5,809 matches
-
dat bine seama de marea însemnătate a scrierilor bune, a luat ființă Institutul Presa Bună din Iași, cu clădire și tipografie proprie în curtea catedralei noastre" (Ibidem). 991 Lumina creștinului, ianuarie 1927, p. 24. 992 În memorialul de înființare a tipografiei, anexat la dosarul trimis Ministerului Industriei și Comerțului, era făcută următoarea prezentare: "Câțiva preoți de la Episcopia Catolică de Iași începuseră încă din anul 1911 să tipărească reviste, calendare și alte cărți morale pentru popor. După război, activitatea a fost luată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prezentare: "Câțiva preoți de la Episcopia Catolică de Iași începuseră încă din anul 1911 să tipărească reviste, calendare și alte cărți morale pentru popor. După război, activitatea a fost luată din nou, dar acești preoți s-au convins că fără o tipografie proprie, nu se va face un progres real. De aceea, la 1925 s-au folosit de o ocaziune și episcopia a cumpărat tipografia Lumina Moldovei, proprietatea domnului Liviu Sadoveanu. Din lipsă de local nu s-a putut utiliza această tipografie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
După război, activitatea a fost luată din nou, dar acești preoți s-au convins că fără o tipografie proprie, nu se va face un progres real. De aceea, la 1925 s-au folosit de o ocaziune și episcopia a cumpărat tipografia Lumina Moldovei, proprietatea domnului Liviu Sadoveanu. Din lipsă de local nu s-a putut utiliza această tipografie până la 15 mai 1927, când s-au făcut toate sforțările pentru deschiderea ei. Tipografia Presa Bună nu urmărește scopuri materiale, ci răspândirea de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tipografie proprie, nu se va face un progres real. De aceea, la 1925 s-au folosit de o ocaziune și episcopia a cumpărat tipografia Lumina Moldovei, proprietatea domnului Liviu Sadoveanu. Din lipsă de local nu s-a putut utiliza această tipografie până la 15 mai 1927, când s-au făcut toate sforțările pentru deschiderea ei. Tipografia Presa Bună nu urmărește scopuri materiale, ci răspândirea de cărți morale cât mai ieftine pentru popor" (DJAN Iași, Fond Inspectoratul Industrial al Regiunii a III a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au folosit de o ocaziune și episcopia a cumpărat tipografia Lumina Moldovei, proprietatea domnului Liviu Sadoveanu. Din lipsă de local nu s-a putut utiliza această tipografie până la 15 mai 1927, când s-au făcut toate sforțările pentru deschiderea ei. Tipografia Presa Bună nu urmărește scopuri materiale, ci răspândirea de cărți morale cât mai ieftine pentru popor" (DJAN Iași, Fond Inspectoratul Industrial al Regiunii a III a Iași, dosar 378, f. 8). 993 Monitorul Oficial, nr. 61, din 15 martie 1930
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
față de acest tip de jurnalism a fost uneori una destul de dură, mai ales în țările cu o politică anticlericală, unde era sprijinită de ziarele liberale cu o mai mare răspândire (G. Chiaudano, El periodismo catolico. Criterios y normas, seconda edizione, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena, 1913, p. 58). 1024 "Instruccion pastoral y normas sobre critica, propaganda y publicidad de obras literarias, teatrales, cinematograficas de caracter heterodoxo o inmoral", în Ecclesia, nr. 286, 1950, pp. 6-8. 1025 Această atitudine favorabilă statului român
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cinci mii de exemplare vândute prin abonament sau cu numărul, Cazzavillan se hotărăște să editeze un cotidian, pentru a oferi cititorilor „cele din urmă știri din lumea întreagă telegrafice și telefonice”. U. apare sub direcția editorului, care era și proprietarul tipografiei. În alegerea denumirii el se inspiră, așa cum mărturisește, de la Ioan Genilie, care în 1845 scosese la București prima gazetă cu acest titlu. Noul ziar va ieși dimineața, în timp ce marile cotidiene ale epocii, „România”, „Voința națională” sau „România liberă”, apăreau după-amiaza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
și Stelian Popescu, alături de care, asigurând continuitatea orientării politice și culturale, se află prim-redactorul Ion Popescu și secretarul de redacție B. Marian. După intrarea trupelor germane în București U. își suspendă apariția. Clădirea în care se aflau redacția și tipografia este confiscată de ocupanți, care vor tipări aici ziarele aservite lor. După doi ani U. reapare sub direcția lui Stelian Popescu, dar Virgil N. Dărăscu obține sprijinul Consiliului de administrație și va conduce ziarul între decembrie 1918 și mai 1919
