56,840 matches
-
conservarea păsărilor sălbatice): acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), gaia neagră ("Milvus migrans"), gaia roșie ("Milvus milvus"), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), cuc ("Cuculus canorus"), pupăza ("Upupa epops"), nagâț ("Vanellus vanellus"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfranciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciuf de câmp ("Assio flammeus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), prigoare ("Merops apiaster"), presura sura ("Miliaria calandra"), presura galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatura albă ("Motacilla albă"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), ciuf-pitic ("Otus scops"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), ciocănitoarea verzuie
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
mal ("Riparia riparia"), cănăraș ("Serinus serinus"), turturica ("Streptopelia țurțur"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), ivorașul cu burtă galbenă ("Bombina variegata"), broasca-țestoasă europeană de baltă ("Emys orbicularis"), broască râioasa bruna (Bufo bufo), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: tisa ("Taxus baccata"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop tremurător ("Populus tremula"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), zmeur ("Rubus
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: tisa ("Taxus baccata"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop tremurător ("Populus tremula"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), zmeur ("Rubus idaeus"); Flori și ierburi: papucul
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
I-a) din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), gârliță mare ("Anser albifrons"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), gârliță mare ("Anser albifrons"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
Myotis myotis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), vipera cu corn bănățeană ("Vipera ammodytes ammodytes"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhaiul de baltă cu burtă roșie
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
flori. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), jderul de copac ("Martes martes"), vidra de rău ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele subpământean ("Pitymys subterraneus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii") și liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis"), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), zglăvoaca ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
că linia de raționament a scriitorului despre această idee filosofică a fost dificil de urmat. „El o urmărește din pustia frenologiei în cea a transcendentalismului, apoi în cea a metafizicii în general; apoi pe parcursul a mai multor pagini obositoare în câmpul deschis al filozofiei inductive, unde o încolțește în cele din urmă, și apoi o împinge fără milă la moarte cu un băț lung”.
Demonul perversității () [Corola-website/Science/334333_a_335662]
-
bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), buha ("Bubo bubo"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), cojoaica de pădure ("Certhia familiaris"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: păstrăv de munte (Salmo trutta fario), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), scobar ("Chondrostoma nasus"). Printre raritățile floristice semnalate în
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
Ciuful de câmp ("Asio flammeus") este o specie de pasăre din genul bufniței (Asio) din familia bufnițelor Strigidae. Bufnițele din genul "Asio" sunt numite bufnițe cu urechi, datorită ciufurilor de pene deasupra ochilor care amintesc de urechile unor mamifere. La "Asio flammeus", aceste
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
unor mamifere. La "Asio flammeus", aceste „urechi” nu se remarcă de obicei; ei le ridică doar în situații de apărare. Arealul speciei cuprinde suprafețe deschise, cu verdeață. Cuvântul "flammeus" se traduce din latină ca „arzător”, „de culoarea focului”. Ciuful de câmp este o bufniță de mărimi medii, cu o lungime de 34-43 cm și o greutate de 206-475 g. Are ochi mari, un cap relativ mare, gât scurt și aripi lungi. Ciocul este scurt, negru și în formă de cârlig. Penele
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
Femelele sunt un pic mai mari decât masculii. Ochii galben-portocalii sunt înconjurați de inele negre, cu efect de rimel, iar două „discuri” deschise la culoare învăluie ochii ca o mască de carnaval. Pe aproape toată suprafața arealului său, ciuful de câmp conviețuiește cu ciuful de pădure. Primul preferă spațiile deschise, pe când al doilea pădurile dese. Atunci când nu se mișcă, ciuful de câmp poate fi ușor deosebit de cel de pădure prin ciuful retras (deși ultimul își restrânge și el ciuful uneori). Culoarea
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
discuri” deschise la culoare învăluie ochii ca o mască de carnaval. Pe aproape toată suprafața arealului său, ciuful de câmp conviețuiește cu ciuful de pădure. Primul preferă spațiile deschise, pe când al doilea pădurile dese. Atunci când nu se mișcă, ciuful de câmp poate fi ușor deosebit de cel de pădure prin ciuful retras (deși ultimul își restrânge și el ciuful uneori). Culoarea irisului este galbenă la ciuful de câmp și portocalie la celălalt, iar negrul din jurul ochilor este orientat orizontal la primul și
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
