6,328 matches
-
asigurau, cu acte, că noul voievod va respecta dreptul lor de proprietate asupra Dobridorului preluat sau cumpărat de la boierii Minea și Iepure. proximitatea Dobridorului: tezaurul de la Bârca (vezi Maria-Magdalena Duțescu și Ana-Maria Rădulescu, ˝Un nou lot monetar din al treilea tezaur de la Bârca˝ în Revista Muzeului Olteniei din Craiova "Oltenia", nr. 13/2001, 90-93.), tezaurul monetar de la Galicea Mare, jud. Dolj, din vremea lui Filip Arabul, (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 13/2001, 94-107), tezaurul monetar de la Segarcea, Dolj (sec. XVIII-XX
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
preluat sau cumpărat de la boierii Minea și Iepure. proximitatea Dobridorului: tezaurul de la Bârca (vezi Maria-Magdalena Duțescu și Ana-Maria Rădulescu, ˝Un nou lot monetar din al treilea tezaur de la Bârca˝ în Revista Muzeului Olteniei din Craiova "Oltenia", nr. 13/2001, 90-93.), tezaurul monetar de la Galicea Mare, jud. Dolj, din vremea lui Filip Arabul, (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 13/2001, 94-107), tezaurul monetar de la Segarcea, Dolj (sec. XVIII-XX), (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 12/2000, 108-111), tezaurul monetar din secolele XVI-XVIII descoperit
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
nou lot monetar din al treilea tezaur de la Bârca˝ în Revista Muzeului Olteniei din Craiova "Oltenia", nr. 13/2001, 90-93.), tezaurul monetar de la Galicea Mare, jud. Dolj, din vremea lui Filip Arabul, (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 13/2001, 94-107), tezaurul monetar de la Segarcea, Dolj (sec. XVIII-XX), (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 12/2000, 108-111), tezaurul monetar din secolele XVI-XVIII descoperit la Dobrești Dolj (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 12/2000, 102-107), tezaurul monetar de la Rast, Dolj, (sec. XV-XVI), (vezi Toma
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Oltenia", nr. 13/2001, 90-93.), tezaurul monetar de la Galicea Mare, jud. Dolj, din vremea lui Filip Arabul, (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 13/2001, 94-107), tezaurul monetar de la Segarcea, Dolj (sec. XVIII-XX), (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 12/2000, 108-111), tezaurul monetar din secolele XVI-XVIII descoperit la Dobrești Dolj (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 12/2000, 102-107), tezaurul monetar de la Rast, Dolj, (sec. XV-XVI), (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 3/1981, 97-108) ș.a. De mai mică importanță sunt descoperirile monetare de la
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 13/2001, 94-107), tezaurul monetar de la Segarcea, Dolj (sec. XVIII-XX), (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 12/2000, 108-111), tezaurul monetar din secolele XVI-XVIII descoperit la Dobrești Dolj (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 12/2000, 102-107), tezaurul monetar de la Rast, Dolj, (sec. XV-XVI), (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 3/1981, 97-108) ș.a. De mai mică importanță sunt descoperirile monetare de la Ciuperceni, Desa, Sadova și Vânjuleț. "Oltenia", 1940: „Tezaurul a fost găsit întâmplător de către un flăcău din Dobridor
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Dolj (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 12/2000, 102-107), tezaurul monetar de la Rast, Dolj, (sec. XV-XVI), (vezi Toma Rădulescu, "Oltenia", nr. 3/1981, 97-108) ș.a. De mai mică importanță sunt descoperirile monetare de la Ciuperceni, Desa, Sadova și Vânjuleț. "Oltenia", 1940: „Tezaurul a fost găsit întâmplător de către un flăcău din Dobridor, în vreme ce săpa la vie în vara anului 1932 și cuprinde 32 de monede romane de argint, dinari imperiali, monede ce erau păstrate sub un strat de cenușe într-o ulcică mică
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
pe un platou cu promontoriu, se văd multe cioburi ceramice, probabil feudale. Singura monedă feudală din Covei este un triplu gros polonez emis de Sigismund al III-lea în 1598, adică contemporan cu Mihai Viteazul. Tot din perioada feudală datează tezaurul de la Covei, descoperit de locuitorul Dumitru I. Mitrică (n.1873), la arat, la 500 de metri spre apus de sat, pe locul lui Petru Nicolăescu, în data de 19.03.1927, care, din fericire, a putut fi recuperat integral și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Petru Nicolăescu, în data de 19.03.1927, care, din fericire, a putut fi recuperat integral și se află acum la București. În acea zonă a existat satul de bordeie, a cărui biserică a fost tot un bordei mai mare.Tezaurul este alcătuit din obiecte de argint, disparate, respectiv un castronel ornat cu sfinți și cu inscripția în slavonă Făuritu-s-a acest pahar în anul șapte mii douzeci și trei.S-a cumpărat a bea întru slava lui Dumnezeu., un
