5,715 matches
-
trebuie evitat (conform teoriei consecințialiste). În ceea ce m] privește, sunt de p]rere c] tocmai conceptul de catastrof] este unul deosebit pentru c] identific] situații extreme în care nu mai sunt valabile raționamentele obișnuite (nici chiar asupra binelui și r]ului). O versiune similar] este prezentat] de c]tre Donogan în discuția asupra teoriei consecințialiste. Deși ideea c] normele deontologice pot fi inc]lcate în situații critice salveaz] teoria deontologic] de impresia fanatismului, conferind acesteia mai mult] credibilitate, pe de alt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate și submina prin introducerea „clauzei catastrofale”. De ce acțiunile noastre asupra celorlalți devin relevante doar la nivel „catastrofal”? Care ar putea fi acele criterii de a deosebi o situatie catastrofal] (în care nu se mai aplic] principiul binelui și r]ului) de un banal eveniment nefericit în care se aplic] principiul de mai sus)? Este greu de imaginat cum ar putea cineva s] demonstreze c] decizia de a acționa sau nu pentru salvarea unei națiuni (acțiune care, în situații mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie mult mai larg], reflectând o conștientizare a acestei realit]ți. Exist] demersuri pentru preîntâmpinarea accidentelor nucleare sau a calamit]ților naturale care ar putea s] par] nu doar stupide, ci și greșite. Ideea c] principiile binelui și r]ului nu pot fi aplicate în situații extreme încurajeaz] complezenta sau chiar pasivitatea, motiv pentru care ea trebuie respins] în virtutea moralei. iv. Concluzii Insistența deontologilor asupra importanței regulilor sau constrângerilor morale este întemeiat] pe convingerea c] evitarea r]ului constituie principala
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și r]ului nu pot fi aplicate în situații extreme încurajeaz] complezenta sau chiar pasivitatea, motiv pentru care ea trebuie respins] în virtutea moralei. iv. Concluzii Insistența deontologilor asupra importanței regulilor sau constrângerilor morale este întemeiat] pe convingerea c] evitarea r]ului constituie principala, dac] nu chiar singură responsabilitate a individului în calitatea sa de subiect moral, precum și convingerea c] st] în puterea omului s] aspire și s] reușeasc] acest lucru, cu condiția unui efort rezonabil și sincer. Putem fi siguri de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simpl] și de clar], cunoscut fiind faptul c] minciună desemneaz] un fragment restrâns al comportamentului, care poate fi localizat într-un anumit context marcat de spațiu și timp. Dac] o conduit] corespunz]toare const] cu prec]dere în evitarea r]ului - în sensul de a evita inc]lcarea normelor sau a principiilor deontologice - si dac] aceste norme sunt puține la num]r și specificate în mod clar și concis, rezult] c], condițiile moralei, pot fi eliminate (pentru majoritatea subiecților și în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie, de exemplu, s]-și respecte promisiunile și angajamentele voluntare, s] își asume r]spunderea pentru copiii pe care decid s] îi aib] - condițiile de moral] pot inc]lcate cu ușurinț]. S] ne amintim cuvintele lui Fried: „Dup] evitarea r]ului și îndeplinirea obligației proprii, măi r]mân inc] nenum]rate alegeri de f]cut”. Este evident c] aceasta este o concepție legalist] asupra moralei, iar principiul legal pe care este întemeiat] este ușor de determinat. Într-o asemenea viziune, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cât și celui care o suport]. Dar, uneori, se întâmpl] exact invers; de pild], gândiți-v] la faptul c] avem mai multe motive de a încuraja execuțiile publice ale violatorilor condamnați dac] evenimentul ar cauza pl]cere atât c]l]ului, cât și mulțimii care, bineînțeles, ar fi de fâț]. Dac] respingem aceast] sugestie, ne vedem puși în fața unui contraexemplu pentru principiul: „Este bine că acțiunile tale s] cauzeze pl]cere atât pentru tine, cât și pentru ceilalți”. Așadar, Ross ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate servi unor scopuri malefice. Socrate susține, de asemenea, ideea controversat] potrivit c]reia curajul servește și intereselor personale ale individului. Dup] cum afirm] John Mackie în cartea sa, Ethics: Inventing Right and Wrong (Etică: inventarea binelui și a r]ului), în contextul în care o persoan] își formeaz] dispoziția de a aprecia dac] actul de curaj servește sau nu propriilor sale interese, aceast] dispoziție nu reprezint] un act de real curaj și nici un act destinat s] satisfac] anumite interese ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care aceast] intuiție poate fi susținut] și interpretat]. Unii ar vedea-o drept datorie specific] de reducere a s]r]ciei, alții drept o aplicare important] a datoriei generale de a promova binele în care aspectul de reducere a r]ului joac] un rol semnificativ. Așa cum menționam anterior, datoria poate fi bazat] pe un apel la dreptate sau pe realizarea drepturilor sau principiilor „drept]ții sociale” care cer că toți s] avem responsabilitatea de a ne asigura c] nevoile de