57,520 matches
-
puținele desene care au fost găsite ne arată arta timpului acela, fiind picturi pe mătase, estimându-se faptul că au fost create acum aproximativ 2000 de ani. Pictura timpurie chineză se baza pe mai multe tipuri de reprezentări, variind de la figuri umane la peisaje cu păsări și plante. Până în secolul al XVII-lea se introduseseră în China picturi provenite din Europa; acest tip de artă fiind numit „pictură occidentală” spre deosebire de arta națională care era numită „pictură tradițională chineză”. În Extremul Orient
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
este protectorul și aducătorul iubirii în casă și în suflet”. Dragobetele mai poate fi întâlnit și sub denumirea de „Dragomir”, cunoscut ca un cioban care o însoțește pe Baba Dochia în călătoriile prin munți, dar reprezintă de asemenea și o figură pozitivă, simbol al primăverii, iar de ziua lui se sărbătorea înnoirea firii și se pregătea de primăvară. O alta reprezentare a acestuia este cea a unei plante, numite Năvalnic, în folclor fiind răspândită ideea ca Maica Domnului l-a transformat
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
număr de dramaturgi care au descris în piesele lor viața comunitară și personaje din trecut. Între cercetătorii limbii ladino s-au distins și unii din Europa de est, precum Marius Sala în România, Iakov Malkiel in Ucraina, M. Gabinski în Republica Moldova. Între figurile spirituale renumite ale iudaismului sefard care au activat în România se pot menționa Moses Gaster, rabin și filolog, ulterior șef rabin sefard (haham) al Angliei, rabinul Reuven Israel , rabin în Rodos, și care a fost într-o vreme rabinul comunității
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
asirian Sardanapal. Punctul de inspirație al acestui tablou îl reprezintă operele lordului Byron (1788-1824), pe care Delacroix l-a admirat întotdeauna. Artistul a creat un Sardanapal propriu și original, o compoziție picturală de mare amploare. În tablou figurează 15 personaje. Figura centrală este a regelui asirian care privește cum sunt distruse din propriul ordin toate bunurile și toți supușii lui. Locul central al compoziției -marginea patului regal- este gol. De jur împrejur totul pare să fie cuprins parcă de un vârtej
Moartea lui Sardanapal () [Corola-website/Science/298205_a_299534]
-
vibrează ca un organism viu. Liniile pensulei lui Delacroix sunt energice și îndrăznețe, subordonate viziunii întregului, fapt ce-i conferă tabloului o mare doză de violență. Haosul aparent este plănuit cu măiestrie, dovada cea mai bună în acest sens fiind figura femeii din colțul din dreapta jos. Picioarele sunt prea scurte, însă sandalele victimei echilibrează proporțiile. Erotismul sugestiv al tabloului este tipic pentru posturile feminine pe care Delacroix le-a pictat în aceeași perioadă, cum ar fi, de pildă, "Femeia cu papagal
Moartea lui Sardanapal () [Corola-website/Science/298205_a_299534]
-
Deși Lenin și-a exprimat cu puțin timp înaintea morții dorința să nu fie create memoriale pentru el, diferiți politicieni au văzut o cale de a-și îmbunătăți propria poziție în partid prin legarea numelui de acela al liderului bolșevic. Figura primului conducător al statului sovietic a fost ridicată la un statut aproape mitic, iar statui, monumente și memoriale au apărut în onoarea sa de-a lungul și de-a latul țării. Creierul lui Lenin a fost scos înainte de îmbălsămarea trupului
Vladimir Ilici Lenin () [Corola-website/Science/298197_a_299526]
-
sovietică l-a îndepărtat pe Hrușciov de la putere în 1964. După îndepărtarea de la putere a lui Hrușciov, a urmat o nouă perioadă de conducere colectivă până la începutul celui de-al optulea deceniu al secolului trecut, când Leonid Brejnev a ajuns figura centrală a politicii sovietice. Noul lider sovietic este deseori ridiculizat de istorici pentru ceea ce azi se numește stagnarea brejnevistă. Prin contrast cu entuziasmul revoluționar care a acompaniat nașterea Uniunii Sovietice, starea de spirit preponderentă a conducerii uniunii din momentul morții
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
și Ioan Pătroiu au produs o listă a marilor epoci ale istoriei române, epoca lui Brâncoveanu avându-și locul în rândul celor determinate de domniile unor Burebista, Decebal, Mircea, Ștefan, Mihai Viteazul și Cuza, șir încoronat de dictatorul Nicolae Ceaușescu. Figura domnului fusese utilizată însă și sub regimul monarhic (1881-1947): în timp ce la Alba Iulia, loc cu rezonanța faptelor lui Mihai Viteazul, avea loc încoronarea regelui Ferdinand, în București, alături de o pleiadă de personaje istorice, Constantin Brâncoveanu era folosit într-o procesiune
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
cu rezonanța faptelor lui Mihai Viteazul, avea loc încoronarea regelui Ferdinand, în București, alături de o pleiadă de personaje istorice, Constantin Brâncoveanu era folosit într-o procesiune de proporții imense pentru a marca simbolic continuitatea dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen cu destinul națiunii române. Figura lui Constantin Brâncoveanu a penetrat și literatura. În timpul domniei sale, encomiile au fost utilizate alături de portretele figurative într-o campanie menită a crea o imagine a „puterii și munificenței domnești”. Seria de documente elogioase despre Brâncoveanu este impresionantă prin număr, fiind