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Alexandru cel Bun, Vlad țepeș, Mihai Viteazul și a lui ștefan cel Mare și Petru Rareș. Este epoca umanistului Nicolae Olahus (1493 - 1563) autor în limba latină, a lui Ioan Honterus (1498 - 1549), reorganizatorul școlilor din Brașov, fondator al unei tipografii și autorul unei Istorii a lumii, cu ediții la Brașov, Cracovia, Zürich. Mai precizăm că în secolul XVI apare în Transilvania Manualul de medicină al lui George Lencses și Sanitas studium (studiul sănătății a doctorului Paulus Kyr precum și Herbarium lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Franklin s-a născut la data de 17 ianuarie 1706, la Boston, ca al 10-lea copil din familia unui modest fabricant de săpun și ceară. A vrut să se dedice afacerii de familie, dar a renunțat intrând ucenic la tipografia fratelui mai mare, James. Citea foarte mult și a început curând să și scrie. Primele articole le-a publicat în revista fratelui său, New England Current, pe care apoi a condus-o câtva timp. Între 1723 și 1728 a schimbat
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
New England Current, pe care apoi a condus-o câtva timp. Între 1723 și 1728 a schimbat mai multe îndeletniciri la New York, Philadelphia, Londra și apoi din nou la Philadelphia. În 1728 și-a organizat, din propriile sale mijloace, o tipografie și a început să editeze Pennsylvania Gazette în care a publicat foarte multe articole. Aprecia foarte mult învățătura și în același timp lucra, dar și studia foarte mult încercând să-și desăvârșească cunoștințele lingvistice. Pe lângă acestea mai lua parte activă
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
traducere de Alexandru Macovei, Editura Litera Internațional, București, 2007. Dalby Liza, Gheișele, traducere de Daniela Georgiana Arșinel și Marius Chitoșcă, Editura Curtea Veche, București, 2010. Danielou Alain, Kama Sutra. Breviarul Amorului de Vatsyayana, traducere de Nicolae Constantinescu, Pro Editură și Tipografie, București, 2003. Dixon Simon, Ecateria cea Mare, traducere de Alina Cârâc și Mihai Stoica, Editura Artemis, București, 2004. Erickson Carolly, Josephine prima împărăteasă a Franței, traducere de Irina Negrea, Editura Lider, Editura Luceafărul, București, 2004. Finerman Debra, Mademoiselle Victorine, traducere
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
revista Liceului Comercial din Silistra. Tot atunci publică prima poezie în grai aromân, în revista „Armatolii” din București. Urmărit de neșansă, își vede imprimată o culegere de poeme, Înmuguriri, în 1940, dar, în învălmășeala evacuării Cadrilaterului, volumul se pierde la tipografie. Altă culegere, Doruri zăbrelite, alcătuită în închisoare, nu a ajuns să fie tipărită, dispărându-i la locul detenției. Câteva poezii îi apar în Antologie lirică aromână (1975), altă încercare de a-l include în antologia Un veac de poezie aromână
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
la rândul său, protectorul lui Grigorie Râmniceanu și al lui Ilarion, episcop al Argeșului, al cronicarilor Dionisie Eclesiarhul și Naum Râmniceanu), aflat în grația domnitorului Mihail Suțu, F. ajunge, la 23 septembrie 1792, mitropolit al Țării Românești. Aduce cu sine tipografia episcopiei pentru a o întări pe cea mitropolitană. Întreține viața pastorală și relații epistolare cu vârfurile ecleziastice din Balcani și Asia Mică. Își investește averea în acte filantropice, în ctitorirea de școli, biserici sau în ridicarea unui foișor și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
pentru xilogravură, pictură și broderie. Învață acum limbile turcă, greacă (veche și modernă), arabă. Venit la București (în intervalul dintre 1688 și 1690) ca tipograf, în urma unei solicitări a domnitorului Constantin Brâncoveanu, A.I. ajunge nu peste multă vreme în fruntea tipografiei domnești. Călugărindu-se, își schimbă numele mirean, Andrei, chemându-se acum Antim. În 1691 scoate de sub teascuri prima sa tipăritură, Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon. Un an mai târziu, semnează pentru prima dată Antim Ivireanul. În 1694
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Dionisie Floru. Părăsind Snagovul, poate și în urma unor intrigi, A.I. revine la București, unde timp de patru ani, până în 1705, face să apară cincisprezece tipărituri, cele mai multe în grecește. La 16 martie 1705 este ales episcop al Râmnicului, înființând încă o tipografie. Prin lucrările editate, A.I. ripostează, în numele Bisericii Ortodoxe, tendințelor de extindere ale catolicismului și calvinismului, decis să apere puritatea doctrinei de imixtiunile heterodoxe. Convins că limba română este în stare să exprime conceptele teologice și poate servi la oficierea serviciului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
a avut o soartă diversă: a apărut ca bisăptămînal, apoi a devenit cotidian, hebdomadar și din nou cotidian. Dar editarea propriului său ziar nu era suficient pentru Iorga. În 1908 (vrînd să evite dificultățile de publicare anterioare), a achiziționat o tipografie. Și-a numit editura Datina română și multe din cărțile lui vor purta pe frontispiciu acest nume. Jurnalistica sa politică era o legătură între istoric și politician. Ziarele și jurnalistica din Europa răsăriteană și de sud-est se aflau prin tradiție
