56,780 matches
-
de EBU, eurovision.tv, a publicat un articol informativ, citându-l pe supervizorul executiv, Jon Ola Sand, care a reafirmat angajamentul organizatorilor concursului pentru un „rezultat corect și transparent”. El a declarat: „Investigăm acest caz, dar subliniem că intențiile acestor indivizi nu au fost încă clarificate și nici nu s-a stabilit vreo legătură între indivizii din clipul video și delegația azeră, reprezentația azeră sau televiziunea membră EBU din Azerbaidjan, İctimai TV”. A adăugat că, din 1998, când a fost implicat
Concursul Muzical Eurovision 2013 () [Corola-website/Science/326388_a_327717]
-
Ola Sand, care a reafirmat angajamentul organizatorilor concursului pentru un „rezultat corect și transparent”. El a declarat: „Investigăm acest caz, dar subliniem că intențiile acestor indivizi nu au fost încă clarificate și nici nu s-a stabilit vreo legătură între indivizii din clipul video și delegația azeră, reprezentația azeră sau televiziunea membră EBU din Azerbaidjan, İctimai TV”. A adăugat că, din 1998, când a fost implicat pentru prima oară în concurs, „în fiecare an există zvonuri despre neregularități în votare”. Când
Concursul Muzical Eurovision 2013 () [Corola-website/Science/326388_a_327717]
-
accident care i-a cauzat niște lovituri la cap, ce au necesitat o trepanație. După această operație, accesele de furie nemotivată au devenit tot mai dese. Impresiile diverse ale contemporanilor săi care l-au cunoscut dovedesc faptul că era un individ sadic, care chinuia animale și servitorii. Din cauza agravării instabilității psihice, Carlos a fost închis de către tatăl său la începutul anului 1568, murind după o jumătate de an de carceră. Soarta lui a devenit subiect pentru Legenda Neagră și a inspirat
Carlos, Prinț de Asturia () [Corola-website/Science/322514_a_323843]
-
prinși de frații Suzanei Pitulice. Temistocle este duc cu forța la Oficiul Stării Civile, unde este silit să se căsătorească cu Suzana Pitulice. După oficierea căsătoriei, cei doi fug și sunt luați de o mașină în care se afla un individ cu ochelari fumurii și cu baston (Geo Saizescu), care i-a urmărit peste tot. Profitând de un moment de neatenție al celor doi, individul le pune cătușele, dezvăluind că este ofițer de miliție. La volanul mașinii se afla blonda pe
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
oficierea căsătoriei, cei doi fug și sunt luați de o mașină în care se afla un individ cu ochelari fumurii și cu baston (Geo Saizescu), care i-a urmărit peste tot. Profitând de un moment de neatenție al celor doi, individul le pune cătușele, dezvăluind că este ofițer de miliție. La volanul mașinii se afla blonda pe care Temistocle o curta intens. Scenariul filmului a fost scris de prozatorul Ion Băieșu, în colaborare cu regizorul Geo Saizescu. Ion Băieșu era autorul
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
istorie și de memoria umana. De exemplu, un anumit comportament sau o anumită credință devine parte a structurii unei societăți când scopul original al acelui comportament sau al acelei credințe nu mai poate fi reamintit (nu mai exista în memoria indivizilor respectivei societați) și devine socializat în respectiva cultura. Habitus este un vechi concept filozofic, ale cărui origini se găsesc în gândirea lui Aristotel, a cărui noțiune de "hexis" („stare”) a fost tradusă prin "habitus" („habitudine, obișnuință”) de către scolasticii medievali. Cu
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
psihic, social și cultural, antropologul francez amorsând astfel o cercetare multifactorială transversală a omului și a faptelor sociale generate de om. Potrivit lui Mauss, habitus-ul este format din acele aspecte ale culturii care sunt ancorate în practicile corporale cotidiene ale indivizilor, grupurilor, societăților. Habitus-ul include totalitatea obiceiurilor, a tehnicilor și a stilurilor corporale (mimică, gestică etc.), a gusturilor și a altor cunoștințe non-discursive întâlnite într-un grup specific. În "Procesul civilizării" și în "Societatea indivizilor", Norbert Elias utilizează termenul latinesc
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
în practicile corporale cotidiene ale indivizilor, grupurilor, societăților. Habitus-ul include totalitatea obiceiurilor, a tehnicilor și a stilurilor corporale (mimică, gestică etc.), a gusturilor și a altor cunoștințe non-discursive întâlnite într-un grup specific. În "Procesul civilizării" și în "Societatea indivizilor", Norbert Elias utilizează termenul latinesc de "habitus" pentru a evoca o „amprentă” de tip social lăsată în personalitatea individului de către diversele configurații (sisteme de interdependență) în sânul cărora acesta trăiește și acționează. Conceptul este de asemenea prezent în scrierile lui
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