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
degrabă fiind vorba de mica avere a verunui locuitor mai avut, care a ascuns-o din cauza năvălirilor turcești ce s-au succedat mult prea des în Oltenia în perioada 1770-1839. Din auzite știu că ar mai fi existat un alt tezaur, descoperit prin zona lacului Cărămiziul, prin anii 1930 și dispărut în anii tulburi de după război. Acesta ar fi fost compus din niște podoabe femeiești, de argint, ornate cu pietricele colorate. Aici ar mai fi fost descoperite și căni și farfurioare
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
șlefuit, o ceașcă și mai multe fragmente de ceramică dacică. Din locuri neprecizate mai provin vestigii ale culturilor "Criș" și "Ariușd-Cucuteni", un topor de piatră atribuit culturii "Coțofeni", un topor de bronz cu margine ridicată din epoca bronzului și un tezaur de monede barbare. În "Dealul Mesteacănului" se află o așezare rurală de unde provin o statuetă de bronz a lui Hercule, o cataramă și o fibulă din epoca romană. Lângă biserica romano-catolică s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului și
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
a achitat de obligațiile sale familiale, SHRI MATAJI a putut să se consacre dezvăluirii unei noi metode: SAHAJA YOGA (YOGA SPONTANĂ), rod al unei stăruitoare căutări pe parcursul multor decenii de studii, ce reprezintă o sinteză între esență clasicei Yoga și tezaurul spiritualității din alte epoci și diferite zone geografice. Fără a-și cruța forțele, neobosita călătoare pe cele cinci continente, Shri Mataji poartă mesajul său tuturor celor care îl așteaptă. Călătorește neîntrerupt pe cinci continente pentru a-și purta mesajul și
Shri Mataji Nirmala Devi () [Corola-website/Science/298633_a_299962]
-
coexista cu bibliotecă, bibliotecile fiind decorate cu statui inscripționate. Mării patricieni dețineau colecții de artă expuse în piețe, grădini, temple și teatre. Și în evul mediu s-a menținut tezaurizarea, mânăstirile colecționând piese valoroase în clisiarnite, iar marile catedrale păstrau tezaure. Erau indivizi ce dețineau colecții particuare, mai ales in Italia, cănd cardinalul Giordano Orsini din Romă a creat un cabinet de antichități. Lorenzo Magnificul deținea o colecție de manuscrise și geme. În secolul XV, erau colecții de tapiserii, picturi flamande
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
cel al Regelui Matthias și al soției sale, Beatrix de Aragon. Prezența lor în pictură ar putea indica faptul că Regele Matthias Corvinus ar fi fost dănuitorul picturii pentru asigurarea relației bună dintre orașul Brașov și Rege. Până de curând tezaurul de paramente al locașului a fost în mare măsură trecut cu vederea, până când, în 2002, specialiștii i-au descoperit valoarea. Cuprinzând piese vestimentare din perioada Evului Mediu, el nu este cu nimic mai prejos decât marile colecții din Danzig, Halberstadt
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
manifestărilor artistice ale formațiilor sale corale, de fluierași și de dansatori (corul din Rășinari are o tradiție de peste 100 de ani), care au obținut importante succese cu prilejul diferitelor lor deplasări și participări la festivaluri naționale și internaționale. Păstrarea acestui tezaur cultural și folcloric ce îl reprezintă jocul și dansul popular este principalul obiectiv al comunității, în 1982 și în 2002 desfășurându-se Zilele Fiilor Satului Rășinari, la aceste sărbători de suflet participând rășinăreni de pe toate meridianele lumii. Sosiți pe aceste
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
în Kasongan, lângă Yorgyakarta, unde se fac obiecte și statuete din ceramică foarte cunoscute în arhipelag. Mai demult, Indonezia importă obiecte de ceramică și porțelan din Chină, mai ales pe vremea imperiului Majapahit, și are la ora actuală un imens "tezaur" de ceramică antică chinezească, datând chiar din vremea dinastiei Han. Pictură este răspândită pe tot arhipelagul, indonezienii pictează lemnul și sculpturile din lemn, măștile wayang, porțelanul, ceramică, sticla, pietre și chiar și casele, schițând fragmente din viața idolilor. În Java
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]
-
confesionale: reformată (datată din anul 1864) și greco-catolică (înființată în 1869, când au fost înscriși 26 elevi, din care 15 băieți și 11 fete). Azi se invață în "Școala Generală" care funcționează într-o clădire din 1907. Satul are un tezaur folcloric vocal, port și dans popular renumit, caracteristic Câmpiei Transilvaniei.. Un obicei străvechi, apreciat în mod deosebit de străini, este "împreunatul (simbria) oilor".
