57,196 matches
-
IUCN. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc-de-noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață pitică ("Anas crecca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
luscinioides"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură albă ("Motacilla alba"), muscar sur ("Muscicapa striata"), codobatură galbenă ("Motacilla alba"), culic mare ("Numenius arquata"), nagâț ("Vanellus vanellus"), grangur ("Oriolus oriolus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cristeț cenușiu ("Porzana parva"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), lăstun de mal ("Riparia
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
se află la altitudinea de 2034 m, în Munții Făgăraș, așezată pe peninsula ce înaintează în lacul Bâlea dinspre nord-est. Prima cabană Bâlea Lac a fost ridicată în anul 1904 de către Asociația Carpatina Transilvana ("Siebenburgischer Karpathenverein", „SKV”) și inaugurată la 29 august 1905. Această eră o construcție simplă din
Cabana Bâlea Lac () [Corola-website/Science/332712_a_334041]
-
Este răspândit din sudul provinciei Yunnan (China), prin estul și sudul Birmaniei, ce mai mare parte a Laosului și Vietnamului, nordul Cambodgiei și cea mai mare parte a Tailandei, spre sud în Malaezia penininsulară, Tioman (Malaezia), Sumatra (în special în munți), Java și Borneo (Brunei, nordul provinciei Kalimantan, Sabah și nordul Sarawakului). Trăiește în zonele de câmpie, cu păduri și vegetație bogată, dar mai ales în pădurile montane (până la 3400 m) umede cu subarboret dens. Au o talie mică. Lungimea cap
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]
-
că liderii militari români au făcut câteva greșeli strategice și operaționale: Din punct de vedere militar, strategia română a fost cea mai proastă. Alegând Transilvania ca obiectiv prioritar, armata română a ignorat total armata bulgară din spatele ei. Când ofensiva prin munți a eșuat, înaltul comandament român a refuzat să economisească forțele de pe front pentru a permite crearea unei rezerve mobile, cu care amenințarea de mai târziu a lui Falkenhayn să fie respinsă. Românii nu și-au masat nicăieri forțele în mod
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
din funcția de șef al Statului Major). El a declanșat propria ofensivă pe 18 septembrie. Primul atac a fost declanșat împotriva Armatei I română lângă orașul Hațeg. Atacul a oprit avansarea românilor. După opt zile, două divizii de vânători de munte germani aproape că au reușit să taie coloanele române în marș lângă Sibiu. Trupele române au fost nevoite să se retragă în munți, iar germanii au reușit să ocupe Pasul Turnu Roșu. Pe 4 octombrie, Armata a II-a română
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
română lângă orașul Hațeg. Atacul a oprit avansarea românilor. După opt zile, două divizii de vânători de munte germani aproape că au reușit să taie coloanele române în marș lângă Sibiu. Trupele române au fost nevoite să se retragă în munți, iar germanii au reușit să ocupe Pasul Turnu Roșu. Pe 4 octombrie, Armata a II-a română a atacat forțele germane la Brașov, dar a fost respinsă, fiind nevoită să se retragă. Armata a 4-a, care acționa în nordul
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
a testa punctele slabe ale apărării. După câteva săptămâni de concentrare ale celor mai bune trupe ale sale, unitățile de elită "Alpen Korps", în fața Pasului Vulcan, germanii au atacat pe 10 noiembrie, i-au împins înapoi pe apărătorii români din munți. Pe 26 noiembrie deja luptele se dădeau în zona de câmpie. În munți începuseră ninsori puternice, și în scurtă vreme operațiunile militare ar fi trebuit să înceteze. Armata a 9-a germană a înaintat în celelalte sectoare ale frontului, atacând
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
mai bune trupe ale sale, unitățile de elită "Alpen Korps", în fața Pasului Vulcan, germanii au atacat pe 10 noiembrie, i-au împins înapoi pe apărătorii români din munți. Pe 26 noiembrie deja luptele se dădeau în zona de câmpie. În munți începuseră ninsori puternice, și în scurtă vreme operațiunile militare ar fi trebuit să înceteze. Armata a 9-a germană a înaintat în celelalte sectoare ale frontului, atacând toate trecătorile Carpaților Meridionali, românii fiind forțați să se retragă constant, în condițiile