bâz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concepție clar] pentru ceea ce înseamn] „a face r]u”? Unde începe și unde se termin], în cazul conflictelor de interes, o ingerinț] legitim] în viață privat] a unei persoane? La un nivel mai specific, se poate observa c] majoritatea „r]ului” pe care il producem nu este f]cut în mod direct, nici m]car conștient, ci reprezint] o consecinț] nedorit] a ceea ce facem. Deseori, el reprezint] efectul cumulat al mai multor acte individuale care cauzeaz] r]ul. Așa se întâmpl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu sacrific]m nimic semnificativ din punct de vedere moral, precum inc]lcarea promisiunilor, inc]lcarea legilor etc. (Singer, 1979). Interpretarea utilitarist] a beneficiului pune accentul asupra faptului c] trebuie promovat mereu cel mai mare echilibru al binelui în defavoarea r]ului. Aceleași lucruri sunt punctate și de c]tre orice alt] teorie care insist] asupra promov]rii drept]ții în cea mai mare m]sur] posibil]. Din moment ce promovarea drept]ții este diferit] de acțiunea dreapt] în cadrul propriilor noastre interacțiuni (vezi în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că, de exemplu, g]sirea unui leac pentru SIDA sau reducerea efectului de ser]), iar animalele nu, dar nu este evident faptul c] valoarea acestor aspirații joac] un rol semnificativ din punct de vedere moral în determinarea severit]ții r]ului cauzat prin moarte. De exemplu, dac] sunt aruncat peste bord înainte s] scriu piesă de teatru pe care visez s] o scriu sau dac] un câine este ucis înainte s] mai alerge o dat] de-a lungul râului, dorințele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r și mai mare de nevinovați. Aceste persoane - pe care îi vom numi, nu foarte corect, consecințialiști - ar putea s] introduc] urm]torul argument: „Inacceptabilitatea uciderii trebuie explicat] în termenii efectelor asupra victimei. Ea este o functie atât a r]ului implicat de pierderea de c]tre victim] a viitoarelor bucurii ale vieții, cât și a r]ului implicat de violarea autonomiei victimei. Dar cerință discrimin]rii, așa cum este ea înțeleas] în mod tradițional, presupune c] inacceptabilitatea uciderii nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea s] introduc] urm]torul argument: „Inacceptabilitatea uciderii trebuie explicat] în termenii efectelor asupra victimei. Ea este o functie atât a r]ului implicat de pierderea de c]tre victim] a viitoarelor bucurii ale vieții, cât și a r]ului implicat de violarea autonomiei victimei. Dar cerință discrimin]rii, așa cum este ea înțeleas] în mod tradițional, presupune c] inacceptabilitatea uciderii nu poate fi explicat] în acest fel. În conformitate cu aceast] cerinț], inacceptabilitatea uciderii este, cel putin parțial, inerent] în ins]și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îl concepe Moore, ca o proprietate unic] și sui-generis. (Același lucru este valabil și pentru caracterul r]u, drept sau inacceptabil al lucrurilor.) Dar consensul se oprește aici. Naturaliștii au p]reri diferite în privința reducerii la altceva a binelui, r]ului etc. Exist] naturaliști hedoniști care reduc faptele despre caracterul bun la fapte despre pl]cere și durere. (Caracterul bun al prieteniei const] în faptul c] ea conduce la pl]cere.) Exist] și naturaliști aristotelieni care prefer] faptele legate de natură
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intolerant. Inadecvarea versiunilor simple este și ea ilustrat] de accentul pus în antropologie asupra problemei relativismului normativ dup] al doilea r]zboi mondial. Mulți și-au dat seama c] acel r]zboi a fost o b]ț]lie împotriva r]ului suprem, ceea ce a adus în linia întâi necesitatea de a emite, cel putin uneori, o judecat] și de a acționa conform acesteia. În consecinț], a existat un nou curent în antropologia cultural] direcționat înspre g]sirea unei baze pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod greșit, dat de Jean-Paul Sartre (1946, p. 40). În timpul ocupației naziste în Franța, un student a venit s]-i cear] sfatul lui Sartre. Dilemă studentului era dac] s] se al]ture Forțelor Franceze Libere pentru a lupta împotriva r]ului nazismului său s] r]mân] cu mama lui v]duv], care depindea de el. Sartre folosește acest caz pentru a sugera c] principiile universale sunt inutile în asemenea situații, deoarece fiecare caz este unic. Sartre însuși pare s] confunde universalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ȘI VIITOR Recunoscând progresele făcute de România pentru a avea o economie de piață funcțională, prezența foaie de parcurs se concentrează asupra pașilor pe care-i mai are de parcurs în domeniul energiei și accelerarea implementării mecanismelor necesare conform "aquis" - ului Uniunii Europene în sectorul energetic. Foaia de parcurs a fost proiectată pe baza strategiei energetice și politice a Guvernului României din sectorul energetic, identificand-se ținte și obiective specifice, programe, termene, căi de implementare, precum și sursele financiare necesare. Această foaie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
