57,196 matches
-
majoritar de arabi. Cantonul Jazira se învecinează la sud-est cu Kurdistanul Irakian. Celelalte granițe ale Rojavei sunt disputate în Războiul Civil Sirian. Toate cantoanele sunt situate aproximativ la latitudinea 36 de grade și jumătate nord. Relieful este relativ plat, cu excepția Munților Kurd, în cantonul Afrin. Munții Kurd erau deja locuiți de o populație kurdă încă de pe vremea Cruciadelor, la sfârșitul secolului al XI-lea. În perioada otomană (1299-1922), largi grupuri tribale vorbitoare de kurmanji s-au stabilit sau au fost deportate
Rojava () [Corola-website/Science/334672_a_336001]
-
se învecinează la sud-est cu Kurdistanul Irakian. Celelalte granițe ale Rojavei sunt disputate în Războiul Civil Sirian. Toate cantoanele sunt situate aproximativ la latitudinea 36 de grade și jumătate nord. Relieful este relativ plat, cu excepția Munților Kurd, în cantonul Afrin. Munții Kurd erau deja locuiți de o populație kurdă încă de pe vremea Cruciadelor, la sfârșitul secolului al XI-lea. În perioada otomană (1299-1922), largi grupuri tribale vorbitoare de kurmanji s-au stabilit sau au fost deportate din Anatolia în zone din
Rojava () [Corola-website/Science/334672_a_336001]
-
anterior ocupate de aceștia. Kurzii au fost principalii responsabili pentru atrocitățile comise împotriva asirienilor, iar expansiunea lor s-a produs în dauna acestora. Triburile kurde au atacat și golit satele asiriene și armene din Districtul Albaq, situat la nord de Munții Hakkari, ucigând un mare număr de săteni. Mulți asirieni au fugit în Siria ca urmare a genocidului comis de turcii otomani și de kurzi împotriva armenilor și s-au stabilit în special în zona Jazira. Populația asiriană din Nusaybin a
Rojava () [Corola-website/Science/334672_a_336001]
-
de 2 mm, cu un cioc format din stigmatul persistent. Fructul conține o singură sămânță. Planta înflorește în mai-iunie (mai rar până în septembrie). Cariotipul 2n=24. În Banat, în lungul Dunării; Măcin (județul Tulcea), pe marginea bălților; sporadică în Dobrogea; Munții Retezat, barajul Râul Mare; Lacul Sărat.
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]
-
două habitate de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum") și protejează mai multe specii din fauna sălbatică și floră spontană caracteristice etajului piemontan ale acestei grupări montane de curbura a Munților Carpați. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte protejate la nivel european ("Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
Coracias garrulus"), privighetoarea de zăvoi ("Luscina luscina"), turturica ("Streptopelia țurțur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimu"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpe de casă ("Natrix natrix"), șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască mare de lac ("Rană ridibunda"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"); Nevertebrate: rădașca ("Lucanus cervus") și croitorul
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
Sylvia atricapilla"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimu"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpe de casă ("Natrix natrix"), șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască mare de lac ("Rană ridibunda"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"); Nevertebrate: rădașca ("Lucanus cervus") și croitorul cel mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), două specii rare din ordinul coleopterelor; ultima aflată
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992: Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), corn ("Cornus mas"), șoc ("Sambucus nigra"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: "Dactylorhiza maculata" - o orhide cunoscută sub denumirea populară de „Mâna Maicii Domnului”, papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), breabăn ("Cardamine glanduligera
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
de „Mâna Maicii Domnului”, papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum verticillatum"), smeoaie ("Seseli gracile"), căpșunica ("Cephalanthera rubra"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), untul pământului ("Tamus communis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), cujucărea de munte ("Valeriana tripteris"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), "Koeleria macrantha" (o specie de graminee endemica pentru această zonă), rogoz ("Carex sylvatica"). Reportaj
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
s-a născut la data de 1 mai 1942 în comuna Drajna de Jos, Prahova, unde a făcut și primele clase primare. Tatăl a fost procuror și mama învățătoare. A continuat școala la Liceul „Nicolae Iorga” din orașul Vălenii de Munte, Prahova, pe care l-a absolvit în anul 1960. A urmat cursurile Facultății de Biologie din cadrul Universității din București, pe care a absolvit-o în anul 1966. După absolvirea Facultății de Biologie a lucrat ca biolog și cercetător științific la
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