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Bustul lui Iorga a fost distrus de către locuitori, iar el era supus unor provocări permanente. Oamenii de acolo îl spionau (conform inginerului Boeru, chiar în beneficiul Echipei Morții condusă de el). Deosebit de turbulent era Primarul legionar, binecunoscutul Gheorghe Dinescu. Dar tipografia lui Iorga își avea sediul acolo, iar acum, lipsit de mijloacele financiare corespunzătoare, nu putea plăti salariile lucrătorilor. Iorga și-a continuat munca la istoria sa universală, părăsindu-și rareori locuința. O plimbare prin Văleni nu constituia o distracție, în ciuda
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
viață întreagă, atitudinea lui dîrză i-a surprins atît pe prieteni cît și pe dușmani; doamna Catinca părea o stîncă alături de soțul ei. Familia Iorga s-a mutat în casa deteriorată, dar locuibilă a doamnei Lucia. Spre bucuria lui Iorga, tipografia sa scăpase nevătămată 32. Dar a existat un corolar la cutremur, care s-a răspîndit în rîndul legionarilor. Legionarii, datorită "cultului morții" atît de drag lor așa cum îi explica Boeru autorului acestei cărți considerau cutremurul drept "un avertisment", o pedeapsă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
financiare, nu avea nici o "rezervă" pusă deoparte, așa cum aveau atîția alții! Dificultățile financiare au început imediat după neîncasarea primului salariu. Aceste dificultăți erau vizibile, dar ceea ce îl îngrijora mai mult pe Iorga era imposibilitatea de a-i plăti pe lucrătorii tipografiei sale. " Nefericiții aceștia trebuie să fie plătiți!... Fie ce-o fi!", repeta Iorga aproape monoton. Da, dar cum? În Vălenii plini de legionari, aceștia exercitau presiuni penibile asupra lui Iorga din cauza acestor salarii neplătite (chiar dacă lucrătorii tipografiei lui Iorga erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
plăti pe lucrătorii tipografiei sale. " Nefericiții aceștia trebuie să fie plătiți!... Fie ce-o fi!", repeta Iorga aproape monoton. Da, dar cum? În Vălenii plini de legionari, aceștia exercitau presiuni penibile asupra lui Iorga din cauza acestor salarii neplătite (chiar dacă lucrătorii tipografiei lui Iorga erau cuminți și răbdători). Iorga spera să adune bani din vînzarea unei părți a bibliotecii sale. Cu toate că aceasta era avutul său cel mai drag, era gata să se despartă de ea în folosul lucrătorilor săi... A devenit curînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o sumă importantă de bani din vinderea unei părți a bibliotecii sale), dr. Angelescu i-a împrumutat lui Iorga 50.000 de lei (în jur de 220-250 de dolari în perioada aceea) ca să plătească salariile de primă urgență ale lucrătorilor tipografiei. Dar cum avea să se descurce în continuare? Mai ales după catastrofalul cutremur de pămînt? La începutul lui noiembrie, Iorga i-a scris o altă scrisoare lui Angelescu, în care nu-i cerea bani, ci să-l ajute intervenind ca să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
A continuat, amintindu-și de suferințele familiei sale. "Așa că nimeni nu poate spune că nu înțeleg suferințele oamenilor mai bine decît cei care au averea Brătienilor". Partidul Naționalist Democrat, Cuvîntarea lui Nicolae Iorga, candidat pentru Senat în județul Ilfov, București, Tipografia "Cultura Neamului Românesc", 1919 44 N. Grigoraș, Nicolae Iorga ca student al Universității din Iași, Iași, 1941, p. 16 45 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 174 46 Teodorescu, op. cit., p. 50 47 O viață de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dorea Mihail Gorbaciov: un comunism melodios, plin de Înțelesuri și bine executat. Se vor face reformele necesare și se vor acorda libertățile corespunzătoare, dar numai Într-un cadru reglementat - nu mai departe de februarie 1988, guvernul nu Îngăduia edituri și tipografii independente. Una dintre ciudățeniile comuniștilor reformiști era aceea că porneau Întotdeauna la drum cu țelul himeric de a reforma unele aspecte ale sistemului lor, menținându-le pe celelalte neschimbate - de exemplu, introducând stimuli de piață, dar păstrând mecanismele de planificare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la București școala generală (1961-1970), Liceul „George Coșbuc” (1970-1974) și cursurile Facultății de Filologie, secția română-engleză (1976-1980). Între timp lucrează ca muncitor (1975-1976), merceolog (1976-1978), iar după absolvire e profesor de limba română în satul dâmbovițean Vizurești (1980-1985). Corector la Tipografia „Informația” (1986) și la revistele „Contemporanul” și „România literară” (1987-1989), devine redactor la „România literară” (1989-2001), redactor-șef adjunct la „Cotidianul” (1991, 1995-1996), redactor-șef la „Zig-zag” (1993-1995) și la revista „Avantaje” (1996-1998), comentator politic, șef al Biroului din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]