58,223 matches
-
Haga nr.4 din București, amenințat de autorități că va fi aruncat în stradă, că nu va mai publica nimic, că nu va mai expune și a fost chemat lunar la „serviciul de pașapoarte” să dea declarații despre „ce face soția lui în Olanda”. Fără niciun mijloc de existență, Valeriu Pantazi a primit ajutor de la prietenii lui din Pitești (din timpul studenției) care i-au întins o mână de ajutor oferindu-i sala „Metopa” unde a putut să expună clandestin, vara
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
vânzării lucrărilor pe care le-a realizat a avut din ce trăi, dar nu i s-a publicat nimic în nicio revistă până la Revoluția Română din 1989. În anul 1990 a pleacat în Olanda, la Nijmegen, unde și-a revăzut soția după cinci ani de despărțire. Avea 50 de ani, 7 expoziții, 4 cărți cărți publicate, numeroase articole și interviuri. În Olanda, a vizitat multe galerii, Muzeul Van Gogh, Muzeul Regal din Amsterdam și a încheiat un contract pentru două expoziții
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
obișnuiau toate concubinele să procedeze când nu făceau copii. Asta ar fi trebui să fi fost sfârșitul vieții ei. Cu toate acestea, soarta a fost să-i dea o altă șansă la glorie. Politica Chinei devine extrem de complicată. Împărătesei Wang, soția împăratului curent, Gaozong (fiul împăratului Taizon), i-a fost teamă că Gaozong devenise prea îndrăgostit nebunește de consoarta Xiao. Această a fost într-adevăr o chestiune de îngrijorare, cum se știa că consoartele erau cunoscute pentru ca le înlocuia pe împărătese
Wu Zetian () [Corola-website/Science/328744_a_330073]
-
de mai multe ori a luptat împotriva fratele său vitreg, după care s-a refugiat în Franța. Regele Petru I nu era popular în rândul nobilimii castiliene și, pe lânga aceasta, s-a certat cu francezii, purtându-se crud cu soția sa Blanche de Bourbon, care era rudă cu Carol al V-lea al Franțe. Henric a apelat la cel din urmă pentru ajutor, și în Spania a fost trimisă o armată numeroasă de mercenari, condusă de cunoscutul general francez, Bertrand
Bătălia de la Nájera () [Corola-website/Science/328759_a_330088]
-
cea mai mare parte a vieții sale în Saint-Germain-en-Laye. Aici își construiește în 1912 un atelier în clădirea unui vechi spital aparținând parohiei locale, care va primi denumirea "Prieuré", transformat după dispariția artistului în Muzeul "Maurice Denis". Războiul și moartea soției sale în 1919 îl fac să fie tot mai mult înclinat către o artă cu tematică religioasă creștină. Între 1908 și 1921 preda la Academia "Ranson". O dată cu sfârșitul războiului, deja artist consacrat, participă la mai multe expoziții retrospective (Bienala din
Maurice Denis () [Corola-website/Science/328754_a_330083]
-
s-a nascut între 1395 și 1417. Ar fi fost astfel puțin probabil să fie deja bunic prin 1410. La 11 septembrie 1429, Durad a făcut o donație către Mănăstirea Esfigmenu de la Muntele Athos. Carta de donația se referă la soția sa Eirene și cei cinci copii. Manuscrisul Masarelli îi numește pe aceiași cinci copii ai lui Đurađ și ai Eirenei. Alte genealogii menționează un al șaselea copil, Todor Branković. El ar fi putut fi un copil care a murit de
Mara Branković () [Corola-website/Science/328758_a_330087]
-
retras la o mănăstire sub numele monahal „Gherman”. Potrivit lui Fine, Grgur a reapărut în 1458, pretinzând succesiunea tronului vacant de la Rașka pentru el sau fiul său. Manuscrisul Massarelli menționează că Grgur era necăsătorit. Mai tarziu, genealogii au numit-o pe soția sa „Jelisaveta”. Vuk Grgurević, un fiu al lui Grgur, a fost mai tarziu despot sârb (1471-1485). Este posibil ca el să fi fost fiu nelegitim. Mara este menționată că al doilea copil în manuscris. Apoi sunt enumerați Ștefan Branković și
Mara Branković () [Corola-website/Science/328758_a_330087]
-