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Țapul Mare, care are 1661 m altitudine. Sub numele de "Obcina Țapului" unii autori îi încadrează ca aparținând sectorului estic al Munților Maramureșului. Popular sunt cunoscuți sub denumirea de „"Culmea", "Obcina" sau "Munții Țapului"", după numele vârfului Țapul (Mare). Sunt localizați între Munții Maramureșului (situați la vest) și Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș situată la est), fiind delimitați de formațiunile respective de către Râul
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Țapul Mare, care are 1661 m altitudine. Sub numele de "Obcina Țapului" unii autori îi încadrează ca aparținând sectorului estic al Munților Maramureșului. Popular sunt cunoscuți sub denumirea de „"Culmea", "Obcina" sau "Munții Țapului"", după numele vârfului Țapul (Mare). Sunt localizați între Munții Maramureșului (situați la vest) și Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș situată la est), fiind delimitați de formațiunile respective de către Râul Țibău, respectiv Cârlibaba. La sud sunt delimitați de către valea Bistriței Aurii
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
care are 1661 m altitudine. Sub numele de "Obcina Țapului" unii autori îi încadrează ca aparținând sectorului estic al Munților Maramureșului. Popular sunt cunoscuți sub denumirea de „"Culmea", "Obcina" sau "Munții Țapului"", după numele vârfului Țapul (Mare). Sunt localizați între Munții Maramureșului (situați la vest) și Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș situată la est), fiind delimitați de formațiunile respective de către Râul Țibău, respectiv Cârlibaba. La sud sunt delimitați de către valea Bistriței Aurii de Munții Suhard Spre nord se află granița cu Ucraina
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
după numele vârfului Țapul (Mare). Sunt localizați între Munții Maramureșului (situați la vest) și Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș situată la est), fiind delimitați de formațiunile respective de către Râul Țibău, respectiv Cârlibaba. La sud sunt delimitați de către valea Bistriței Aurii de Munții Suhard Spre nord se află granița cu Ucraina. Fac parte din unitatea (controversată) a "Munților Bistriței Aurii" (alături de Munții Suhard și Obcina Mestecaniș). Sunt reprezentate - la sud de DN18 (porțiunea Cârlibaba- Pasul Prislop, pe valea Bistriței Aurii) și la est
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
Bucovinei (Obcina Mestecăniș situată la est), fiind delimitați de formațiunile respective de către Râul Țibău, respectiv Cârlibaba. La sud sunt delimitați de către valea Bistriței Aurii de Munții Suhard Spre nord se află granița cu Ucraina. Fac parte din unitatea (controversată) a "Munților Bistriței Aurii" (alături de Munții Suhard și Obcina Mestecaniș). Sunt reprezentate - la sud de DN18 (porțiunea Cârlibaba- Pasul Prislop, pe valea Bistriței Aurii) și la est de DC86A (pe valea Cârlibabei). Ultimul, traversând Obcina Mestecănișului leagă valea Bistriței Aurii (respectiv Comuna
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
la est), fiind delimitați de formațiunile respective de către Râul Țibău, respectiv Cârlibaba. La sud sunt delimitați de către valea Bistriței Aurii de Munții Suhard Spre nord se află granița cu Ucraina. Fac parte din unitatea (controversată) a "Munților Bistriței Aurii" (alături de Munții Suhard și Obcina Mestecaniș). Sunt reprezentate - la sud de DN18 (porțiunea Cârlibaba- Pasul Prislop, pe valea Bistriței Aurii) și la est de DC86A (pe valea Cârlibabei). Ultimul, traversând Obcina Mestecănișului leagă valea Bistriței Aurii (respectiv Comuna Cârlibaba) de cea a
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
preluată în același an de Turing Clubul României. Numărul membrilor Hanului Drumeților a ajuns la 1093 în anul 1924 și 1320 la 10 iunie 1925, anul dizolvării asociației. Hanul Drumeților a publicat trei cărți, toate în cursul anului 1924: "Cartea Munților" de Bucura Dumbravă, "Peștera Ialomiței și Casa Peștera" de Mihai Haret și "Castelul Peleș" de Mihai Haret. La 10 iunie 1926 „Societatea Hanul Drumeților” fuzionează cu „Turing Clubul României”.
