56,932 matches
-
că nu a purtat o discuție reală cu „Strigoii” solari, el a înscenat incidentul în care a fost acuzat LaRoque, abătând astfel în altă parte atenția membrilor expediției. În lumina dezvăluirilor făcute de Demwa, se organizează o nouă expediție către Soare, pentru a se afla care dintre informațiile culese în precedenta misiune au fost reale și care măsluite. Noul contact, aparent pașnic, este întrerupt de una dintre ființele ostile din cromosfera solară, care le cere să plece. Demwa descoperă că fostul
Exploratorii Soarelui () [Corola-website/Science/331021_a_332350]
-
a evada din cromosfera solară. Cei doi rămân împreună, iar rasa umană ajunge într-o poziție delicată în fața raselor extraterestre ca urmare a descoperirilor făcute și a desconspirării faptelor a două rase evoluate. Pentru a scăpa cu viață din cromosfera Soarelui după ce tehnologia galactică a fost sabotată, echipajul folosește un laser refrigerator pe post de pompă de căldură pentru a îndepărta din navă căldura solară. Tehnica este folosită din nou în romanul "Heaven's Reach". "Locus" consideră romanul „o lectură extrem de
Exploratorii Soarelui () [Corola-website/Science/331021_a_332350]
-
acest volum: "„cât stau în baltă, lângă tovarășii mei, sunt fericit ca salcia ori ca papura, și pare că nu mă gândesc la nimic, dar știu că intră în mine, nesimțit, tot ce sună și tot ce se vede - ca soarele care lucrează în mâzga pământului și în ape”". "Împărăția apelor" este, în opinia lui Alexandru Piru, „un pandant la "Țara de dincolo de negură", memorialul unui pescar”, în care „Mihail Sadoveanu se interesează în primul rând de oameni, aceiași oameni pe
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
închisă la culoare și încrețită, iar la femelă este netedă și albă. Masculul nu are calozități nupțiale, însă posedă un sac vocal mare sub bărbie, de culoare brună închisă sau brună gălbuie, care amplifică orăcăitul său bine cunoscut după ce asfințește soarele, mai ales în perioada de reproducere; în stare de repaus sacul vocal formează cute; când aceasta se dilată depășește cu mult mărimea capului. Brotăcelul duce o viață crepuscular-nocturnă, dar are și o activitate diurnă, stând uneori pe frunze la soare
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
soarele, mai ales în perioada de reproducere; în stare de repaus sacul vocal formează cute; când aceasta se dilată depășește cu mult mărimea capului. Brotăcelul duce o viață crepuscular-nocturnă, dar are și o activitate diurnă, stând uneori pe frunze la soare și vânând insecte. Iarna hibernează în crapaturile din clădiri, sub frunze și mușchi, la poalele copacilor, în scorburi, vizuini sau sub pietre. Hrana brotăcelului constă din diferite insecte și larvele lor (coleoptere, diptere), predominând formele zburătoare, pe care le prinde
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
sferoidale" sunt obiecte foarte vechi, care au evoluat puțin, adică au avut foarte puține generații de populații stelare. Stelele lor sunt, prin urmare, sărace în metale și prezintă caracteristici similare celor din roiurile globulare. Se află la câțiva kiloparseci de Soarele nostru. Câteva exemple: Sculptor, Cuptorul, Leul I și Leul II, Dragonul, Carena, Boarul. Originea lor este dezbătută: sunt roade ale distrugerilor provocate de coliziuni între galaxii uriașe care au dat naștere Galaxiei Noastre sau sunt formate individual în epoca de
Galaxie pitică sferoidală () [Corola-website/Science/334922_a_336251]
-
perioada de reproducere, la masculi apar pe partea internă a antebrațului și a degetelor 1 și 2 ale piciorului anterior calozități nupțiale negre. Masculul emite sunete "hunk, hunk" sau "uu, uu" destul de puternice tot timpul verii, mai ales după apusul soarelui; adesea masculii își răspund unul altuia, formând un fel de cor. Buhaiul de baltă cu burta roșie este un animal diurn și crepuscular. Hrana constă din animale acvatice, dar și din tot felul de insecte de uscat (coleoptere, himenoptere, ortoptere
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
cu două turnuri laterale, rotunde și crenelate. În centru, două personaje domnești, de aur, flanchează un copac de argint, dezrădăcinăm deasupra căruia se află acvila cruciată, de aur, cu ciocul și ghearele roșii. Pasărea heraldică este însoțită, în dreapta, de un soare de aur, figurat, iar în stânga de o semilună înfățișată, de asemenea, figurat, în aceeași cromatică. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri crenelate, din care iese o acvilă cruciată neagră cu zbor deschis. Semnificația
Stema orașului Târgoviște () [Corola-website/Science/335408_a_336737]
-
