10,104 matches
-
all at once / Before me; O Divine Spirit sustain me on thy wings! / That I may awake Albion from his long & cold repose. / For Bacon & Newton sheathd în dismal steel, their terrors hang / Like iron scourges over Albion, Reasonings like vast Serpents / Infold around my limbs, bruising my minute articulations" (E: 159). Chapter 1 se încheie tot cu o rugăciune, adresată aceluiași Pantocrator, prin care se cere spălarea păcatelor umane și repunerea omului în drepturile sale spirituale primordiale: "Descend O Lamb
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
coleridgeană a artistului de "a intelege "Puternică Tetradă" din alchimia psihică a fiecărui om" (1969, p. 293). 190 Aserțiunea mea trebuie citită în lumina definiției neobișnuite pe care Frye o oferă ideii de "apocalipsa": "Apocalipsa, sugeram, era o structură metaforica vastă, în care toate categoriile realității sau ceea ce s-a numit, ulterior, marele lanț al vieții, se identifică cu trupul lui Mesia" (1996, p. 106). 191 Pentru mai multe amănunte, cf. Damon, 1988, p. 143 și E: 948-967. 192 Hagstrum observa
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
nu a fost deloc una întâmplătoare, scriitorul străduindu-se să-i ofere cititorului și prin acest aspect o cale spre înțelegerea cât mai corectă a personajelor cu toate contradicțiile lor („Marea, gelozia, singurătatea, o moarte posibilă formau cadrul cel mai vast posibil, cred.”). În privința stilului ce caracterizează romanul Ioana, nu putem să nu observăm că, deși scriitorul nu a avut vocația unor structuri romanești ample, literatura sa lasă în genere la lectură impresia de elaborat, de efort pentru concentrare. Afirmându-și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
învățare: spre exemplu restrângerea numărului de cuvinte exprimate în fața copilului va grăbi pronunțarea acestor cuvinte de către copil ; denumirea, etichetarea și categorisirea obiectelor folosite de către copii va facilita înțelegerea conceptelor de categorie și ierarhie. Mediul informațional fiind în acest moment foarte vast, se întâmplă de multe ori ca elevii să intre în clasă cu preconcepții asupra unei teme date. Dacă nu se pune accentul de la început pe înțelegerea elementelor de bază, elevii pot eșua în dobândirea de noi informații sau concepte, sau
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
antrenarea personală, aceștia având tendința de a se implica în selectarea obiectivelor, a conținuturilor, a activităților pe care le vor desfășura. Acest fapt este mai puternic la persoanele cu un respect de sine bine fundamentat, care au o experiență anterioară vastă din diverse domenii. Dacă obiectivele programului de învățare continuă sunt realiste și relevante pentru nevoile lor personale și profesionale, adulții vor învăța și reține eficient. Stilul de învățare este deja descoperit, dezvoltat și menținut de-a lungul experienței de învățare
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
învățare care nu se potrivesc cu cerințele din acel moment, de aceea instructorii trebuie să creeze o atmosferă neprotocolară, un mediu de învățare neamenințător, în care sugestiile pot veni din ambele părți implicate. Totuși, mulți adulți nu au o experiență vastă în exprimarea verbală a nevoilor de învățare, de aceea este necesară asistența și sprijinul în exprimarea, clarificarea și specificarea cu realism a propriilor nevoi de învățare corelat cu programul urmat. Una dintre preocupările permanente ale formatorului este aceea de a
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
tip seminar sau predicile politice demagogice ar servi drept singurele tipuri standard de discuții "civilizate" despre cine capătă ce, cînd și cum. Accentul pus aici pe pluralism ne readuce la subiectul spațiului, care a fost punctul de plecare al acestei vaste reconsiderări a transformărilor structurale ale sferelor publice în vechile democrații. În cadrul tradiției republicane a gîndirii politice, care se extinde pînă la recentele încercări de a lega viața publică de modelul serviciilor publice, se presupune, în mod normal, că puterea este
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cultă, rămâne de cele mai multe ori privită ca un ideal intangibil, ca o sursă de inspirație creatoare și de viață. Portretul mamei, cu atât mai mult, devine un prototip al iubirii necondiționate și al spiritului de sacrificiu, mama însumând o serie vastă de calități, rămânând sprijin și sfătuitor, prietenă și călăuză, model de corectitudine, de sinceritate și de altruism. Grigore Vieru afirma în „Mișcarea în infinit”: „Mama este începutul tuturor începuturilor”. Cea care dă viață reprezintă o axis mundi pentru fiecare om
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
unor cerințe mai stricte de lichiditate care să se adreseze feedback-ului negativ ce provine din decapitalizare sau din pierderea de lichiditate, fenomene observate În timpul crizelor financiare. Totuși, rămâne o problemă deschisă dacă acest Pilon poate sau trebuie ajustat majorității vaste a măsurilor suplimentare prudențiale care sunt luate În considerare. În ceea ce privește Pilonul 3, raportările și declarațiile financiare suplimentare au fost citate ca fiind soluție În crizele anterioare și vor fi cu siguranță menționate Încă odată În cadrul crizei actuale. În timp ce puctul de