Statelor Unite, cu doi ani înainte de Războiul Civil. În 1858, mai mulți sclavi de sex masculin sunt legați și transportați după ce au fost achiziționați de către frații Speck, Ace și Dicky. Printre sclavi este și Django, care a fost vândut separt de soția sa, Broomhilda. Frații Speck se întâlnesc cu dr. King Schultz, un medic dentist german și vânator de recompense. Schultz îl ucide pe Ace, după ce este amenințat de acesta cu o pușcă; de asemenea ucide calul lui Dicky, care strivește piciorul
Django dezlănțuit () [Corola-website/Science/328751_a_330080]
-
și le oferă banii dacă îl eliberează. În momentul în care il elibereaza, el ucide conducătorii de sclavi, le ia dinamita, și se întoarce la Candyland. La plantație, Django găsește certificatul de eliberare semnat de Candie pentru Broomhilda și împreună cu soția lui părăsește plantația, după ce eliberează sclavii și omoară pe toată lumea cu excepția lui Stephen, pe care îl împușcă în genunchi. Pune dinamita în interiorul casei, aprinde fitilul și pleacă. Django și Broomhilda privesc de la distanță explozia casei, uciderea lui Stephen, apoi călăresc
Django dezlănțuit () [Corola-website/Science/328751_a_330080]
-
a fost reinstalat în 1472, dar relațiile sale cu sultanul au fost acum încordate. El a fost demis și executat în 1474, din cauza fiului lui Mahomed, prințul Mustafa. Mahmud era certat cu Mustafa după divorțul sau de a doua sa soție pentru că a petrecut o noapte în aceeași casă cu Mustafa în timp ce Mahmud lipsea de acasa deoarece participa la campania din 1473. Moartea ulterioară a lui Mustafa în 1474 a fost chiar atribuită de cronicile ulterioare otrăvirii sale de către Mahmud.
Mahmud Pașa () [Corola-website/Science/328767_a_330096]
-
fiica lui Ioan Rațiu de Noșlac, nepoată de frate a Prepoz. Basiliu Rațiu și verișoară primară cu Dr. Ioan Rațiu. A fost căsătorit cu Ecaterina Rațiu, fiica lui Partenie Rațiu de Noșlac, văr primar cu Dr. Ioan Rațiu, care împreună cu soția Emilia le-au fost nași de cununie. A studiat la Turda, Blaj, Cluj și Budapesta. Doctor în drept al Universității din Budapesta, a debutat ca asesor al Comitatului Turda, a fost judecător la Tribunalul din Baia de Criș, 1871, apoi
Ioan Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328791_a_330120]
-
În data de 18 septembrie 1900 a avut loc la Budapesta căsătoria fiicei sale Ecaterina cu dr. Eugen Pătăceanu, avocat din Turda. Cununia a fost oficiată de către Pr. Nicolae P. Rațiu din Turda iar nași au fost Iosif Pop cu soția, judecător la Înalta Curte de Casație si Justiție Regală din Budapesta. Cu acest prilej, oaspeții au fost întâmpinați cu imnul Deșteaptă-te Române, considerat ofensator, alături de tricolorul național, de către șovinii unguri. Cununia și petrecerea s-au desfășurat într-o atmosferă
Ioan Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328791_a_330120]
-
în schimbul unei declarații formale în ziarul "Tribuna" din Sibiu. A trăit sub urmărire permanentă și a avut fericirea să vadă realizată Marea Unire de la 1918. A reușit să supraviețuiască terorii revoluției bolșevice ungare și s-a stins din viață împreună cu soția la Budapesta în vara anului 1919. Prin grija fiului său Iuliu I. Mezei Câmpeanu, odată cu retragerea Armatei Române din Budapesta au fost repatriate sicriele ambilor părinți și ale fratelui mai mare Eugen, decedat în același an, tot în Ungaria. Au
Ioan Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328791_a_330120]
-
în holul casei sale din Timișoara, str. Timotei Cipariu nr. 2. Datorită opoziției actualilor proprietari ai casei, acest lucru nu s-a putut realiza deocamdată. În parcela rezervată membrilor familiei Rațiu din cimitirul Bisericii Rățeștilor din Turda-Veche (Cimitirul Central), lângă soția sa, așteaptă încă un loc de mormânt gol, cel al martirului Liviu Cigăreanu.
