5,883 matches
-
la mănăstirea Agafton 63. Fata avea 16 ani. La sfîrșitul anului 1834, o mare nenorocire s-a abătut asupra familiei lui Vasile Iurașcu. A treia zi din sărbătorile Crăciunului (27 decembrie), chiar de dimineață, soția sa pleca din Bănești, grăbind trăsura, ca să ajungă mai repede acasă, la Sarafinești. Dar, înainte de a trece Siretul, prin Vadul Donțului, s-a prăvălit trăsura și Paraschiva Iurașcu a căzut cu capul peste o cioată. Intrată în agonie, a fost dusă din nou la Bănești, acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
familiei lui Vasile Iurașcu. A treia zi din sărbătorile Crăciunului (27 decembrie), chiar de dimineață, soția sa pleca din Bănești, grăbind trăsura, ca să ajungă mai repede acasă, la Sarafinești. Dar, înainte de a trece Siretul, prin Vadul Donțului, s-a prăvălit trăsura și Paraschiva Iurașcu a căzut cu capul peste o cioată. Intrată în agonie, a fost dusă din nou la Bănești, acasă, la aga Grigore Cananău unde peste două ceasuri a murit, fără a avea lîngă ea pe careva din familia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
soție pre lăudată a unui băr/batu cinstitu unită în bună/ faptă stolnicului Iu/rașk numitu. Pe copii și/ pe bărbatu cu întristate cău/tări înspăimîntați iau lă/satu aici în vecinici uitări /. Lîngă apa curgătoare/ deodată cumplit căzu/ din trăsura călătoare /. Au rămas necunoscută/ cu bărbatul și copii(i) /. Pe pristolul vecinicii/ iartațo de mii de ori/ D-neavaastră cetitori/ că toți suntem muritori". Acest tragic eveniment a fost însemnat de Vasile Iurașcu și pe Mărgăritarele sale, chiar la începutul cărții
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Mărgăritarele sale, chiar la începutul cărții, cu singura deosebire că din grabă, în loc de "decembrie" cum se precizează pe piatra de la mormînt, el a scris aici "noiembrie": "În anul 1834: noembri în 27: marț la 7 ceasuri din zi sau prăvălit trăsura și din acea struncinare: la 9 ciasuri din ziua aceea șau dat și sufletul soție me Paraschiva: cu care am vețuit piste 30 di ani. Cu lacrimi mă rog tuturor care după vremi veți ceti pi această sfîntă carte numită
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu cai cu tot, la 27 decembrie 1836, într-o rîpă, pe cînd trecea o punte (sic!) din Bănești" ("Convorbiri literare", 1976, august nr. 8, pag. 2). Deci, măcar că mai sus scrie clar, de două ori, că s-a prăvălit trăsura, Augustin Z. N. Pop vede o sanie, pe care o pune să treacă "cu cai cu tot" pe o punte, cînd pe punte nu poți trece decît cu piciorul. Ultima propoziție, scrisă corect, trebuia să fie: "S-au îngropat gioi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a se căsători ea cu Vasile Iurașcu. Locuința Donțului era la prisacă, pe malul Siretului, lîngă vad. De la vad, pînă la curtea din Bănești a lui Cananău, luîndu-o de-a dreptul prin luncă, sunt aproape doi km. Dacă ești cu trăsura și vrei să ajungi la vad, trebuie să ții drumul, care și din vechime umbla pe hotarul dintre moșiile Bănești și Stamate. Mergînd astfel, numai pe drum, de acasă de la Cananău și pînă la vad sunt cam 3 km. De la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1832, Profira Cananău este trecută "văduvă" și șede la Botoșani, la Enache Hagi Enciu, "văduvoi și supus austriecesc"70. La Bănești, aga Grigore n-a stat ca un pustnic, ci s-a consolat cu soția lui Iurașcu. Aceasta, pornind cu trăsura din Sarafinești, nu se mai oprea la vad, căci Donțu murise; se ducea direct acasă, la aga Grigore, mai ales că de cînd acestuia îi plecase soția, n-avea de ce se păzi. Vasile Iurașcu știa de toate acestea, dar fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1 turcesc 40 galbini; 2 mindire cu lînă 2 galbini; 8 prosoape 3 galbini; 1 gardirop 31/2 galbini; 10 părechi scarpe de tot soiul 4 galbini; 12 părechi colțuni 31/2 galbini; steclării și farfurii 8 galbini; 1 (una) trăsură acoperită sau prețuit la 94 galbini. Banii în numărătoare înaintea cununiei 1500 galbini; la 29 iunie anul, 1840 rest 1500 galbini. Adecă trei mii cinci sute și șaptezeci și șase 3576 galbini, iar cinci sute și șăptizăci și șase galbini
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ci dau fiicii mele Ralo, cu bagoslovenie și sanatate, din anul 1840 mai 26,49 pe "copia" lui Eminovici a mai apărut o semnătură, a șefului mesei, Vasiliu. Totuși, aceste două acte nu sunt întocmai. În Izvodul Iui Vasile Iurașcu, trăsura lipsește. Au fost trecute, în schimb, 24 bucăți cămeși și fuste, care lipsesc la Eminovici. Și încă o observație se mai cere făcută. Alisida de aur, care de la Paraschiva Iurașcu a trecut la gîtul Ralucăi Eminovici, o găsim apreciată de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
