58,661 matches
-
î.Hr. sunt izgoniți de aici de xiongnu și de populația locală. Din acest moment yuezhi dispar din sursele istorice până în anul 129 î.Hr., când Zhang Qian, ambasadorul împăratului chinez, găsește populația yuezhi trăind în zona cursului superior al Amu-Dariei. Scopul călătoriei acestui ambasador era acela de a-i găsi pe yuezhi și a-i convinge să încheie o alianță anti-xiongnu. Ambasadorul estima populația acestor triburi la aproximativ 100.000 de oameni, dar dacă se ia în considerație faptul că ar fi
Yuezhi () [Corola-website/Science/315015_a_316344]
-
secta "Fuke" a budismului Zen. Călugării sectei, numiți "komusō" ("călugări ai neantului") foloseau shakuhachi-ul ca instrument spiritual. Piesele pe care le cântau se numeau "honkyoku", și erau considerate atât muzică cât și meditație. Cu toate că în Japonia acelei perioade dreptul la călătorie (chiar și în interiorul țării) era îngrădit de către șogunat, călugării sectei "Fuke" aveau drepturi speciale deoarece cerșitul le cerea să meargă din loc în loc și să cânte la shakuhachi. În schimb, se pare, că aveau obligația să activeze ca un fel
Shakuhachi () [Corola-website/Science/315022_a_316351]
-
îngrijească cum trebuie și să-i potolească puțin durerile prin fricțiuni îndemânatice. Atunci sună pentru Irina ora așteptată cu răbdare. În curând, Alexe nu se mai putu lipsi de ea. Luă obiceiul s-o ducă peste tot cu el, în călătorii, în expedițiile militare chiar, atât pentru îngrjirea ei efectuoasă, cât și pentru bunele sfaturi de guvernare pe care știa să i le dea, poate de asemenea puțin pentru că se temea de spiritul ei intrigant și credea înțelept să n-o
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]
-
serie de personalități ale perioadei cum ar fi Albert Einstein, Austen Chamberlain, Raymond Barrès, Paul Valéry, Anatole France și Auguste Rodin. În anul 1898 întemeiază fundația „Bourses Autour du Monde” care permitea unor academicieni tineri să cunoască lumea printr-o călătorie de un an. Această experiență acumulată în timpul călătoriei urma să fie discutată la cercul „Autour du Monde” care a luat naștere în 1906. Comitetul care lua parte la aceste întruniri era formată din politicieni și a avut loc pentru ultima
Albert Kahn () [Corola-website/Science/315054_a_316383]
-
Albert Einstein, Austen Chamberlain, Raymond Barrès, Paul Valéry, Anatole France și Auguste Rodin. În anul 1898 întemeiază fundația „Bourses Autour du Monde” care permitea unor academicieni tineri să cunoască lumea printr-o călătorie de un an. Această experiență acumulată în timpul călătoriei urma să fie discutată la cercul „Autour du Monde” care a luat naștere în 1906. Comitetul care lua parte la aceste întruniri era formată din politicieni și a avut loc pentru ultima oară în anul 1931. Cartea sa „Des Droits
Albert Kahn () [Corola-website/Science/315054_a_316383]
-
schimba radical viața tinerei Maria, ea devenind obsedată de figura prințului și începând să colecționeze toate articolele din ziare ce se refereau la acesta. Observând comportarea ciudată a Mariei, mama ei decide să o îndepărteze de prinț și organizează o călătorie cu ea în Anglia cu speranța că astfel îl va uita. În ciuda încercărilor mamei de a o distanța de prinț, Maria îl va întâlni pe Rudolf de mai multe ori în taină, întâlniri amoroase secrete înlesnite de baroana Larisch, o
Maria von Vetsera () [Corola-website/Science/315065_a_316394]
-
al Peru. Pe lângă muzică, condorul a apărut nu o dată în operele literaturii universale. De exemplu, în romanul " Copiii căpitanului Grant" de Jules Verne, micuțul Robert Grant a fost atacat de un condor gigantic și dus de acesta în gheare, în timpul călătoriei prin Patagonia. În realitate, așa ceva este imposibil, întrucât structura picioarelor condorilor nu le permite să țină prada în gheare. Având o încărcătură spirituală apreciabilă, imaginea condorilor andini se găsește deseori pe timbrele poștale. Astfel de timbre au apărut în Ecuador
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
este un paradox ipotetic al călătoriei în timp, fiind prima dată descris de către scriitorul de ficțiune René Barjavel în cartea sa din 1943, " Le Voyageur Imprudent" (română: "Călătorul imprudent"). Paradoxul presupune ipostaza în care un om călătorește înapoi în timp și își ucide bunicul biologic, înainte
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
asta fiind mersul înapoi în timp și uciderea propriei persoane când încă era bebeluș - deși când acest cuvânt a fost inițial publicat într-un ziar de Paul Horwich, el a folosit forma „autofanticid”. a fost folosit ca argument pentru imposibilitatea călătoriei înapoi în timp. Totuși, au fost propuse un număr de căi posibile pentru evitarea paradoxului, precum ideea cum că axa timpului este fixă și nu poate fi schimbată, sau că acel călător va ajunge într-un timp paralel, în timp ce acela