mimică, gestică etc.), a gusturilor și a altor cunoștințe non-discursive întâlnite într-un grup specific. În "Procesul civilizării" și în "Societatea indivizilor", Norbert Elias utilizează termenul latinesc de "habitus" pentru a evoca o „amprentă” de tip social lăsată în personalitatea individului de către diversele configurații (sisteme de interdependență) în sânul cărora acesta trăiește și acționează. Conceptul este de asemenea prezent în scrierile lui Max Weber și ale lui Edmund Husserl. Noțiunea de habitus a fost popularizată de sociologul Pierre Bourdieu. În accepția
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
și acționează. Conceptul este de asemenea prezent în scrierile lui Max Weber și ale lui Edmund Husserl. Noțiunea de habitus a fost popularizată de sociologul Pierre Bourdieu. În accepția lui Bourdieu, habitus este faptul de a socializa. Habitus-ul permite individului să se miște în lumea socială și să o interpreteze într-o manieră care pe de o parte îi este proprie, iar pe de altă parte este comună membrilor categoriilor sociale din care face parte individul. Rolul socializării primare (copilărie
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
socializa. Habitus-ul permite individului să se miște în lumea socială și să o interpreteze într-o manieră care pe de o parte îi este proprie, iar pe de altă parte este comună membrilor categoriilor sociale din care face parte individul. Rolul socializării primare (copilărie, adolescență) și secundare (vârsta adultă) este foarte important în structurarea habitus-ului: prin mijlocirea acestor achiziții comune de capital social, comportamentele, gusturile și „stilurile de viață” ale indivizilor care aparțin acelorași clase sociale se pot apropia
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
comună membrilor categoriilor sociale din care face parte individul. Rolul socializării primare (copilărie, adolescență) și secundare (vârsta adultă) este foarte important în structurarea habitus-ului: prin mijlocirea acestor achiziții comune de capital social, comportamentele, gusturile și „stilurile de viață” ale indivizilor care aparțin acelorași clase sociale se pot apropia ducând la formarea unui "habitus de clasă". Fiecare dintre socializările trăite va fi încorporată (experiențele diferind de la o clasă socială la alta), ceea ce va duce la formarea grilelor de interpretare pe baza
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
aparțin acelorași clase sociale se pot apropia ducând la formarea unui "habitus de clasă". Fiecare dintre socializările trăite va fi încorporată (experiențele diferind de la o clasă socială la alta), ceea ce va duce la formarea grilelor de interpretare pe baza cărora individul se comportă în lume. "Habitus"-ul este astfel matricea comportamentelor individuale, ceea ce implică negarea unui determinism supra-individual (determinismul existând în funcție de indivizi). Acest habitus influențează toate domeniile vieții (alimentație, cultură, muncă, educație, consum, petrecerea timpului liber...) "Habitus etnic" este un ansamblu
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
experiențele diferind de la o clasă socială la alta), ceea ce va duce la formarea grilelor de interpretare pe baza cărora individul se comportă în lume. "Habitus"-ul este astfel matricea comportamentelor individuale, ceea ce implică negarea unui determinism supra-individual (determinismul existând în funcție de indivizi). Acest habitus influențează toate domeniile vieții (alimentație, cultură, muncă, educație, consum, petrecerea timpului liber...) "Habitus etnic" este un ansamblu de habitudini, de dispoziții dobândite și de practici caracteristice unui anumit grup etnic dintr-o societate multietnică și / sau multirasială. Spre
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
etnic" este un ansamblu de habitudini, de dispoziții dobândite și de practici caracteristice unui anumit grup etnic dintr-o societate multietnică și / sau multirasială. Spre exemplu, habitus-ul etnic este sesizabil cu o relativă facilitate în diferențele comportamentale observate la indivizii (sau la grupurile de indivizi) care se intersectează în marile aeroporturi. Habitus-ul etnic nu ține doar de gusturile valorizate în respectivul grup etnic, ci și de poziția socială a grupului față de alte grupuri. Toate acestea influențează felul de a
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
habitudini, de dispoziții dobândite și de practici caracteristice unui anumit grup etnic dintr-o societate multietnică și / sau multirasială. Spre exemplu, habitus-ul etnic este sesizabil cu o relativă facilitate în diferențele comportamentale observate la indivizii (sau la grupurile de indivizi) care se intersectează în marile aeroporturi. Habitus-ul etnic nu ține doar de gusturile valorizate în respectivul grup etnic, ci și de poziția socială a grupului față de alte grupuri. Toate acestea influențează felul de a fi, de a gândi și
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