venit... Hristache m-au rugat să-l duc pînă la țară, pentru că are să tragă o linie la pădure, în hotar cu Cătămăreștii, fiind părțile pădurii ajunse cu creșterea. Crede că se vor tăia copacii mari; sunt nevoit a-i da trăsura mîine. Caii nu s-au îndreptat și despre Leon ți-am scris că-l voi cita la judele de pace; spune tot minciuni și nu mai dă docariu. Harieta nu se află acasă, mă voi repezi duminecă la Cernăuți, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tuneluri negre, apoi dantelăria Englezoaicei, ireală, vaporoasă, amețitoare; pe urmă zveltul și maiestuosul Vîrf Alb, o coamă tivită cu bîrne amenințătoare [...]. R. Frison-Roche, Premier de cordée (41) Ieșisem din Rouen și înaintam în galop pe drumul care duce la Jumièges. Trăsura zbura, străbătînd cîmpiile. Apoi calul o luă la pas, ca să urce coasta de la Canteleu. Acolo se afla una dintre cele mai minunate priveliști din lume. În urma noastră Rouen-ul, orașul cu biserici, cu clopotnițe gotice, lucrate ca niște bibelouri de fildeș
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
extras din Roman de Sophie Trébuchet de G. Dormann (Albin Michel, 1982, pp. 109-110): (46) Numai Dumnezeu știe cît de puțin seamănă Parisul cu ceea ce ea își imaginase! Acest oraș imens, zgomotos, amețitor, această mulțime, acest du-te-vino fără sfîrșit de trăsuri, de șarete, de tomberoane, de calești, de cabriolete și de faetoane. Și acest vacarm care abia în noapte de se potolește, acele urlete, acele țipete ale vînzătorilor de zarzavaturi, fructe, apă, boarfe, mături, nisip. Aceste scrîșnete de căruțe care se
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
amurgului. În mijlocul apei, o corăbioară cu două vele albe, mari, întinse de o parte și de alta a bordurilor, ca să prindă cele mai slabe adieri de vînt, părea o pasăre uriașă, gata să-și ia zborul. (p. 220) În curînd, trăsura ajunse în plin cîmp. Să fi fost ora nouă. Era una din acele dimineți aspre de iarnă, cînd toată natura sclipește dur și tăios ca un bloc de cristal. Pomii plini de chiciură parcă au transpirat broboane de gheață; pămîntul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei. Apoi Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
1,5p.) TEXT B: Peste drum, pe crucea de lemn, Hristosul de tinichea, cu fața poleită de o rază întârziată, parcă îi mângâia, zuruindu-și ușor trupul în adierea înserării de toamnă. Zăgreanu rămase în mijlocul uliței urmărind cu priviri drăgăstoase trăsura ce se depărta în trapul cailor. Ghighi, șezând pe scăunelul din față îl vedea și-l găsea mai drăguț ca orice alt bărbat din lume. La Râpile-Dracului bătrânii întoarseră capul. Pripasul de-abia își mai arăta câteva case. Doar turnul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se îmaprt, se încurcă până sub pădurea Vărarei. Apoi Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
basmul Împăratul Constantin [Niculiță-Voronca, II]. Un împărat șchiop își trimite "ministrul" (Spiridon) să cerceteze lumea timp de șapte ani și apoi să se întoarcă și să-i raporteze tot. Ministrul rămâne peste noapte în casa pădurarului Ivan; dar adoarme în trăsură, pentru că nevasta pădurarului se trudea să nască în casă. Aude cum vine îngerul la fereastră și întreabă dacă s-a născut copilul, "că de se năștea în ceasul acesta era să fie tâlharul tâlharilor." A doua oară, îngerul zice "că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a desprins de la picior și mam căznit o mulțime ca săl prind. Mă așezam pe zăpadă, dar mă încurcam în cele două lemne, îmi scoteam mănușile, dar îmi înghețau degetele. Și dacă veneam la vale, mereu găseam în drum o trăsură sau un om, căruia naveam curajul săi țip să se dea la o parte, în timp ce eu, asemeni unei gelatine, aș fi continuat să cobor. Experiența mea de sportiv... Iar renunțarea a fost tragică, fără să fi fost vorba de un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
George Ranetti, redactor șef al revistei "Furnica"; supărat ca aceasta nu-i împărtășește sentimentele, el a lansat o serie de poezioare deocheate la adresa ei. După moartea primului soț, pentru a-și continua traiul pe picior mare, cu slugi, mașina și trăsura la scară, s-a căsătorit cu generalul Dumitrescu pe care, după ce au început să scapete, îl trimitea la cerșit, pentru a putea lua cina la restaurantul de la Athenee Palace. Acesta, îmbrăcat sărăcăcios, cerea trecătorilor bani lângă un magazin de pe str.