5. Durata de funcționare, conform Statutul, actul statutului, permite desfășurarea pe constitutiv durată nedeterminată a unor activități de interes general și/sau comunitar b) a realizat majoritatea obiectivelor stabilite; ... ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Rea- Înde- �� liza- pli- rea nirea indi- cri- cato- teri- rului ului Criteriile Indicatorii de Documentele care (se (se realizare ai se analizează no- no- criteriului tează tează cu DA cu DA sau sau NU) NU) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Asociația a) Definirea clară a Statutul, organigrama, sau funda- organelor de conducere, pct. 3.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
ori proiecte specifice scopului său, prezintă situațiile financiare anuale și bugetele de venituri și cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoașterea statutului de utilitate publică; ... ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� Rea- Înde- liza- pli- rea nirea indi- cri- cato- teri- rului ului Criteriile Indicatorii de Documentele care (se (se realizare ai se analizează no- no- criteriului tează tează cu DA cu DA sau sau NU) NU) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Activită- a) Activitățile desfășura- Statutul, pct. 2 și fișa țile desfă- te au condus la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
toate aspectele, atunci ea va fi respinsă. Anexa 5 -- Pentru completarea acestui Plan, vă rugăm să folosiți calculatorul -- PLAN DE AFACERI (model) A. DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC 1. Numele societății 2. Număr de înregistrare ● La Oficiul Registrului Comer��ului: J - ● cod fiscal/cod unic de înregistrare 3. Forma juridică de constituire (SRL/SA/SCA/SNC) 4. Adrese, tel, fax de la: ● Sediul social ● Punct de lucru ● Birouri ● Secția de producție 5. Tipul activității principale și codul CAEN 6. 1. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154027_a_155356]
-
la data de ................ DIRECTOR EXECUTIV, CERERE pentru încasarea de la bugetul de stat a subven��iei pentru scrofițe de reproducție la prima fătare Persoană juridică cu sediul în localitatea (denumirea solicitantului) str. , nr. , județul , , (sat, comuna, oraș) înregistrat la Registrul Comer��ului cu nr. , cod fiscal înregistrată în Registrul exploatațiilor la D.A.D.R. la poziția , reprezentat prin , în calitate de reprezentant legal, posesor al BI/CI, seria , nr. , cod numeric personal | | | | | | | | | | | | | | solicit acordarea subvenției pentru: 1. Scrofițe rasă pură din ferme de elită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155519_a_156848]
-
prezentelor Norme metodologice ┌─��─┬──────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐ │Nr.│Denumirea │ │ │ │crt│fermei sau│ Cantitatea de lapte Anexa 9c) la Normele metodologice Denumirea agentului economic .......... Direcția pentru Agricultură și Sediul ................................ Dezvoltare Rurală ............ (orașul, comuna, satul) Codul fiscal .......................... Verificat și aprobat, Nr. de înregistrare în registrul comer��ului ............... pentru suma de ............ lei Contul nr. ............................ la data de ................ Banca ................................. la data de ............................ Director executiv, Director executiv adjunct, .................. ......................... CERERE privind încasarea stimulentelor pentru laptele de oaie materie primă livrat, conform prezentelor Norme metodologice ┌───┬──────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐ │Nr.│Denumirea │ │ │ │crt│agentului │ Cantitatea de lapte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155519_a_156848]
-
25% pentru a conduce la o mai bună conservare a furajelor și la minimizarea producerii de efluenți; Colectați toate scurgerile de efluenți care provin de la baloții depozitați pe suprafața fermei; Verificați că scurgerile de efluenți din baloți după îndepărtarea înveli��ului acestora nu pot ajunge în drenuri sau cursuri de apă.*) 6.7. Apele uzate de la ferme Apele uzate rezultate din activitățile agricole reprezintă un efluent încărcat cu cantități mici de substanțe solide format din apa contaminată cu gunoi de grajd
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
și în format electronic într-un limbaj de programare agreat de furnizor. Modalitățile de transmitere pe cale informatică se stabilesc de comun acord între primari și furnizori. Anexă 4c -------- la Normele metodologice ----------------------- ROMÂNIA Județul/Municipiul București ................................ (cod, denumire) Primarul comunei/oră��ului/municipiului/ sectorului municipiului București ............................... (cod, denumire) SITUAȚIA CENTRALIZATOARE privind beneficiarii și cuantumul ajutoarelor pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri luna ..../an .... NOTĂ: Se transmite în scris și în format electronic. ------------- Anexă 4c la Normele metodologice a fost introdusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181304_a_182633]