Liviu Cigăreanu () [Corola-website/Science/328790_a_330119]
-
a fost anchetat de către Serviciul Siguranței Statului și pus sub urmărire. După 1948 a fost anchetat de repetate ori, supravegheat și hărțuit permanent de Securitatea din Timișoara. Din considerente politice, descendență socială și familială, a fost marginalizat și izolat. Împreună cu soția sa Rodica, profesoară la Facultatea de Muzică, au adoptat o atitudine de rezistență pasivă pentru a putea traversa urgia stalinistă și comunistă. A fost tratat ca un proscris atât în regimul de dictatură militară cât și în regimul comunist. Deși
Mircea-Dimitrie Rațiu () [Corola-website/Science/328776_a_330105]
-
înaintată Ministerului Învățământului și la UNESCO privind discriminarea pe criterii politice a candidaților la admiterea la doctorat în România. Este retrogradat profesional, dar continuă activitatea până în anul 1978, când datorită intensificării presiunilor organelor represive, este obligat să se expatrieze împreună cu soția. Se stabilește în SUA, Oakland, California. În 1983 obține cetățenia americană. În SUA lucrează ca inginer angajat în domeniul siguranței seismice a centralelor termonucleare până la pensionare, 1994. În perioada 1994-2007 este specialist consultant pentru reabilitarea structurilor sudate la centralele termonucleare
Mircea-Dimitrie Rațiu () [Corola-website/Science/328776_a_330105]
-
greco-catolic, a promovat cultura românească și prietenia cu alte națiuni. Contactat de către unele cercuri maghiare din S.U.A. pentru sustinerea separării Transilvaniei de România, le-a răspuns indignat: Cum adică? Să-i propui chiar unui Rațiu așa ceva?! S-a repatriat împreună cu soția în orașul natal Turda în anul 2007, împlinind vechiul legământ al familiei Rațiu de a reveni în Ardealul strămoșilor. După revenirea în țară, deși grav bolnav, s-a implicat în refacerea mormintelor familiei, ridicarea a trei noi monumente ctitorilor bisericii
Mircea-Dimitrie Rațiu () [Corola-website/Science/328776_a_330105]
-
Institutul Unificat de Fizică Nucleară, Dubna, Rusia (URSS), 1970 - 1975. Om cu înaltă pregătire științifică și culturală, adept al valorilor umane de respect pentru adevăr, dreptate, libertate și democrație, a devenit anticomunist convins. S-a refugiat în 1975 împreună cu familia, soția Carmen (născută Grigorescu) și fiica Isabella în Germania. A lucrat împreună cu soția, doctor în Radiochimie la Institutul de Cercetări Nucleare din Karlsruhe, iar de aici a plecat în S.U.A., la Laboratorul Național Argonne, Chicago, Secția de Fizică a Energiilor Înalte
Mircea N. Sabău () [Corola-website/Science/328784_a_330113]
-
înaltă pregătire științifică și culturală, adept al valorilor umane de respect pentru adevăr, dreptate, libertate și democrație, a devenit anticomunist convins. S-a refugiat în 1975 împreună cu familia, soția Carmen (născută Grigorescu) și fiica Isabella în Germania. A lucrat împreună cu soția, doctor în Radiochimie la Institutul de Cercetări Nucleare din Karlsruhe, iar de aici a plecat în S.U.A., la Laboratorul Național Argonne, Chicago, Secția de Fizică a Energiilor Înalte. Ulterior s-a specializat în Fizică Medicală. A fost profesor, timp de
Mircea N. Sabău () [Corola-website/Science/328784_a_330113]
-
