KorAP: Find »[drukola/base=acasă & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...2244 2245 2246 ...2620 >

65,481 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872

de rușine. Bine, bine. Acum ia încarcă ce-ai descărcat și hai la Șvarac că acolo trebuia să fii! Numaidecât, fac precum zici! Îndemnându-și caii s-a întors din drum și-a luat-o spre ogor. Mama a venit acasă într-un suflet, că trebuia să pună mesele în curte pentru toți clăcașii. A venit și tata, având grijă ca toți să fie omeniți cum se cuvine. Despre fapta lui Barabulă, mama i-a povestit tatei mult mai târziu. N-

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
ofițerii. De aceea, nu s-au căsătorit. Eu am primit câteva ilustrații de la un băiat din FrătăuțiiNoi și spre dimineață m-am trezit "regina zorilor" c-un buchet mare de flori din partea lui Fădor I. După bal ne-am întors acasă, însoțite de prietenii noștri și urmărite de privirile verișorilor Buzilă Iliuță și Mircea. Nu le-am spus părinților de "onoarea" ce-am avut o la bal, nici că nu mi-au stat picioarele, căci altădată nu m-ar mai fi

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
concerte. Uneori te gândeai că ești pe alt tărâm, într-o lume de basm, o lume ce numai în vis o poți trăi. Astfel s-au scurs peste trei săptămâni, Oltea s-a vindecat complet și a sosit clipa reîntoarcerii acasă. Cu mare regrete am părăsit pădurea cu tot farmecul ei de nedescris și casa pădurarului care ne-a fost mai mult decât o minunată gazdă. Ne-a umplut căruța cu bunătăți: fructe de pădure, borcane cu miere de albine, sticle

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
capricioasă, care a adus multe nenorociri oamenilor de la sate. "Suceava și-a făcut de cap" spuneau cu deznădejde costișenii și frătăucenii. Fiind la liceu, în clasa a II-a și locuind la internat, obișnuiam ca sâmbăta după ore să vin acasă, împreună cu colega și prietena mea, Viorica Cazacu (Pascari). Ne luam ceva de mâncare, schimburi și duminică ne întorceam la internat (unde am stat opt ani). Fiind Suceava foarte mare și drumul prin Frătăuții-Noi prea lung pentru picioarele noastre, ne-am

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
mal, bărbații m-au stropit cu apă, că eram aproape leșinată... Nu știam ce e cu mine. Viorica nu mai vroia să treacă. Eu am încurajat-o și a pornit încet-încet până a reușit și ea să ajungă pe mal. Acasă, abia a doua zi le-am spus părinților că am venit prin Mitoc și nu pe podul de la Frătăuții Noi. Ce îngroziți erau părinții! Ce m-au certat! Și apoi m-au rugat cu lacrimi, să nu mai venim noi

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
abia a doua zi le-am spus părinților că am venit prin Mitoc și nu pe podul de la Frătăuții Noi. Ce îngroziți erau părinții! Ce m-au certat! Și apoi m-au rugat cu lacrimi, să nu mai venim noi acasă, că mama, săptămânal îmi va aduce de toate. Le-am promis solemn că mă voi ține de cuvânt, dar... uitam repede și iarăși îmi era dor de tata, care nu prea venea la Rădăuți. Ce-i drept, pe la Mitoc n-

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
facă o treabă. Ei bucuroși, s-au arătat dispuși de ajutor. Haideți cu mine în livadă și o să vă apucați de treabă. Vă dau o coșarcă mare și doi saci. Să adunați toate merele bune, căzute pe jos. Le luați acasă și să aveți mere pentru o bucată de vreme, pe urmă vom mai vedea cum vom face. Mama a fost de acord, căci porcii nu mai vroiau să mănânce mere și-i păcat să putrezească în iarbă. Copiii le vor

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
aveam cu cine să mă joc. Singura față, cu doi ani mai mare, era Maria lui Iliuță. La școală nu-i prea plăcea, dar era o fată frumoasă și o foarte bună prietenă. Îmi plăcea să merg adesea la ea acasă și mă primea cu mult drag, Aveau niște gâște dolofane, doi câini mari în lanț, doi cai arabi, vite, oi multe și multe rățuște. Ieșeam cu ea în livadă și ne cățăram mai în toți pomii. Nu vroiam fructe, căci