cel mai important centru comercial situat în arealul Dunării de jos. Asupra localizării sale nu există un consens unanim, dar aproape toți cercetătorii îl plasează în Dobrogea de Nord. Cele mai probabile localizări sunt reprezentate de aceea de la Păcuiul lui Soare și de aceea din zona Isaccea, Inițial a fost o cetate bizantină mai veche, care a fost transformată arhitectural de genovezi în secolele XIII-XIV, în epoca controlului politic și economic al acestora asupra litoralului Mării Negre și al gurilor Dunării. Perioada
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
aproape de delta acesteia. Printre localizările presupuse (multe dintre ele aflate în nordul Dobrogei) s-au numărat: vechiul Măcin, Isaccea, Niculițel, Capidava, Cernavodă, Somova, Mahmudia, Ismail, Nufăru, arealul Hârșova-Topalu, dar și unele situate în apropierea Silistrei, cum ar fi Păcuiul lui Soare (așadar în regiunea dintre Deltă și Silistra), sau în estuarul râului Kamcia din Bulgaria. Cele mai probabile localizări rămân - din punct de vedere arheologic aceea de la Păcuiul lui Soare (dat fiind că începând de aici și până la gurile Dunării nu
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
și unele situate în apropierea Silistrei, cum ar fi Păcuiul lui Soare (așadar în regiunea dintre Deltă și Silistra), sau în estuarul râului Kamcia din Bulgaria. Cele mai probabile localizări rămân - din punct de vedere arheologic aceea de la Păcuiul lui Soare (dat fiind că începând de aici și până la gurile Dunării nu se cunoaște vreo altă așezare insulară care să conțină vestigii arheologice corespunzătoare în timp Vicinei), iar din punct de vedere istoric aceea din zona Isaccea, (fie lângă Noviodunum, fie
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
Chișinău, Moldova 2014 Broșura "„Andrei Mudrea. Metamorfozele Luminii. Pictură și artă obiect”". Chișinău, Moldova "„Când setea ne apropie de vreo fântână, bând apa răcoritoare, le mulțumim în gând celor care au coborât în adâncul pământului de au chemat-o sub soare pentru toți. Același impuls de a mulțumi, dar, de astă dată, pentru ostoirea setei de lumină, l-am avut contemplând tablourile pictorului Andrei Mudrea. În ele și oamenii, și lucrurile, și atmosfera - totul este învăluit, înălțat, pătruns de lumină. Până
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Asteroizii din familie posedă semiaxele majore cuprinse între și ua, o excentricitate cuprinsă între și și o înclinație mai mică de 20° în raport cu planul eclipticii. Sunt caracterizați de un fenomen al rezonanței orbitale cu Jupiter și realizează trei orbite în jurul Soarelui în timp ce Jupiter parcurge două. Pe de altă parte, membrii familiei Hilda se deplasează pe orbita lor eliptică în așa fel încât afeliul lor este întotdeauna opus celui al lui Jupiter în raport cu Soarele, sau cu 60° în avans sau în întârziere
Familia Hilda () [Corola-website/Science/335422_a_336751]
-
orbitale cu Jupiter și realizează trei orbite în jurul Soarelui în timp ce Jupiter parcurge două. Pe de altă parte, membrii familiei Hilda se deplasează pe orbita lor eliptică în așa fel încât afeliul lor este întotdeauna opus celui al lui Jupiter în raport cu Soarele, sau cu 60° în avans sau în întârziere față de Jupiter pe o orbită mai mică decât orbita acestuia. În cursul a trei orbite succesive fiecare asteroid Hilda trece succesiv prin fiecare din aceste trei puncte. Spre deosebire de asterozii troieni, asteroizii Hilda
Familia Hilda () [Corola-website/Science/335422_a_336751]
-
transneptuniene (OTN). La 20 ianuarie 2016, cercetătorii Konstantin Batygin și Michael E. Brown de la Institutul de Tehnologie din California au anunțat că există dovezi suplimentare indirecte privind existența unei a noua planete dincolo de orbita planetei Neptun. Aceasta ar orbita în jurul Soarelui între 10.000 și 20.000 de ani. Conform studiului publicat în Astronomical Journal, „Planeta Nouă” ar avea o masă de aproximativ 10 ori mai mare decât Terra și s-ar afla la minim 200 UA. Planeta gigantă a fost
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
ar interveni cel mai curând în 2028. Dacă sonda ar putea atinge viteza maximă atinsă de Voyager 1, adică 17 km/s, și dacă traiectoria va fi cea mai scurtă, adică dacă Planeta a Noua va fi cel mai aproape de Soare, la periheliu, sondei i-ar trebui 57 de ani pentru a parcurge distanța de 30 de miliarde de kilometri care o separă de Terra, pentru un survol în 2085. Însă dacă planeta a cărei revoluție este între și de ani
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
ani pentru a parcurge distanța de 30 de miliarde de kilometri care o separă de Terra, pentru un survol în 2085. Însă dacă planeta a cărei revoluție este între și de ani, este la punctul său cel mai îndepărtat de Soare, la afeliu, sonda nu va putea să o survoleze decât după 343 de ani. Perioada sa de revoluție ar fi cuprinsă între zece mii și douăzeci de mii de ani, planeta fiind situată între 30 și 180 de miliarde de kilometri