la Universitatea din Chicago și patru ani la Baylor Medical Center, Universitatea din Dallas. A publicat peste 150 de lucrări științifice în jurnale de specialitate și a prezentat aproximativ cincizeci de lucrări la conferinte și congrese internaționale. După pensionare împreună cu soția, în anul 1998 s-au dedicat cu pasiune promovării culturii poporului român în lume, ca o continuare a muncii începute cu douăzeci de ani în urmă. Au devenit membri ai Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA), 1978. A fost
Mircea N. Sabău () [Corola-website/Science/328784_a_330113]
-
Științe (ARA), 1978. A fost „membru emeritus” al ARA. Începând cu anul 2010, a fost instituit Premiul pentru excelență „Prof. Dr. în Fizică și Chimie”, pentru cele mai bune lucrări în aceste domenii prezentate la congresele anuale ale ARA. Împreună cu soția și fiica din 2003, au dezvoltat și întărit secția Romania's Contributions to International Heritage din cadrul Rocky Mountain Modern Language Association (RMMLA), Societate pntru promovarea Culturilor Etnice. Prof. Dr. Mircea Sabău a fost membru al Biroului Director și Raportor ONU
Mircea N. Sabău () [Corola-website/Science/328784_a_330113]
-
fost un demn militant și apărător al Drepturilor Omului, exemplu de cinste, integritate și respect. În memoria distinsului om de știință și cultură, licențiat în fizică nucleară, doctor în fizica energiilor înalte și specialist în fizica medicală, prin grija familiei (soția Dr. Carmen și fiica Dr. Isabela) și a Societății Culturale FILARMONIA din Cluj, în data de 6.11.2010 în sediul Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Turda, al cărui absolvent a fost Mircea Sabău, s-a dezvelit o placă memorială
Mircea N. Sabău () [Corola-website/Science/328784_a_330113]
-
a avut doi fii. Constantin (n. 9 august 1891, Castelul Berhomet; - d. 25 decembrie 1932, Cernăuți) a avut pe nevastă principesa Tatiana de Sayn-Wittgenstein (1894-1974). Alexandru (n. 17 noiembrie 1893, Castelul Berhomet, - d. 27 mai 1972, Dumbrăveni) a avut două soții, Anisia de Costin (1897-1965) și baronesa Margit (1903-1971), fiica generalului austriac de divizie Eduard von Vetsei. Fiind capul unei familii "de origine nesănătoasă", Alexandru a fost condamnat în 1949 de regimul comunist la cinci ani de muncă silnică la Canalul
Gheorghe Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/328788_a_330117]
-
cu creștinismul, care se află în plină ascensiune în Britania, precum și cu fratele ei. Pe lângă povestea Morgainei, romanul prezintă și alte femei din acea perioadă, printre care se numără Igraine (mama lui Arthur), Viviane (Marea Preoteasă a Avalonului) și Gwenhwyfar (soția lui Arthur), pe care pietatea creștină o conduce la conflicte cu Morgaine. Cu o acțiune care se petrece în primul secol al erei noastre, în timpul ocupării Britaniei de către romani, "Sanctuarul" (1994) prezintă în principal ordinul religios păgân care a precedat
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
ei de către trupele române. Armata română a intrat în capitala trufașilor noștri dușmani dintotdeauna la 3 august 1919. Odată cu evacuarea trupelor române în 14 noiembrie 1919, s-a repatriat împreună cu întreaga familie. A fost avocat la Cluj. După decesul primei soții, din a doua căsătorie a avut trei copii, două fete au decedat de tinere și un fecior fără urmași. A fost înmormântat în parcela rezervată membrilor familiei Rațiu din cimitirul Bisericii Rățeștilor din Turda Veche (Cimitirul Central).
Iuliu I. Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328813_a_330142]