de gusturile valorizate în respectivul grup etnic, ci și de poziția socială a grupului față de alte grupuri. Toate acestea influențează felul de a fi, de a gândi și de a acționa a unui membru aparținând unui grup etnic, chiar dacă respectivul individ nu a căutat sa-și amplifice semnele vizibile ale apartenenței sale la un anumit grup. Din acestea decurg noțiunile de non-alegere individuală și colectivă a habitus-ului etnic, precum și noțiunile corelative de amplificare sociologică voluntară și involuntară. Habitus-ul etnic
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
a este munca depusă împreună cu alții cu interesul de a atinge un scop comun. Este o formă de proces relațional în care doi sau mai mulți indivizi sau organizații lucrează împreună să realizeze scopuri împărtășibile; este mai mult decât intersecția scopurilor comune văzută în cazul cooperării, dar adânc, colectiv, este o determinare de a atinge obiective identice. Majoritatea colaborărilor cer conducere, dar aceasta poate fi realizată și
Colaborare () [Corola-website/Science/322542_a_323871]
-
Testul de inteligență este o metodă care face parte din diagnosticul psihologic, ea stabilește gradul de inteligență al al unei persoane. Aceste teste pot stabili capacitatea cognitivă în viața de toate zilele a individului. Ele pot prevedea succesul sau eșecul persoanei examinate în urmarea unor școli sau în exercitarea unor anumite profesii. De asemenea sunt măsuri ajutătoare în stabilirea unor boli psihice ca demența. Cel mai cunoscut dintre aceste metode este stabilirea Coeficientului de
Teste de inteligență () [Corola-website/Science/322560_a_323889]
-
Cuvântul "Spirit" (din latină "spirituș" "respirație") are mai multe înțelesuri diferite și conotații, toate referitoare la o substanță non-corporală contrastând cu corpul material. Spiritul unei ființe umane este astfel animarea, principiul vital sau sensibilitatea din acel individ, similar cu sufletul considerat a fi sediul puterii mentale, intelectuale și emoționale, aceleași noțiuni care sunt, de fapt, caracteristici ale creierului. Noțiunile de "spiritul" unei persoane și "sufletul", de multe ori se suprapun, în timp ce ambele contrastează cu trupul și ambele
Spirit (filozofie) () [Corola-website/Science/322614_a_323943]
-
ca fiu al unui prinț de Teck în Württemberg era doar un membru minor al familiei regale britanice și deținea titlul de "Prințul Alexander de Teck". În familie era cunoscut sub numele de "Alge", și a fost caracterizat ca un individ meticulos cu un temperament iute dar de scurtă durată și capacitatea de a fi prudent și plin de tact. Când prințul Alexander avea nouă ani, părinții au părăsit Regatul Unit pentru Europa continentală pentru a scăpa de datoriile uriașe. Prințul
Alexander Cambridge, Conte de Athlone () [Corola-website/Science/322706_a_324035]
-
castelului Windsor. Anul următor a fost numit cancelar la Universitatea din Londra, post pe care l-a deținut până în 1955. În Canada la sfârșitul anilor 1930, au existat apeluri din cercurile guvernamentale și mass-media pentru rege de a numi un individ născut canadian ca guvernator general. Cu toate acestea, primul ministrul canadian William Lyon Mackenzie King l-a sfătuit pe regele George al VI-lea că nu era momentul potrivit pentru o astfel de schimbare în tradiția viceregelui. Unchiul lui George
Alexander Cambridge, Conte de Athlone () [Corola-website/Science/322706_a_324035]
-
unei persoane despre ea însăși), stima de sine și individualitatea. O parte importantă a identității în sens psihologic este identitatea de gen, deoarece aceasta determină în mod semnificativ felul în care o persoană se vede pe sine însăși atât ca individ, cât și ca ființă socială. În psihologia cognitivă, termenul "identitate" se referă la capacitatea de introspecție a individului și la conștiința de sine. În sociologie, termenul de "identitate" este pus în corelație cu conceptele de comportament și de rol social
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
este identitatea de gen, deoarece aceasta determină în mod semnificativ felul în care o persoană se vede pe sine însăși atât ca individ, cât și ca ființă socială. În psihologia cognitivă, termenul "identitate" se referă la capacitatea de introspecție a individului și la conștiința de sine. În sociologie, termenul de "identitate" este pus în corelație cu conceptele de comportament și de rol social. "Negocierea identității" apare în urma procesului de învățare a rolurilor sociale prin intermediul experiențelor personale - în urma interacțiunii cu ceilalți membri
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
conștiința de sine. În sociologie, termenul de "identitate" este pus în corelație cu conceptele de comportament și de rol social. "Negocierea identității" apare în urma procesului de învățare a rolurilor sociale prin intermediul experiențelor personale - în urma interacțiunii cu ceilalți membri ai societății, individul stabilește sensul identității sale, sens recunoscut și acceptat de ceilalți. Psihologii folosesc cel mai adesea termenul de "identitate" pentru a desemna unicitatea unui individ în funcție de idiosincrasiile sale. În schimb, sociologii adesea folosesc termenul de "identitate" în sensul de "identitate socială
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]