56,840 matches
-
vremii, în natură, pentru a observa diferite lucruri care puteau fi legate de expresivitatea chipului uman sau de documentarea pentru un subiect anume. Că mărturie a faptului că artistul ieșea din atelier să lucreze stau șevaletul, scăunelul și umbrela de câmp. Din cauza că domeniul gravurii în metal era puțin cunoscut și destul de greu accesibil, ustensilele se procurau cu dificultate, lucru care l-a făcut pe Gabriel Popescu să-și realizeze propriile instrumente. Unul dintre momentele importante pentru educația artistică românească a
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
Ștefănescu este un muzeu județean din Focșani, amplasat în B-dul Gării nr. 5. Complexul Muzeal Vrancea cuprinde secții de istorie și arheologie, etnografie, științele naturii; mausoleele din Mărășești, Mărăști, Soveja, precum și casele memoriale ale unor personalități precum: Ion Roată (comună Câmpuri) și Alexandru Vlahuță. deține bogate colecții de bunuri arheologice, etnografice și de științele naturale, expuse în expozițiile de bază sau în cele 72 de obiective ale Secției de Etnografie. Un bogat tezaur de mărturii ce probează existența și evoluția comunităților
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mierlă ("Turdus merula"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lcerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca verde de pădure ("Rana esculenta"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), gâscă cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar comun ("Buteo
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), gâscă cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), gâscă cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
acord voluntar cu conducătorii militari. Generalul, care a fost numit până la dizolvarea Sfântului Imperiu Roman în anul 1806 „Generalfeldzeugmeister”, a fost pe timpul armatelor mercenare în secolul al XVI-lea și al XVII-lea comandant suprem al artileriei. După Căpitanul de Câmp (Feldhauptmann) și Feldmareșalul a fost cel mai înalt ofițer al armatei. Paralel a fost creată denumirea pentru acest rang de asemenea pentru generalii de infanterie. Cavaleriștii au purtat numele de „general de cavalerie”. Unul din cei mai faimoși în rândul
Feldzeugmeister () [Corola-website/Science/334052_a_335381]
-
uralensis"), șoim călător ("Falco peregrinus"), corb ("Corvus corax"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), pițigoi mare ("Parus major"), ciocănitoarea pestrița de grădină ("Dendrocopos syriacus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), silvia porumbacă ("Sylvia nisoria");. Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
major"), ciocănitoarea pestrița de grădină ("Dendrocopos syriacus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), silvia porumbacă ("Sylvia nisoria");. Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"); Nevertebrate (gândaci, păianjeni, fluturi, molii): rădașca ("Lucanus cervus"), cosaș de stepă
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Rosa canina"); Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca"), frăguță ("Fragaria viridis"), potcapul-călugărului ("Leontodon hispidus"), scânteioară ("Gagea pusilla"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), coșaci ("Astragalus austriacus, Astragalus onobrychis"), ochiul-lupului ("Nonea pulla"), obsigă ("Brachypodium pinnatum"), scaiul dracului ("Eryngium campestre"), scântietoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), lucernă
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciuf de pădure (Asio otus), ciocârlie de câmp (Alauda arvensis), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de mlaștină
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciuf de pădure (Asio otus), ciocârlie de câmp (Alauda arvensis), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele ocrotite prin Directiva Consiliului Europei 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: laptele stâncii ("Androsace lactea"), tamâiță de câmp ("Ajuga chamaepitys"), miruță ("Anchusa ochroleuca"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), șerlai ("Salvia aethiopis"), ghiocelul grecesc ("Galanthus elwesii"), floarea călugărului ("Saponaria officinalis"), floarea grâului ("Centaurea cyanus"), târtan ("Crambe tataria"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), colilie ("Stipa danubialis").