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
și mă primea cu mult drag, Aveau niște gâște dolofane, doi câini mari în lanț, doi cai arabi, vite, oi multe și multe rățuște. Ieșeam cu ea în livadă și ne cățăram mai în toți pomii. Nu vroiam fructe, căci acasă aveam destule. Livada noastră era mult mai mare decât a lor. Îmi plăcea să ne zbenguim, să alergăm și să ne ascundem după copaci. Ion, fratele ei, care era șchiop de-un picior avea mulți porumbei. Când vedea că vin

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
plecam până nu-mi dădea și mie o hrincă bună. Doamne cu bună mai era! Bineînțeles că n-o puteam mânca pe toată... dar nici înapoi n-o dam, căci mi-era rușine. O ascundeam sub bundiță și-o luam acasă. Țin minte, că, odată mama a văzut o bucată de pâine coaptă pe bufet și m-a luat la rost: De unde ai adus pâinea? Nu-i a mea! Mințeam eu cu ochii în pământ. Ba să-mi spui adevărul! De la

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
Nu-i a mea! Mințeam eu cu ochii în pământ. Ba să-mi spui adevărul! De la Maria lui Iliuță. Ție nu ți-e la obraz oleacă de rușine să mănânci pe la alte case? Vor crede că n-ai ce mânca acasă... Eu râdeam și ieșeam numaidecât pe ușă afară. Mama cocea pâine de seară. Cuptorul era mare, de vreo 7-8 pâini. Punea aluatul la crescut în coșărcuțe, apoi îl lua și-l punea pe o lopată mare de lemn. Ungea fiecare

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
dar nu se putea să nu mai dau vreun semn de viață, de atunci, dinaintea prânzului. Tata s-a oprit din studierea ziarului bucățică cu bucățică și-a întrebat-o pe mama cum de n-am flămânzit, să dau pe acasă. Nici una, nici alta, iese mama în livadă și-ncepe să mă strige. Unde ești, Răduță dragă, c-au venit fetele să mergeți la scăldat? Nici urmă de mine. A intrat în camera și i-a spus tatei, mai în glumă

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
am coborât la vale. Era păcat, ca pe-așa o mândrețe de vreme, să stăm în casă. Ne-am bălăcit vreo două ore, până spre seară, când, parcă cerul se săturase de-atâta căldură și se acoperi de nori. Haidem acasă, ne îndemnă Valeria, că ploaia ne ajunge din urmă! Mătușa Saveta Tocmai în partea de jos a satului, aproape de Întrepareie, stătea Mătușa Saveta, sora tatei, căsătorită cu Vasile Bida. Aveau o singură față: Aurelia. Era de vârsta mea și învățam

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-mă cu musca pe căciulă le-am mulțumit frumos pentru tot și m-am îndreptat spre ușă să plec. Uncheșul mi-a strecurat o trăistuță cu mere dulci și devremi și Aurelia m-a condus o bucată bună de drum. Acasă n-am spus nimic de pozna mea, dar adevărul tot s-a aflat, căci vorba aceea: minciuna are picioare scurte. Catrinoasa și hoțul În apropierea morii, vis-a-vis de Ileana Ghiurcului își avea sălașul Catrinoasa, o femeie în vârstă și gârbovită

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
parte de ei, să-mi fie pentru colac și cruce. În ziua aceea am fost foarte indispusă. Nu m-am așteptat la o asemenea reacție din partea unei colege de serviciu. Ziua de școală s-a prelungit cu o ședință, așa că, acasă am ajuns abia seara. Le-am povestit cele întâmplate și când să scot banii din poșetă, i-ai de unde nu-s. Banii dispăruseră fără urmă. Atunci mi-am amintit de blestemul doamnei S.A. și-am început să plâng. Soțul însă

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
cu noi! Tata mi-a adus în minte cuvintele lui Luchian: "Natura prin nimic n-o sperii, trebuie să te rogi să te primească lângă ea". Am terminat de întors și brazdele de fân rămase și-apoi ne-am întors acasă. I-am adus și mamei câte ceva din bunătățile noastre... să le guste măcar. Pe seară, nori grei, plumburii au început să acopere cerul și ploaia s-a dezlănțuit pe dată. Mama era tot mai îngrijorată din cauza fânului, care iarăși va

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
Doamne, ce mai fugeam! Nu mă opream până nu ajungeam în dugheană. Cumpăram și repede o zbugheam înapoi. Câte mi s-au mai întâmplat din cauza "moroilor"! O dată, din fugă, a sărit dopul de la sticla de untdelemn și când am ajuns acasă, în sticlă rămăsese doar de două degete... Mama m-a luat de păr și m-a întrebat furioasă: Unde-i, fată, untdelemnul? L-au mâncat, "moroii"! am răspuns eu, cu ochii în pământ. Mama a înlemnit. Nu știa ce să