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
alt topos din scrierile lui Sevastos Kymenitul este cel al domnului ca icoană a lui Dumnezeu, enunțat anterior, în epoca carolingiană, sub forma principiului "rex imago Dei". Altul este "cezaropapismul", domnul Țării Românești fiind încadrat de panegirist în seria de figuri vechi-testamentare a lui Moise, Aaron, Solomon, alese de Dumnezeu atât drept conducători spirituali, cât și politici. Conform istoricei Violeta Barbu, desele mențiuni ale împăratului roman Constantin cel Mare în panegiricele închinate lui Brâncoveanu nu se datorează asemănării de nume sau
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
iar fala deșartă, hainele, podoabele, caii și clădirile „să lipsească”; dacă cronica lui Radu Greceanu avea ca leit-motiv preumblările domnului între numeroasele sale moșii, Nicolae Mavrocordat îi recomandă fiului său Constantin Mavrcordat plimbări și vânători puține. Pe de altă parte, figura lui Brâncoveanu a continuat să stârnească și admirație, dovadă fiind troparul mitropolitului Calinic al Haricleei, cronicile rimate și romanul abatelui Prévost. Constantin Brâncoveanu a devenit personaj în romanul "Le monde moral ou Mémoires pour servir à l’histoire du coeur
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
și demnități, și aici scrierea este dată drept confesiunea unui „fost rezident al Franței pe lângă mai multe curți străine”. Este vorba de abatele Brenner, personaj cu pandant istoric în Dominic Anton Ignațiu Brenner, secretarul prințului R., sub care se recunoaște figura lui Francisc Rákóczi al II-lea. Lui Brenner îi este încredințat după lupta de la Odenburg destinul unei copile orfane de 7-8 ani, fiica unui conte Jean Tekeli (frate ficțional al lui Imre Thököly) și a uneia dintre cele două (Sic
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
aveau atât o semnificație magico-religioasă, cât și una descriptivă, fiind reprezentate mai ales animale, tema predilectă a vânătorilor. Un exemplu, în acest sens, îl constituie peșterile de la Altamira, Trois Frères, Chauvet și Lascaux. În ceea ce privește sculptura, un loc central îl ocupă figurile feminine de tip Venus, probabil făcând parte din cultul fertilității, dintre care cele mai cunoscute sunt: Venus din Willendorf, Omul din Brno și Venus din Brassempouy. Această perioadă (care a debutat cam prin 8.000 î.e.n., în Orientul Apropiat) a
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
o dezvoltare a fenomenului religios. Un sit arheologic deosebit, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, îl constituie ansamblul picturilor rupestre din zona Iberică a bazinului mediteraneean. Acesta datează în perioada dintre mezolitic și neolitic și se remarcă prin prezența a numeroase figuri antropomorfe, în care bărbatul are forma stilizată a unei cruci, iar femeia a unui triunghi. Localitățile în care se găsesc cele mai multe astfel de exemple sunt: El Cogul, Valltorta, Alpera și Minateda. Reprezentări similare s-au descoperit în nordul Africii (Sahara
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
precum și alte structuri din piatră, denumite dolmen, menhir, cromlech. Ca exemplificare, se remarcă celebrul ansamblu Stonehenge, al cărui construcție a început prin 3000 î.e.n. În sudul teritoriului Spaniei înflorește cultura Los Millares cu celebrele vase în formă de clopot și figuri umane cu ochii mari, model ce avea să se extindă în aproape tot vestul Europei, chiar și în insulele britanice. În Malta, sunt remarcabile complexele de temple de la Mnajdra, Tarxien și Ggantija. În Insulele Baleare apar complexe megalitice specifice, cum
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Grădinile Suspendate ale Semiramidei, considerată una dintre cele șapte minuni ale lumii). În ceea ce privește sculptura, sunt remarcabile lucrările în lemn cioplit și reliefurile utilizate ca ornament în construcții. Acestea din urmă reprezintă, în special, scene militare și de vânătoare, fiind înfățișate figuri umane și animale (reale sau mitologice). În perioada sumeriană, au fost realizate, în număr mare, statuete reprezentând personaje fără podoabă capilară și cu brațele încrucișate pe piept. În schimb, figurile umane din perioada akkadiană aveau părul lung și barbă, un
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
reprezintă, în special, scene militare și de vânătoare, fiind înfățișate figuri umane și animale (reale sau mitologice). În perioada sumeriană, au fost realizate, în număr mare, statuete reprezentând personaje fără podoabă capilară și cu brațele încrucișate pe piept. În schimb, figurile umane din perioada akkadiană aveau părul lung și barbă, un exemplu elocvent constituindu-l stela de la Naram-Sin. În ceea ce privește perioada amorită (sau "neosumeriană"), sunt remarcabile statuetele lui Gudea (guvernatorul cetății Lagaș), în care acesta este reprezentat cu mantie, turban și mâinile