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
din Transilvania. Dincolo de rău se aflau „Jucu de Jos” și „Jucu de Sus”, părți ale vastului domeniu Suky. De origine germană, familia nobiliara Suky s-a așezat în Transilvania în secolul XIII. Un potir făcut la comanda acesteia, păstrat în tezaurul catedralei din Esztergom (Ungaria) este considerat de istoricii de artă drept cel mai bogat și mai luxos din Transilvania. Ultimii descendenți ai acestei familii s-au stins în secolul XVIII. Pe locul reședinței familiei din Cluj s-a ridicat, în
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
reședința), Bodrog, Câmpenești, Corpadea, Dezmir, Pata, Sânnicoară și Sub Coastă. Pe teritoriul comunei Apahida s-au făcut importante descoperiri arheologice, între care cimitirul celtic din sec.III-II. î.C. și mormintele goților din sec.V d.C. Au fost descoperit două tezaure: primul, găsit în 1889, constă dintr-un sicriu conținând trupul unui bărbat care purta numele de Omharus, fiind una dintre căpeteniile gepizilor. Mormântul conținea numeroase obiecte ornamentale specifice gepizilor. Un al doilea tezaur a fost descoperit în 1968, la 300
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
sec.V d.C. Au fost descoperit două tezaure: primul, găsit în 1889, constă dintr-un sicriu conținând trupul unui bărbat care purta numele de Omharus, fiind una dintre căpeteniile gepizilor. Mormântul conținea numeroase obiecte ornamentale specifice gepizilor. Un al doilea tezaur a fost descoperit în 1968, la 300 m distanță de primul, cu ocazia efectuării unor excavări destinate instalării unor stâlpi de beton. Acest al doilea tezaur, mult mai bogat decât primul, conținea mormântul unui bărbat care a fost identificat după
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
una dintre căpeteniile gepizilor. Mormântul conținea numeroase obiecte ornamentale specifice gepizilor. Un al doilea tezaur a fost descoperit în 1968, la 300 m distanță de primul, cu ocazia efectuării unor excavări destinate instalării unor stâlpi de beton. Acest al doilea tezaur, mult mai bogat decât primul, conținea mormântul unui bărbat care a fost identificat după accesoriile existente ca fiind o altă căpetenie gepidă. Cele două tezaure au dus la ipoteza conform căreia în zonă s-ar afla o necropolă de inhumație
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
primul, cu ocazia efectuării unor excavări destinate instalării unor stâlpi de beton. Acest al doilea tezaur, mult mai bogat decât primul, conținea mormântul unui bărbat care a fost identificat după accesoriile existente ca fiind o altă căpetenie gepidă. Cele două tezaure au dus la ipoteza conform căreia în zonă s-ar afla o necropolă de inhumație a căpeteniilor gepide, ipoteză confirmată și de faptul că în 1978 un sătean din zonă a descoperit întâmplător o altă podoabă ornamentală similară celor găsite
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
ipoteza conform căreia în zonă s-ar afla o necropolă de inhumație a căpeteniilor gepide, ipoteză confirmată și de faptul că în 1978 un sătean din zonă a descoperit întâmplător o altă podoabă ornamentală similară celor găsite în primele două tezaure. În Evul Mediu aici era situat un pod de vamă peste Someș, pod ce se afla în proprietatea mănăstirii (abației) benedictine (romano-catolice) de la Cluj-Mănăștur. Taxele încasate pentru trecerea podului constituiau principala sursă de venit a abației. Denumirea latină și maghiară
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
de tipul „cu piciorul întors pe dedesubt“ și câte un denar de la: Geta, Elagabal, Iulia Mammaea și Iulia Maesa. La sud-est de comună în zona numită „Valea Mărăloiu“, aproape de gardul livezii I. A. S., s-a descoperit, întâmplător, în anul 1987, un tezaur monetar format din 1068 de piese: doi ași, restul denari emiși în intervalul Nero-Balbinus. Un sondaj arheologic executat în zona de descoperire a tezaurului a evidențiat existența unei locuiri dispersate de epocă romană. Din locuri neprecizate se mai cunosc următoarele
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
zona numită „Valea Mărăloiu“, aproape de gardul livezii I. A. S., s-a descoperit, întâmplător, în anul 1987, un tezaur monetar format din 1068 de piese: doi ași, restul denari emiși în intervalul Nero-Balbinus. Un sondaj arheologic executat în zona de descoperire a tezaurului a evidențiat existența unei locuiri dispersate de epocă romană. Din locuri neprecizate se mai cunosc următoarele descoperiri: o monedă de bronz de la Antoninus Pius, câte un denar de la Septimius Severus și Iulia Domna, o monedă de bronz de la Gordian III
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Boju, Boj-Cătun, Cara, Cojocna (reședința), Huci, Iuriu de Câmpie, Moriști și Straja. Primele urme de locuire descoperite în zona Cojocnei datează din secolul I î.C., în zonă fiind descoperit un tezaur compus din mai multe piese de argint. Ulterior, în perioada romană și apoi în Evul Mediu, Cojocna a devenit un centru important de exploatare a sării. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]