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
liceu, (apoi la facultate), vara îi plăcea să stea mai mult pe la Humărie, la plajă, cu alți băieți și fete, de seama lui. Acolo se scălda, făcea băi de soare și când tatăl său se înfuria, îl aducea cu biciușca acasă. În clasele primare ne-a predat la școală religia. Era foarte sever și copiii aveau mare frică de el. Avea o cârjă, cu care te prindea după ceafă și te întreba: Tu știi câtă școală am făcut eu, tătarule? De ce

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
ne-au felicitat pentru felul cum am urat. Către dimineață, am venit la primărie, unde un străjer făcea de serviciu, ne-am încălzit la el și am început să facem împărțeala frățește (numai de bani). Mi-amintesc c-am ajuns acasă cu trăistuța plină cu de toate și o sumă frumușică de bani. Cei de acasă erau cam îngrijorați văzând ca aproape e dimineața și încă n-am terminat de urat. Dar știindu-ne surorile împreună și cu băieți de ispravă

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
un străjer făcea de serviciu, ne-am încălzit la el și am început să facem împărțeala frățește (numai de bani). Mi-amintesc c-am ajuns acasă cu trăistuța plină cu de toate și o sumă frumușică de bani. Cei de acasă erau cam îngrijorați văzând ca aproape e dimineața și încă n-am terminat de urat. Dar știindu-ne surorile împreună și cu băieți de ispravă au sperat că totul va fi bine. Și într adevăr, așa a și fost. La

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
mare). Ne-am mai jucat prin livadă cu verișoarele noastre și-apoi mătușa Saveta ne-a poftit la pui cu smântână, cu mujdei și mămăliguță caldă. De-abia către seară, uncheșul a înhămat din nou caii și ne-a adus acasă, la Costișa. Mi-aduc aminte că, la trecerea peste Suceava, unul din cai s-a oprit la mijlocul apei și speriat, nu mai vrea să înainteze. Uncheșul a coborât încet pe oiște, a luat calul de căpăstru și i-a vorbit

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
principii și-am căutat să nu mă abat de la ele. Școala elementară Cum n-am fost primită în clasa întâi având doar cinci ani și jumătate, a fost nevoie să aștept până ce-am împlinit șapte ani. Având din timp abecedarul acasă, l-am răsfoit zilnic, încercam să scriu, astfel că, la școală nu mi-a venit deloc greu. Mă jucam cu grafismele și primele litere. Descoperisem la vreme taina citirii pe silabe. Rețin bine, când știam pe de rost, câteva texte

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
a zis că învăț să scriu și să citesc singură. Tata m-a sărutat pe frunte și s-a arătat foarte mulțumit de mine. N-am să uit acel sărut niciodată. Foarte fericit s-a arătat și când am venit acasă cu coroniță și premiul întâi, la sfârșitul primei clase. Doamna învățătoare Maria Isopescu ne-a fost ca o mamă. Era foarte apropiată de noi și cu multă răbdare a reușit să ne deslușească ascunsele taine ale cititului, scrisului și socotitului

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
multă răbdare a reușit să ne deslușească ascunsele taine ale cititului, scrisului și socotitului. Din clasa a doua, ne-a învățat doamna Saveta Năstasă (Putinica) până în clasa a cincia, când am susținut examenul de admitere la Liceul "Eudoxiu Hurmuzachi". Având acasă trei copii mici, nu constituiam pentru dumneaei o prioritate. Nu punea suflet și temei în predare. Copiam poezii și numai cine vroia memora câteva strofe. Istoria, geografia și științele naturii erau doar cu numele în programul săptămânii. Nu le făceam

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
pentru dumneaei o prioritate. Nu punea suflet și temei în predare. Copiam poezii și numai cine vroia memora câteva strofe. Istoria, geografia și științele naturii erau doar cu numele în programul săptămânii. Nu le făceam aproape de loc. Uneori doamna rămânea acasă fiind poate Niculuță și Virgil bolnav și atunci era mare noroc pentru noi. Îi ținea locul soțul, Gheorghe Năstasă, care, pasionat de toate disciplinele, ne făcea niște lecții deosebite, de stăteam ca în biserică. Deși au trecut decenii bune de

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]