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
ideea cum că axa timpului este fixă și nu poate fi schimbată, sau că acel călător va ajunge într-un timp paralel, în timp ce acela în care a fost născut rămâne independent. Principiul autoconsistenței al lui Novikov ("") presupune un mod de călătorie în timp fără pericolul paradoxurilor. Conform acestei ipoteze, singurele cronologii posibile sunt cele care sunt în întregime auto-consistente, astfel încât orice lucru făcut de călător în trecut trebuie să fi fost parte din istorie în tot acest timp, iar călătorul nu
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
poate fi luat ca exemplu, afirmă că dacă cineva ar fi să călătorească în timp, legile naturii (sau a altei cauze ce intervine) i-ar interzice pur și simplu călătorului să facă orice din care să rezulte în anularea înfăptuirii călătoriei. De exemplu, un glonț tras către bunic are să rateze, sau pistolul se va bloca, sau bunicul va fi rănit, dar nu ucis, sau persoana ucisă se dovedește a nu fi bunicul sau un eveniment va avea loc pentru a preveni
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
că determinarea oricărui paradox va cauza distrugerea universului, sau cel puțin părțile din spațiu și timp afectate de paradox. Intrigile a asemenea povești tind să se învârtă în jurul prevenirii paradoxurilor. Considerarea paradoxului bunicului a dus la o concluzie conform căreia călătoria în timp este, prin natură, paradoxală și, astfel, logic imposibilă, în aceeași ordine de idei ca și cuadratura cercului. De exemplu, filozoful Bradley Dowden a făcut acest argument scurt în cartea "Logical Reasoning" (română: "Argumentare logică"), unde a scris: Totuși
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
precum este sugerat, de exemplu, de principiul autoconsistenței a lui Novikov. Bradley Dowden însuși și-a revizuit punctul de vedere de mai sus, după ce a fost convins de acest fapt într-o discuție cu filozoful Norman Swartz. Considerarea posibilității a călătoriei înapoi în timp într-un univers ipotetic descrisă de către o metrică Gödel a dus la afirmația logicianului renumit Kurt Gödel că timpul poate fi el însuși un fel de iluzie. El pare să fi sugerat ceva asemănător punctului de vedere
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
Agaç" ("Nouă copaci"), azi Măgura. Erau singurele așezări arăbești din Europa. Recensământul otoman din 1850 raportează 145 de arabi (0,9%) în Dobrogea, însă numărul lor a crescut simțitor după această dată. În 1861, geograful francez menționa faptul că în timpul călătoriei sale prin Peninsula Balcanică efectuată în anul 1854, una din aceste așezări, Arab-Köi, era deja abandonată, restul așezărilor bucurându-se însă de o oarecare prosperitate. În 1878 Dobrogea este divizată între România și Bulgaria, iar noua frontieră străbătea spațiul locuit
Arabii din România () [Corola-website/Science/315100_a_316429]
-
Voyages Extraordinaires (în ) este o serie de romane de aventuri publicate de Jules Verne la editura sa obișnuită, Hetzel. Majoritatea romanelor din această serie (cu excepția notabilă a romanelor Cinci săptămâni în balon, O călătorie spre centrul Pământului și Întâmplări neobișnuite) au apărut mai întâi sub formă de foileton, de obicei în „Magasin d’éducation et de récréation” [Foaie de instruire și desfătare], apărută sub patronajul editurii Hetzel. Mai apoi romanele-foileton erau publicate, cel mai
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
Montaut, etc.) inserate în paginile romanelor și altele mari, colorate, realizate în cromotipografie. Cu excepția lui "Claudius Bombarnac", nici o lucrare nu a fost publicată direct "in octavo". Urmează o listă a 54 de opere verniene publicate în timpul vieții autorului în seria "Călătoriilor extraordinare", cu mențiunea zonei geografice, perioadei istorice sau invenției științifice abordate în cadrul lor. Toate traducerile în limba română ale "Călătoriilor extraordinare", precum și titlurile operelor postume pot fi găsite în articolul Listă de traduceri în limba română ale operelor lui Jules
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
a fost publicată direct "in octavo". Urmează o listă a 54 de opere verniene publicate în timpul vieții autorului în seria "Călătoriilor extraordinare", cu mențiunea zonei geografice, perioadei istorice sau invenției științifice abordate în cadrul lor. Toate traducerile în limba română ale "Călătoriilor extraordinare", precum și titlurile operelor postume pot fi găsite în articolul Listă de traduceri în limba română ale operelor lui Jules Verne. Sunt menționate toate traducerile românești cunoscute, enumerarea de mai jos fiind făcută în ordinea cronologică a publicării romanului original
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