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
calculator o scrisoare cu ajutorul unui editor de text și apoi o punem la poștă, după cum putem comunica prin Internet cu ajutorul programului Messenger. * Înainte de culcare ne rezervăm timp să citim ziarul. Din exemplele date observăm cu ușurință că aria comunicării este vastă. Astfel există: * comunicare prin mass-media (ascultăm radioul sau citim ziarul); * comunicare interpersonală (strigăm la unul din membri familiei ori discutăm cu un prieten); * comunicare intrapersonală (comunicăm cu noi în208/șine făcând în minte o listă pentru cumpărături); * comunicare extrapersonală (comunicăm
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
1916. M. Deșliu semnalase un act de contrabandă. V.G. Morțun, ministrul industriei și comerțului, a promis că va organiza imediat o anchetă asupra cazului denunțat. Atunci s-a ridicat Take Ionescu ca să ceară guvernului să organizeze o anchetă parlamentară asupra vastei contrabande ce se făcea cu produse agricole și vite. El susținea că guvernul n-ar putea face o anchetă obiectivă, deoarece funcționarii săi erau „prea influenți de pretinsele considerații electorale”. Ion I. C. Brătianu lipsea atunci, dar erau prezenți o parte
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
și discursive mai funcționale și mai pragmatice în cadrul cărora relația dintre nivelul de macro-organizare textuală complexă și cel al genurilor de discurs apare ca evidentă. Este aproape unanim recunoscut că lingvistica textuală se constituie într-un subdomeniu din cîmpul mai vast al analizei practicilor discursive ca practici instituționalizante. Saussure spunea, de altfel, că "la langue n'est pas créée qu'en vue du discours". Domeniul translingvisticii textuale se definește astăzi ca studiul determinărilor textuale ascendente care conduc înlănțuirile de propoziții în cadrul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
unui domeniu a cărui importanță devine aproape vitală pentru comunicarea modernă. SANDA-MARIA ARDELEANU Introducere Această carte ilustrează întîlnirea dintre un obiect de studiu, paratextul, și un tip de analiză, pragmatica lingvistică și textuală. Întîlnirea are loc în cadrul unui domeniu mai vast, cel al "comunicării prin editare". Paratextul desemnează un ansamblu de producții discursive care însoțește textul sau cartea, cum ar fi: coperta, supracoperta, textul de prezentare*, dar și reclama, catalogul sau nota asupra ediției. Toate acestea țin de responsabilitatea editorului și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mizele argumentative ale unui obiect discursiv atît de empiric, atît de diversificat. Dincolo de această contingență aparentă, regularitățile semnificative pe care le vom examina vizează stabilirea existenței unor moduri de textualitate generică și specifică, fundamentale și recurente, deoarece examinarea unui corpus vast arată că acest tip de discurs este mai "restrictiv" decît s-ar crede și că autorul și editorul sînt mai puțin "inovatori" decît și-ar putea imagina chiar ei. Domeniul "comunicare, editare" ne furnizează contextul global în care se manifestă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în care se amestecă două serii de coduri: codul social, în aspectul său publicitar, și codurile de producere sau de reglare a textului" (C. Duchet, 1971, p. 6). Pentru a vedea în ce mod operează textul cu ideologia printr-un "vast flux de enunțuri", C. Duchet propune un anumit număr de indicatori: documente exterioare operei, reguli sau adevăruri general enunțate în operă (citate, proverbe, intervenții ale autorului), incipituri care pot merge pînă la prima pagină și, în final, metatextul, adică titlul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
se oprește asupra definirii acestor obiecte paratextuale. Pe de o parte, le analizează descompunîndu-le în părți mai bine precizate (de exemplu, diferitele tipuri de prefețe). Pe de altă parte, urmărind o mișcare inversă și complementară, le integrează în ansambluri mai vaste: peritextul, epitextul, paratextul în general. Astfel, definirea riguroasă a acestor categorii ne va permite precizarea propriului nostru domeniu de studiu. 2. Istoricul și definirea unei noțiuni de către Gérard Genette Pentru a înțelege ce este paratextul, este importantă trimiterea la trei
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
conturarea mai clară a demersului nostru. Această schemă constituie o primă tentativă de a integra lingvistica și pragmatica textuală în sfera textului și a discursului. Lingvistica textuală este definită ca un cîmp limitat, ca un sub-sector al unui domeniu mai vast. În acest context, remarcile lui Bahtin sînt esențiale: A învăța să vorbești înseamnă a învăța să structurezi enunțurile (pentru că vorbim în enunțuri, nu în propoziții izolate și, chiar mai mult decît atît, nu în cuvinte izolate). Genurile discursului ne organizează