preferă spațiile deschise, pe când al doilea pădurile dese. Atunci când nu se mișcă, ciuful de câmp poate fi ușor deosebit de cel de pădure prin ciuful retras (deși ultimul își restrânge și el ciuful uneori). Culoarea irisului este galbenă la ciuful de câmp și portocalie la celălalt, iar negrul din jurul ochilor este orientat orizontal la primul și vertical la al doilea. Culoarea penelor este mai spălăcită la ciuful de câmp. Mai multe deosebiri se pot remarca în zbor: În 2009, "Asio flammeus" era
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
își restrânge și el ciuful uneori). Culoarea irisului este galbenă la ciuful de câmp și portocalie la celălalt, iar negrul din jurul ochilor este orientat orizontal la primul și vertical la al doilea. Culoarea penelor este mai spălăcită la ciuful de câmp. Mai multe deosebiri se pot remarca în zbor: În 2009, "Asio flammeus" era categorizată în zece subspecii: Unele surse de specialitate delimitează și a unsprezecea subspecie: Ciuful de câmp este răspândit pe toate continentele în afară de Australia și Antarctida; astfel, ea
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
la al doilea. Culoarea penelor este mai spălăcită la ciuful de câmp. Mai multe deosebiri se pot remarca în zbor: În 2009, "Asio flammeus" era categorizată în zece subspecii: Unele surse de specialitate delimitează și a unsprezecea subspecie: Ciuful de câmp este răspândit pe toate continentele în afară de Australia și Antarctida; astfel, ea este una din păsările cu cel mai extins areal. "A. flammeus" se reproduc în Europa, Asia, America de Nord și de Sud, Caraibe, Hawaii și Galápagos. Unii indivizi migrează, sezonier, la
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
păsările cu cel mai extins areal. "A. flammeus" se reproduc în Europa, Asia, America de Nord și de Sud, Caraibe, Hawaii și Galápagos. Unii indivizi migrează, sezonier, la sud. Au loc și migrații ocazionale înspre locuri mai abundente în rozătoare. Ciuful de câmp atinge maturitatea sexuală la vârsta de un an. În Europa și America de Nord sezonul de depunere a ouălelor începe la mijlocul lunii martie culminând în aprilie. În acest răstimp, păsările se pot aduna în stoluri. Pentru a cuceri femela, masculul execută acrobații
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
martie culminând în aprilie. În acest răstimp, păsările se pot aduna în stoluri. Pentru a cuceri femela, masculul execută acrobații complexe în zbor, aterizând în cuibul ei într-o manieră grandioasă. Atât masculii, cât și femelele sunt monogami. Ciufii de câmp își amenajează cuiburile în spații deschise, ca preeria, tundra, savana, lunca. Cuiburile propriu-zise sunt confecționate din frunze, fire de iarbă și pene. Femela depune 4-7 ouă; acest număr poate varia până la 12 ouă în anii în condiții de abundență a
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
hranei. Clocirea are loc o dată pe an. Ouăle sunt clocite de femelă timp de 21-37 de zile. Primele pene apar la puișori puțin peste patru săptămâni după ce aceștia ies din ouă. Pentru a ține prădătorii departe de cuib, ciufii de câmp obișnuiesc să o momească prefăcându-se rănite la o distanță sigură. Ciufii de câmp și puii lor se hrănesc în principal din mamifere mici, în special arvicoline. Dintre acestea, în Palearctica de vest șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), este de
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
21-37 de zile. Primele pene apar la puișori puțin peste patru săptămâni după ce aceștia ies din ouă. Pentru a ține prădătorii departe de cuib, ciufii de câmp obișnuiesc să o momească prefăcându-se rănite la o distanță sigură. Ciufii de câmp și puii lor se hrănesc în principal din mamifere mici, în special arvicoline. Dintre acestea, în Palearctica de vest șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), este de departe cea mai importantă pradă. Alte specii ca șoarecele de pământ ("Microtus agrestis") și
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
de cuib, ciufii de câmp obișnuiesc să o momească prefăcându-se rănite la o distanță sigură. Ciufii de câmp și puii lor se hrănesc în principal din mamifere mici, în special arvicoline. Dintre acestea, în Palearctica de vest șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), este de departe cea mai importantă pradă. Alte specii ca șoarecele de pământ ("Microtus agrestis") și diferite tipuri de lemingi, sunt, de asemenea, capturate frecvent. În Palearctica de est și în America de Nord domina, de asemenea, specii de "Microtus
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
departe cea mai importantă pradă. Alte specii ca șoarecele de pământ ("Microtus agrestis") și diferite tipuri de lemingi, sunt, de asemenea, capturate frecvent. În Palearctica de est și în America de Nord domina, de asemenea, specii de "Microtus", în Nearctic șoarecele de câmp ("Microtus pennsylvanicus"). Vânătoarea are loc mai mult noaptea, dar uneori și ziua sau la răsărit, atunci când prada este mai activă. Zboară la altitudini foarte mici și atacă prada cu ghearele. Asupra aceleiași lunci sau poieni pot vâna simultan mai mulți
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
pot vâna simultan mai mulți ciufi. Prada o constituie în mare rozătoarele, dar și alte mamifere mici, precum veverițele, șobolanii, liliecii, cârtițele. Atacă și păsări mici, mai ales atunci când se află în apropierea litoralului. Pentru a completa dieta, ciuful de câmp prinde uneori și insecte, inclusiv larvele lor. In America de Nord, concurează cu eretele vânăt, care are aproximativ aceleași preferințe alimentare. Ambele specii sunt gata să intre în conflict asupra unui cadavru proaspăt. Ciuful de câmp are un pH ridicat în stomac
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]