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
tolerant, o capacitate fenomenală de a organiza acțiuni și instituții umanitare. Momentul declanșator al inițiativei sale în problema „Salvării” l- a constituit Expoziția din 1906 din Parcul Carol din București, unde, la pavilionul vienez, era expusă o ambulanță de tip trăsură, cu anexele necesare. Întâlnirea la expoziție, cu acea trăsură - ambulanță i-a produs o puternică emoție creatoare. Atât de mult l-a preocupat cele văzute în acel pavilion vienez, cu săli de pansamente și pentru operații, încât zile în șir
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
instituții umanitare. Momentul declanșator al inițiativei sale în problema „Salvării” l- a constituit Expoziția din 1906 din Parcul Carol din București, unde, la pavilionul vienez, era expusă o ambulanță de tip trăsură, cu anexele necesare. Întâlnirea la expoziție, cu acea trăsură - ambulanță i-a produs o puternică emoție creatoare. Atât de mult l-a preocupat cele văzute în acel pavilion vienez, cu săli de pansamente și pentru operații, încât zile în șir a mers să studieze cele expuse acolo și care
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Contemporanii relatează că profesorul Minovici a reușit să strângă ceva fonduri umblând din casă în casă și din prăvălie în prăvălie, din Smârdan în Lipscani și din Sf. Gheorghe în Calea Victoriei. Cu suma colectată reușește să construiască prima ambulanță (o trăsură) după modelul celei vieneze. Caii au fost donați de prefectul de poliție de pe atunci al Capitalei, iar ca sanitari, instruiește sergenți de oraș; ca sediu, o baracă de scândură în curtea prefecturii. Acesta a fost începutul. Punctul 0. Din curtea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
organizării sistemului bucureștean al asistenței în urgențele extraspitalicești. Este primul moment, prima etapă a sistemului. În acest sens, detaliem - după - Statut - activitățile ce și le propunea Societatea:a) A da ajutor grabnic în cazuri de accident de tot felul: de trăsuri, căruțe, tramvaie, automobile, biciclete, drum de fier etc., accidente întâmplate în fabrici și ateliere, localuri de petreceri, întruniri, război, panici, parăzi, în cazuri de inundații, cutremure, incendii, prăbușiri de edificii, în cazuri de îmbolnăviri subite pe stradă, spânzurare, înecare, otrăviri
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
orașul București”. Statutul prevedea și următoarele forme și mijloace pentru îndeplinirea activităților Salvării:- înființarea unor posturi sanitare proprii, în care să se acorde primele ajutoare în cazul a tot felul de accidente;- posturile să fie prevăzute cu personal sanitar instruit;- trăsurile de transport și tărgile trebuie să fie pregătite pentru a intra oricând în acțiune;- la posturile de salvare să se găsească permanent material pentru pansament, medicamente, mijloace pentru reanimare etc.;- asigurarea la sediul Salvării, a unui serviciu de noapte permanent
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
din Iași îi solicită respectarea întocmai a punctuației din manuscris ("...luați cu dinadinsul aminte la punctuația mea, păstrați-o cu toată scumpătatea."), lui M. Dragomirescu îi solicită exigență maximă față de tipografi ("Mă rog voă, luați seama să nu confunde zețarul trăsurile de unire din cuvintele compuse [...] cu pauzele de puncuație dintre propozițiuni."), îi face observații la obiect după publicarea fabulei Duel ("...cu părere de rău bătrînească am constatat [...] o mare greșală de punctuație.") sau în legătură cu propria-i exprimare: "Ai făcut în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]