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
instituție, loc, timp). În consecință, textul este un obiect abstract, rezultat din eliminarea contextului din obiectul empiric (discurs). Discursul nu poate fi obiectul unei abordări pur lingvistice. Lingvistica și pragmatica textuală trebuie să definească un cîmp de cercetare limitat în cadrul vastului domeniu al discursului pe care și alte discipline îl descriu. În domeniul pragmaticii, ne interesează articularea teoretică a cercetării noastre pe două componente ale schemei: conceptele de interdiscurs și de formațiuni discursive. Mai ales că obiectul nostru de studiu e
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în mai multe secvențe, identice sau diferite, eterogenitatea putînd avea forma unei introduceri de secvențe sau a unei ierarhii secvențiale cu aceeași dominantă. Operațiunile care-l ajută pe individ să identifice un text sau o secvență dintr-un text mai vast sînt scheme de recunoaștere mai mult sau mai puțin convenționale cu propriile lor reguli de combinare. Lectura-înțelegere se bazează pe recunoașterea unor scheme de regrupare a micro-propozițiilor. În dimensiunea secvențială, e necesar să distingem suprastructurile convenționale (narative, argumentative...) de simplele
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Sit Temp: "1938"; "1963"). Această operație influențează direct tema-titlu care garantează ancorarea referențială: "aceste nouă nuvele". Tema-titlu este dublu tematizată: originea povestirilor în legende, originea nuvelelor în vechile tradiții literare. Prin urmare, obiectul discursului este situat într-un ansamblu mai vast; dezvoltarea are loc pe baza unei relații metonimice: propoziția SIT este dominată de categoriile spațiale (SIT Loc: "situate foarte departe în spațiu [...] altele plasate în Orientul Apropiat") și temporale (SIT Temp: "situate foarte departe în timp [...] altele în zilele noastre
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de lectură stabilit de coperta a patra. Cît privește povestirea În cușcă, se poate vorbi de un rezumat al producției restrînse care actualizează un contract de lectură mai ambiguu ("secret") la nivelul tematicii povestirii, altfel decît rezumatul unei producții mai vaste. Ajungem la o delimitare precisă (exclusivistă) a publicului: un public interesat de "limbajul criptic", de secretul scriiturii, de savoarea și spaima introspecției. Să analizăm prezentarea autorului: (7) Henry James s-a născut la New York în 1843. A murit la Londra
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
spune că el vorbește despre partea reprezentativă a întregului; în acest sens, relația metonimică pe care o stabilește cu opera creează un text pentru ultima copertă, a cărui funcționare descriptivă reiese din analiza macro-propoziției PĂRȚI. Extrasul caracterizează mai ales producția vastă; din punct de vedere argumentativ, o problemă interesantă vizează criteriile de selectare a unei părți din text menită să țină locul întregii opere. 3.2. Rolul supracopertei Să luăm, de pildă, o carte a cărei adaptare cinematografică a permis folosirea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
domnește acolo ca un senior din Evul Mediu, dar care avea toată iscusința și candoarea unei femei din secolul XX. Evident, această fermă este nucleul cărții; totul se învîrte în jurul ei, însă Karen Blixen a știut să contureze și un vast tablou al vieții africane: Nairobi, orașul din apropiere; tribul Massai, războinici neînfricați; harnicii și amuzanții Kikuyu; misiunea scoțiană; genialul bucătar Kamante; maiestuosul administrator Farah; Knudsen, bătrînul emigrant alb etc. Sub pana ei prind viață o mulțime de personaje, de peisaje
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
este" ferma, ferma "este" o imensă exploatare feudală: acest lucru corespunde întocmai raportării descriptive la structura definitorie din (2) și (3). Dar e mai mult de atît: în jurul fermei, nucleul cărții. (4) Karen Blixen a știut să contureze și un vast tablou al vieții africane. Tema-titlu este reformulată, primește un nou element, un nou aspect, organizat și el în alte fascicule: extinderea predicativă trimite spre părțile care alcătuiesc acest "vast tablou" (relația sinecdotică cu întregul: Pd PART), ele însele tematizate prin intermediul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
nucleul cărții. (4) Karen Blixen a știut să contureze și un vast tablou al vieții africane. Tema-titlu este reformulată, primește un nou element, un nou aspect, organizat și el în alte fascicule: extinderea predicativă trimite spre părțile care alcătuiesc acest "vast tablou" (relația sinecdotică cu întregul: Pd PART), ele însele tematizate prin intermediul unor noi proprietăți-calități (Pd PROPR). Să analizăm următoarele propoziții descriptive: (5) Nairobi, orașul din apropiere (6) tribul Massai, războinici neînfricați (7) harnicii și amuzanții Kikuyu (8) misiunea scoțiană (9
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]