpăm de alternativa următoare: fie exaltarea exclusivă a diferenței, fie universalul abstract care reduce importanța oricărei apartenențe colective. „Dreptul la diferență” trebuie Înțeles așadar ca o implicație a drepturilor omului. Temporalul și contingentul fiind mijloacele prin care oamenii Își exprimă umanitatea, nu se poate pune problema renunțării la propriile referințe. Dimpotrivă, În lipsa unui punct de vedere determinat, adică În lipsa apartenenței la o tradiție, suntem lipsiți de dimensiunea evaluativă a Înțelegerii, care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu reprezintă nici vreun ateism sau vreo ideologie antireligioasă. Pur și simplu, nu acordă vreun loc special nici unei religii. În acest caz, În măsura În care credința rămâne o problemă individuală, religia va ține de dreptul privat, și nu de cel public. Ordinea temporală are autonomia ei și nu se poate erija În judecător al spiritualului. În acest caz, mai multe Biserici diferite pot coexista fără probleme pe același teritoriu; mai trebuie doar ca acestea să recunoască suveranitatea puterii civile ca fiind autonomă și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puțin decât să i se permită regelui să perceapă impozite pe bunurile clerului, să limiteze autoritatea tribunalelor ecleziastice și să numească episcopii. Intenția afișată a puterii politice era aceea de a Îndepărta puterea pontificală de deciziile din interiorul regatului. Puterea temporală este distinctă și independentă de puterea papală; ea nu exclude legitimitatea autorității spirituale, ci dorește doar să o supună consimțământului și confirmării principelui. Acest exemplu va fi sursa unor lungi dezbateri: proiectul prevedea inclusiv ca legații pontificali să nu poată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a clerului sunt depuși și trebuie să-și Înmâneze demisia Primului Consul. La 25 ianuarie, În timp ce este ținut prizonier la Fontainebleau, papa Pius al VII-lea este constrâns să accepte semnarea unui nou Concordat, prin care renunță la suveranitatea sa temporală și Îi cedează lui Napoleon dreptul de a numi episcopi În Franța. Puterea pontificală a revocat În mod public acest Concordat, dar protestele sale nu auputut schimba situația și În cazul articolelor organice. Conflictul laic va căpăta o nouă dimensiune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
negritudinea este o nouă grilă de lectură a istoriei umanității. Colonialismul afirma rolul civilizator al națiunilor europene În Africa, mergând chiar până la a pretinde că Începutul istoriei africane coincide cu procesul colonial. Această concepție se bazează de altfel pe logica temporală a lui Înainte și după: Înainte de sosirea europenilor, sălbăticie; după, civilizație. Se instituie astfel arhetipuri care servesc clasificării (Lucrèce, 1971): ă negrii nu au istorie; ă Africa nu are nici civilizație și nici cultură; ă opera de colonizare a adus
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de suprimare a surselor de nediferențiere? Acest raționalism ideologic și dogmatic Își are rădăcinile Într-o interpretare superficială a gândirii carteziene. Pentru Descartes, deși putem concepe o societate pur rațională, atemporală, unică și universală, societatea existentă este În mod necesar temporală, deci irațională, diversă și variabilă. Acest lucru conduce la distincția Între „ceea ce poate fi remodelat după normele rațiunii, sufletul individului, și ceea ce, imperfect prin natura sa istorică, trebuie să facă obiectul unui consimțământ rezonabil: ordinea socio-politică, cu toată suita sa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ne putem limita doar la explicarea aspectului său etnic. O dată lămurit acest aspect, apare nevoia de a explica prin ce anume este specific uman acel comportament, adică prin ce este el atemporal: „Ceea ce este universal uman se folosește tocmai de temporal și de contingent pentru a se exprima cât mai complet” (Devereux, 1975,p.8). Iar rolul științelor umane este tocmai să explice ceea ce Wilhelm Dilthey numea combinația dintre general și individual. Acestea fiind spuse, să abordăm acum orientarea etică anunțată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]