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: vulpe ("Vulpes vulpes"), popândău european ("Spermophilus citellus"), hârciog ("Cricetus cricetus"), hermină ("Mustela erminea"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), orbete ("Nannospalax leucodon"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), grivanul cenușiu ("Cricetulus migratorius"), chițcanul de pădure ("Sorex araneus"), șoarecele săritor de stepă ("Sicista subtilis"); Păsări: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), gaia neagră ("Milvus migrans"), gaia roșie ("Milvus milvus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
Milvus milvus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete alb ("Circus macrourus"), uligan pescar ("Pandion haliaetus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), chirighița cu obraz alb ("Chlidonias hybrida"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), cuc ("Cuculus canorus"), pupăză ("Upupa epops"), nagâț ("Vanellus vanellus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciuf de câmp ("Assio flammeus"); toate protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete alb ("Circus macrourus"), uligan pescar ("Pandion haliaetus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), chirighița cu obraz alb ("Chlidonias hybrida"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), cuc ("Cuculus canorus"), pupăză ("Upupa epops"), nagâț ("Vanellus vanellus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciuf de câmp ("Assio flammeus"); toate protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
obraz alb ("Chlidonias hybrida"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), cuc ("Cuculus canorus"), pupăză ("Upupa epops"), nagâț ("Vanellus vanellus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciuf de câmp ("Assio flammeus"); toate protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice); Reptile și amfibieni: "Vipera ursinii ssp moldavica" - o reptilă (endemică pentru țara noastră) cunoscută sub denumirea populară de viperă de
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice); Reptile și amfibieni: "Vipera ursinii ssp moldavica" - o reptilă (endemică pentru țara noastră) cunoscută sub denumirea populară de viperă de fâneață, șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Nevertebrate (bondari, fluturi, greieri, musculițe): bondarul de arbilă ("Bombus argillaceus"), bondarul de stepă ("Bombus fragrans"), călugărița ("Mantis religiosa"), cosașul de stepă ("Saga pedo"), fluturele Apolo ("Zerynthia polyxena"), coada rândunicii
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
capul șarpelui ("Echium russicum"), sânziana de stepă moldavă ("Galium moldavicum"), stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), sisinei ("Pulsatilla grandis"), pesmă ("Centaurea orientalis"), albăstriță ("Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia"), sipică ("Cephalaria uralensis"), brândușă ("Crocus reticulatus"), garofiță ("Dianthus capitatus"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), glodurariță ("Leuzea altaica"), pătlăgină ("Plantago schwarzenbergiana"), micsandră ("Erysimum officinalis"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), amăreala siberiană ("Polygala sibirica"), măcriș de stepă ("Rumex tuberosus"), gălbinare ("Serratula radiata"), iarba „Sfintei Mării” ("Hierochloë repens"), sfeclă sălbatică ("Beta trigyna
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
și a reprezentat un cadru favorabil în care s-au format de-a lungul timpului personalități științifice, între care și etnologul Viorel Rogoz. „Satul natal a constituit, pentru tânărul ce se iniția în vastul domeniu al acestei discipline științifice, principalul câmp de activitate practică, acela pe care își va construi și verifica progresiv metoda de cercetare, ajungând astfel la o excelentă pregătire teoretică și de teren.” Cercetările sale în Ținutul Codrului s-au concretizat în numeroase comunicări și articole publicate, între
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
stat sau în bugetele unităților administrativ-teritoriale. Curtea de Conturi are drept însemne distinctive: stema, emblema, drapelul și insigna de apartenență la Curtea de Conturi, care au fost adoptate prin hotarârea nr.44 din 15 iunie 2006. Toate simbolurile caracteristice au: câmpul partiționat în bilete albastru și argint, o acvilă cruciată, de aur, cu ciocul și membrele roșii, cu aripile pe jumatate desfăcute, purtând pe piept scutul din Stema de Stat a Republicii Moldova și ținând în gheara dreapta Caduceul lui Mercur, de
Curtea de Conturi a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334215_a_335544]
-
prevedea achiziționarea din străinătate, în special din Germania si Austria, a următoarelor echipamente militare: 200 000 de puști, 134 de mitraliere, 582 de pusti-mitralieră, 22 000 de carabine, 45 000 de pistoale; 85 000 de pumnale; 60 de baterii de câmp de 75 mm, 26 de baterii de tunuri grele de 155 mm, 100 de milioane de cartușe de infanterie, 4.000 de proiectile de obuziere de 150 mm. Izbucnirea războiului a oprit importurile, până în august 1914 ajungând în țară doar
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
cavalerie erau înzestrate cu același tip de armament ca și cel al infanteriei, cu specificația că era varianta carabină a armelor respective. Situația înzestrării trupelor de cavalerie la începutul războiului este prezentată în tabelul următor. La începutul războiului, artileria de câmp era înzestrată cu tunuri germane din oțel „Krupp”, model 1880, calibrul 75 mm și 87 mm (tunuri cu tragere înceată). Începând cu 1905 au intrat în dotare tunurile „cu tragere repede”, „Krupp”, model 1904, calibru 75 mm, cu muniție care
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
model 1880, calibrul 75 mm și 87 mm (tunuri cu tragere înceată). Începând cu 1905 au intrat în dotare tunurile „cu tragere repede”, „Krupp”, model 1904, calibru 75 mm, cu muniție care folosea pulberea fără fum. În afară de tunuri artileria de câmp mai avea în dotare și obuziere de mare calibru „Krupp” model 1901, calibru 120 și model 1912, calibru 105 și „Schneider-Creusot”, model 1912 calibru 150 (importate din Franța). Artileria de munte era înzestrată cu tunuri din bronz „Armstrong”, model 1883
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: cerb (Cervus epaphus), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), popândău european ("Spermophilus citellus"), jder de copac (Martes martes);. Păsări protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), gaia neagră ("Milvus migrans"), gaia roșie
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]