extraordinare", precum și titlurile operelor postume pot fi găsite în articolul Listă de traduceri în limba română ale operelor lui Jules Verne. Sunt menționate toate traducerile românești cunoscute, enumerarea de mai jos fiind făcută în ordinea cronologică a publicării romanului original. "Călătoriile extraordinare" au constituit un excelent mijloc prin care Jules Verne a explorat lumea vremurilor sale, lăsând atât contemporanilor, cât și posterității, o descriere a modului în care se prezenta globul pământesc din punct de vedere geografic și istoric. Multe dintre
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
de desfășurare Marea Britanie și Franța, cu imperiile lor coloniale răspândite pe întreg mapamondul. Astfel, regiunile ocupate de aceste două imperii au cunoscut descrieri vaste în opera verniană. În afara lor apar și alte zone europene, cum ar fi Scandinavia în "O călătorie spre centrul Pământului" și "Un bilet de loterie", Prusia în "Drumul Franței", Țările baltice în "O tragedie în Livonia", Imperiul Habsburgic în "Mathias Sandorf" și "Castelul din Carpați", Italia în "Mathias Sandorf" și Imperiul otoman în "Ocolul Pământului în 80
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
flăcări" și "Kéraban Încăpățânatul". Acest din urmă roman constituie un prilej perfect pentru Jules Verne de a descrie bazinul Mării Negre, în timp ce în "Mathias Sandorf" face același lucru cu Marea Mediterană. Dar, deși Europa a constituit punctul de plecare a multora dintre călătoriile extraordinare ale personajelor lui Jules Verne, atenția lui s-a îndreptat preponderent spre explorarea altor continente, mult mai puțin cunoscute cititorilor acelor vremuri. Africa a fost primul continent explorat de Verne, într-o călătorie de la est la vest cu balonul
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
punctul de plecare a multora dintre călătoriile extraordinare ale personajelor lui Jules Verne, atenția lui s-a îndreptat preponderent spre explorarea altor continente, mult mai puțin cunoscute cititorilor acelor vremuri. Africa a fost primul continent explorat de Verne, într-o călătorie de la est la vest cu balonul (în romanul "Cinci săptămâni în balon"). El avea să revină asupra ei în mai multe romane, prezentând Magrebul ("Clovis Dardentor"), zona sahariană ("Invazia Mării") și sub-sahariană ("Căpitan la cincisprezece ani", "Satul aerian"), precum și Africa de Sud
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
Nord contra sud", "Stăpânul Lumii", "Testamentul unui excentric" (Statele Unite ale Americii), ultimul roman folosindu-se de celebrul "Joc al Gâștei" pentru a prezenta statele americane, acestora fiindu-le asociate câte o căsuță a jocului. America Centrală se regăsește în "Burse de călătorie", cu un voiaj printre insulele care compun Antilele, iar America de Sud este descrisă în "Cultimele două romane permițându-i autorului să aducă în discuție disputele științifice ale vremii cu privire la cursul și izvoarele acestor fluvii. În Asia sunt prezentate preponderent trei regiuni
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
Ele apar, așadar, în opere cum ar fi "Copiii căpitanului Grant", "Sfinxul ghețarilor", "Doi ani de vacanță" sau "Frații Kip", dar cea mai mare atenție le este acordată în romanul "Doamna Branican". Deoarece multe dintre voiajele descrise în romane presupun călătorii maritime, Jules Verne face descrieri ample oceanelor lumii, atât din punct de vedere al geografiei lor, cât și a lexploratorilor care au contribuit la cunoașterea lor amănunțită. În "Copiii căpitanului Grant", de exemplu, Verne face o călătorie în jurul globului pe
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
în romane presupun călătorii maritime, Jules Verne face descrieri ample oceanelor lumii, atât din punct de vedere al geografiei lor, cât și a lexploratorilor care au contribuit la cunoașterea lor amănunțită. În "Copiii căpitanului Grant", de exemplu, Verne face o călătorie în jurul globului pe paralela de 37 grade longitudine sudică. Același gen de călătorie îl va repeta, în emisfera nordică de data aceasta, în "Ocolul Pământului în 80 de zile". Pe lângă aceste călătorii în care a explorat aproape întreg mapamondul, Jules
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
din punct de vedere al geografiei lor, cât și a lexploratorilor care au contribuit la cunoașterea lor amănunțită. În "Copiii căpitanului Grant", de exemplu, Verne face o călătorie în jurul globului pe paralela de 37 grade longitudine sudică. Același gen de călătorie îl va repeta, în emisfera nordică de data aceasta, în "Ocolul Pământului în 80 de zile". Pe lângă aceste călătorii în care a explorat aproape întreg mapamondul, Jules Verne a propus și unele inițiative care, pentru epoca aceea, erau de-a
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]