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
lui Gudea (guvernatorul cetății Lagaș), în care acesta este reprezentat cu mantie, turban și mâinile aduse la piept. Un exponat valoros din perioada babiloniană este "stela lui Hammurabi". Sculptura asiriană are ca trăsături principale reprezentarea antropomorfă a animalelor și prezența figurilor umane înaripate, cu precădere în scene de vânătoare, așa cum apar, de pildă, în celebrul "Obelisc negru" al regelui Salmanasar al III-lea. Odată cu apariția și evoluția scrisului, apare și literatura ca o nouă formă de expresie a creativității umane. Literatura
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
stâncă, care are forma unui hipogeu (de exemplu, templele de la Abu Simbel și Deir el-Bahri). Pictura este cea care oferă detalii despre viața cotidiană egipteană. Picturile nu înfățișau doar viața pământească, ci și zeii egipteni și așteptata viață de apoi. Figurile, în pictură și în sculptură, se realizau conform unor reguli stricte: proporțiile fixe, împărțirea picturii în fâșii și linia de referință ca bază. Dintre caracteristici lipseau perspectiva abreviantă și umbrele, iar fundalul era doar sugerat, potrivit regulii transmiterii clare și
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
reguli stricte: proporțiile fixe, împărțirea picturii în fâșii și linia de referință ca bază. Dintre caracteristici lipseau perspectiva abreviantă și umbrele, iar fundalul era doar sugerat, potrivit regulii transmiterii clare și complete a imaginilor care evocau viața celor decedați. Reprezentarea figurii umane s-a schimbat în permanență, de la vederea din profil la una frontală. Mărimea figurii ilustrate este direct proporțională cu importanța sociala a individului. Statutul social mai era atribuit și după îmbrăcăminte și bijuterii. Figurile masculine aveau o piele mai
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
caracteristici lipseau perspectiva abreviantă și umbrele, iar fundalul era doar sugerat, potrivit regulii transmiterii clare și complete a imaginilor care evocau viața celor decedați. Reprezentarea figurii umane s-a schimbat în permanență, de la vederea din profil la una frontală. Mărimea figurii ilustrate este direct proporțională cu importanța sociala a individului. Statutul social mai era atribuit și după îmbrăcăminte și bijuterii. Figurile masculine aveau o piele mai închisă decât cele feminine. Sculptura redă doar trăsăturile principale ale persoanelor. Artele se dezvoltă treptat
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
evocau viața celor decedați. Reprezentarea figurii umane s-a schimbat în permanență, de la vederea din profil la una frontală. Mărimea figurii ilustrate este direct proporțională cu importanța sociala a individului. Statutul social mai era atribuit și după îmbrăcăminte și bijuterii. Figurile masculine aveau o piele mai închisă decât cele feminine. Sculptura redă doar trăsăturile principale ale persoanelor. Artele se dezvoltă treptat ca expresie a creativității și pentru decorarea caselor, a străzilor și a obiectelor de uz curent. Averile acumulate de imperii
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
a lungul a trei perioade principale: Primele stiluri ale artei grecești au fost cele protogeometrice și geometrice, între 1050 î.e.n. și 700 î.e.n. Vasele erau împodobite cu ornamente măsurate cu precizie și, ulterior, cu meandre și cu reprezentări statice de figuri umane și animale. În perioada arhaică de la jumătatea secolului VII î.e.n., au apărut două tipuri de sculpturi monumentale: "KOUROS" și "KORE". "Kouros" reprezenta un bărbat gol, un zeu războinic, tânăr și puternic. În cazul lui se respecta simetria și frontalitatea
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
definitorii pentru arta egipteană. Echivalentul feminin era "Kore", o tânără femeie stând în picioare, înfășurată într-o robă. Folosite ca ofrande, ambele sunt înfățișate schițând un zâmbet în colțul gurii, emblematic pentru majoritatea sculpturilor egiptene. Tehnica pictării în negru a figurilor pe vase s-a dezvoltat în secolul VI î.e.n.. Aceasta a fost urmată de tehnica pictării în roșu, folosită începând cu prima jumătate a secolului VI î.e.n. Ambele au atins un stil narativ, realist, în perioada clasică. Ceea ce era doar
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
templul zeiței Nike Apteros. Alte lucrări de valoare sunt: teatrul din Epidaur și monumentul lui Lysicrates, unde se remarcă geniul artistic al lui Hipodam din Milet. Arta greacă s-a răspândit în timpul Imperiului lui Alexandru cel Mare. Membrele și drapajele figurilor au devenit mult mai dinamice în perioada elenistică, între secolele IV-I î.e.n. Formele statice au cedat locul unor lucrări însuflețite dramatic. romane se divide în două mari perioade: La început, arta romană a fost dominată de influențe etrusce și
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]