Societatea „Hanul Drumeților” () [Corola-website/Science/332824_a_334153]
-
fără recompensă și să se refugieze împreună cu familia la București. În anul 1942, preia administrarea morii statului din Piatra Neamț, care aproviziona întregul județ și la scurtă vreme după aceea deschide o întreprindere de prelucrare a lemnului adus cu plutele din munții Bicazului și un depozit de desfacerea lemnului și a materialelor de construcție în București. Se implică total în viața orașului Piatra Neamț și în același an, 1942, înființează ziarul local Ceahlăul care își continuă activitatea și în prezent. În vara anului
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
lanțului carpatic al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel. Din punct de vedere geomorfologic situl cuprinde trei masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu); formațiuni geologice alcătuite în cea mai mare parte din șisturi cristaline (suprapuse peste roci magmatice de granit și metamorfice de gneiss) și calcare atribuite jurasicului. Culmea estică a Munților Șureanu prezintă un microrelief carstic
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel. Din punct de vedere geomorfologic situl cuprinde trei masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu); formațiuni geologice alcătuite în cea mai mare parte din șisturi cristaline (suprapuse peste roci magmatice de granit și metamorfice de gneiss) și calcare atribuite jurasicului. Culmea estică a Munților Șureanu prezintă un microrelief carstic format în urma
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel. Din punct de vedere geomorfologic situl cuprinde trei masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu); formațiuni geologice alcătuite în cea mai mare parte din șisturi cristaline (suprapuse peste roci magmatice de granit și metamorfice de gneiss) și calcare atribuite jurasicului. Culmea estică a Munților Șureanu prezintă un microrelief carstic format în urma topirii ghețarilor (proces
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu); formațiuni geologice alcătuite în cea mai mare parte din șisturi cristaline (suprapuse peste roci magmatice de granit și metamorfice de gneiss) și calcare atribuite jurasicului. Culmea estică a Munților Șureanu prezintă un microrelief carstic format în urma topirii ghețarilor (proces desfășurat cu milenii în urmă); depresiune circulară (căldare) ce adăpostește trei lacuri de origine glaciară (Iezerul Mare, Iezerul Mic și Iezerul Șureanu). Situl prezintă un relief ce alternează între abrupturi
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
un microrelief carstic format în urma topirii ghețarilor (proces desfășurat cu milenii în urmă); depresiune circulară (căldare) ce adăpostește trei lacuri de origine glaciară (Iezerul Mare, Iezerul Mic și Iezerul Șureanu). Situl prezintă un relief ce alternează între abrupturi stâncoase în Munții Parâng și culmi domoale în Munții Cindrel ("Ouăjoara - Foltea - Strâmba Mare, Șerbota - Gungurezu - Oașa Mare, Niculești - Bătrâna - Măgura Cisnădiei"); vârfuri (Cindrel 2.245 m, Șteflești 2.242 m), circuri glaciare, platouri ("Șerbota - Frumoasa - Cindrel"), depresiuni de netezire ("Garnovita, Borăscu") și
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
ghețarilor (proces desfășurat cu milenii în urmă); depresiune circulară (căldare) ce adăpostește trei lacuri de origine glaciară (Iezerul Mare, Iezerul Mic și Iezerul Șureanu). Situl prezintă un relief ce alternează între abrupturi stâncoase în Munții Parâng și culmi domoale în Munții Cindrel ("Ouăjoara - Foltea - Strâmba Mare, Șerbota - Gungurezu - Oașa Mare, Niculești - Bătrâna - Măgura Cisnădiei"); vârfuri (Cindrel 2.245 m, Șteflești 2.242 m), circuri glaciare, platouri ("Șerbota - Frumoasa - Cindrel"), depresiuni de netezire ("Garnovita, Borăscu") și văi. Clima grupări montane Șureanu-Parâng-Lotrului este
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
europaeus"); Păsări protejate la nivel european prin "Directiva CE" nr. 147 (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb (" Dendrocopos leucotos"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), huhurez mare ("Strix uralensis") sau cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"); specii de păsări aflate la baza desemnării în anul 2007 a sitului
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
bonasia"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb (" Dendrocopos leucotos"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), huhurez mare ("Strix uralensis") sau cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"); specii de păsări aflate la baza desemnării în anul 2007 a sitului Frumoasa (130.980 ha) ca arie de protecție specială avifaunistică. Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), vipera comună ("Vipera berus"), șarpele de alun ("Coronella
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]