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
afeliu, sonda nu va putea să o survoleze decât după 343 de ani. Perioada sa de revoluție ar fi cuprinsă între zece mii și douăzeci de mii de ani, planeta fiind situată între 30 și 180 de miliarde de kilometri de Soare, cu alte cuvinte de 6 până la 40 de ori mai departedecât cea mai îndepărtată planetă cunoscută, până acum (2016), din Sistemul Solar, Neptun, sau chiar decât planeta pitică, Pluto. Dar contrar termenului folosit de mai multe media, planeta nu se
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
planetă cunoscută, până acum (2016), din Sistemul Solar, Neptun, sau chiar decât planeta pitică, Pluto. Dar contrar termenului folosit de mai multe media, planeta nu se află la „marginile” Sistemului Solar. Acesta se întinde, într-adevăr, pe toată zona unde Soarele își exercită o forță gravitațională, adică până la o depărtare de circa un an-lumină sau de kilometri. Are o excentricitate orbitală estimată de 0,6, iar semiaxa majoră are circa 700 UA. Masa planetei ar fi de circa zece ori masa
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
bănuiala mea cum toamnele, frunzele. Frunze galbene de salcie, pe lac. Nu mă răsfrîng, mă văd. Dintre creatorii de micropoeme haiku în limba română s-a remarcat și Vasile Smărăndescu. Zădărnicie Zdrențuite visuri pe o panoplie de ceară se tânguie soarelui.</poem> După anul 1989, un nou val de poeți au reușit să se remarce și în acest gen de poezie: Corneliu Atanasiu (1942- ), Manuela Miga (1947-), Ana Ruse, Henriette Berge, Dan Norea (1949-), Vali Iancu, Elia David, Loredana Florentina Danilă
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
folosească într-un război împotriva „ereticilor”, refuzând însă să dezvăluie motivele pentru care îl consideră special. Yama evadează și ajunge în necropola orașului Aeolis, unde găsește un cuțit care se dovedește a fi o armă letală, care se încarcă de la soare. După revenirea acasă, Edilul rezolvă ca el să devină funcționar pentru Prefectul Corin din Is. Însă desfășurarea evenimentelor îl determină pe tânăr să-și pună întrebări despre originile sale, mai ales că descoperă faptul că posedă talentul rar de a
Copilul fluviului () [Corola-website/Science/335529_a_336858]
-
și Sala Tronului de Marmură, „Iwan-e Takht-e Marmar” sau „Iwan-e Marmar”- 1759), „Khalvat-e Karim Khani” (Palatul Karim Khani - 1759), „Talar-e Almas” (Sală Diamantelor - 1801), „Imarat-e Badgir” ( Sală Turnurilor de Vânt -1813), „Talar-e Aaj” (Sala de fildeș - 1863), „Shams al-Imarat” (Sală Soarelui - 1866), „Talar-e Salam” ( Sala de audiențe - 1874), „Mouze-y Makhsous” (Muzeul special- 1874), „Talar-e Ayeneh” (Sală Oglinzilor - 1874), „Imarat-e Brelian” („Talar-e Brelian”, sau Sala de diamante strălucitoare - 1874), „Kakh-e Abyaz” (Palatul alb - 1890) și „Chador Khaneh” (Casă Cortului). Sală Tronului de
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
Oedip). O legendă atestată cel puțin din sec. IV î. Hr. explică astfel numele lui Melampus: după ce l-a născut, mama sa l-a așezat la umbra unui copac, dar picioarele i-au rămas descoperite și i-au fost arse de soare, de unde și culoarea lor negricioasă. În această explicație se regăsește și un ecou vag al schemei mitice mai larg răspândite conform căreia puterile cognitive speciale ale unui prezicător sunt contrabalansate de o infirmitate fizică. Tatăl lui Melampus a fost Amythaon
Melampus () [Corola-website/Science/331968_a_333297]
-
luni ale calendarului islamic sunt denumite după cum urmează în arabă: În arabă, ca și în ebraică, prima zi a săptămânii corespunde cu duminică săptămânii planetare. Zilele săptămânii islamice, ca și cele în ebraică și calendarele Bahá'í, incep la apusul soarelui, în timp ce zilele săptămânii creștine medievale și planetare încep la următoarul miez de noapte. Totuși, ziua liturgica creștină, ținută în mănăstiri, începe cu vecernie, care este seară, în conformitate cu alte tradiții avraamice). Musulmanii se adună pentru închinare la o moschee la prânz
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
folosită nici de astronomii musulmani medievali, nici de oamenii de știință moderni pentru a determina epoca islamică, semiluna subțire ar fi devenit, de asemenea, vizibilă pentru prima dată (presupunând că norii nu au ascuns-o), la scurt timp după apusul soarelui precedent serii zilei de 15 iulie. Deși Patricia Crone și Michael Cook în „Hagarism-ul sau facerea lumii islamice” citează o monedă din 17 AH , primele utilizări atestate care au supraviețuit ale unui calendar islamic datează, alături de o altă dată calendaristica
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]