această zonă fiind acum în posesia Aliaților și pierdută de Axă. Misiunea se termină cu succes, Fairburne aflând identitatea asasinilor și liderului acestora. În a doua misiune, "Belly of the Beast", Fairburne trebuie să se infiltreze în baza asasinilor din munții Rif, în Maroc. În drumul său, el descoperă dovezi despre o armă periculoasă, planuri care descriu cum va avea loc asasinarea, dar și unde va avea loc. În timpul misiunii finale, "Confrontation", Fairburne trebuie să-l salveze pe Churchill, prim-ministrul
Sniper Elite III () [Corola-website/Science/334696_a_336025]
-
trenuri în Războiul Civil American. Central Pacific Railroad s-a confruntat cu o penurie de forță de muncă în Vestul mai rarefiat populat. Ea a recrutat muncitori cantonezi din Chină, care au lucrat eficient la construirea liniei peste și prin Munții Sierra Nevada și apoi de-a lațul statului Nevada până la nodul din nordul statului Utah. George J. Gould a încercat în primul deceniu al secolului al XX-lea să asambleze un sistem cu adevarat transcontinental. Linia de la Sân Francisco, California
Calea ferată transcontinentală () [Corola-website/Science/334725_a_336054]
-
Laurențiu Constantin Rebega (n. 20 februarie 1976, Vălenii de Munte, Județul Prahova, România) este un politician român, membru al Parlamentului European din 2014. In Parlamentul European, este membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) și al Comisiei pentru Petiții (PETI) și membru supleant în Comisia pentru Afaceri Externe
Laurențiu Rebega () [Corola-website/Science/334738_a_336067]
-
o vânătoare de gâște sălbatice în stufurile și bălțile de pe ostrovul Dranova, o vânătoare de iepuri pe dealurile de la Zahorna, o vânătoare de vulpi în văile Racovei, o vânătoare de prepelițe pe dealul Popricanilor sau o vânătoare de ierunci în munții Stânișoarei. Unele povestiri sunt amuzante precum descrierea încercărilor nereușite ale lui Tiberiu Voișel de a împușca un iepure după ce se lăudase anterior că nu ratează nici un foc, în timp ce altele sunt duioase, în special cele referitoare la câinii de vânătoare (basset-ul
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
bătrânul brac Tom al cuconului Nicu Fantazie sau tânărul și speriosul prepelicar Cezar al lui Sadoveanu). Scriitorul nu descrie însă doar propriile sale întâmplări, ci relatează și povestirile auzite de la alți vânători precum găsirea unor zimbri retrași în prăpastiile din munții Călimani și ezitarea unui vânător de a împușca un cocoș de munte în codrii pustii ai Rarăului. Alteori, el imaginează povești misterioase petrecute în vremuri imemorabile precum apărarea unui țarc de oi de către niște vânători preistorici migrați de la miazănoapte în
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Cezar al lui Sadoveanu). Scriitorul nu descrie însă doar propriile sale întâmplări, ci relatează și povestirile auzite de la alți vânători precum găsirea unor zimbri retrași în prăpastiile din munții Călimani și ezitarea unui vânător de a împușca un cocoș de munte în codrii pustii ai Rarăului. Alteori, el imaginează povești misterioase petrecute în vremuri imemorabile precum apărarea unui țarc de oi de către niște vânători preistorici migrați de la miazănoapte în luncile Siretului (în „Vânători de lupi, în veacuri vechi”) sau ultima expediție
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
codrii pustii ai Rarăului. Alteori, el imaginează povești misterioase petrecute în vremuri imemorabile precum apărarea unui țarc de oi de către niște vânători preistorici migrați de la miazănoapte în luncile Siretului (în „Vânători de lupi, în veacuri vechi”) sau ultima expediție pe munte a unui bătrân vânător (în „Când a căzut moș Calistru, pe Deleleu”). "Țara de dincolo de negură" cuprindea în ediția originală din 1926 o dedicație intitulată „Mirajul” (adresată poetului George Topîrceanu) și 18 capitole numerotate cu cifre romane. Capitolele sunt independente
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
ediția originală din 1926 o dedicație intitulată „Mirajul” (adresată poetului George Topîrceanu) și 18 capitole numerotate cu cifre romane. Capitolele sunt independente unul de altul, dar legate intim prin același subiect: vânători diverse organizate în bălți, în păduri și la munte, prilej pentru autor de a descrie o natură luxuriantă și plină de viață și de a înfățișa tipuri caracteristice de vânători, inclusiv unele figuri mărețe. Mihail Sadoveanu a fost un vânător precoce, participând la prima sa expediție cinegetică pe când avea
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
săi realiști și naturaliști, opera sa lucrează cu date directe, extrase dintr'o experiență continuă a naturii și oamenilor. Prin toată această operă circulă aerul viu și salubru al unei vieți libere și mobile”. Autorul a străbătut pământul românesc de la munte la șes, urmând cursurile apelor și vânând cocoșul sălbatic pe piscurile montane, iepurele în miriștile câmpiilor și lișița în bălți și în deltă. Scriitorul are un sentiment al trecutului care coboară în timp până în vremurile primilor oameni când vânătoarea și
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate. Autorul realizează descrieri foarte variate, insistând pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Personajele principale ale acestor povestiri sunt animalele sălbatice (lupii, caprele, rațele sălbatice, cocoșii de munte) sau cele domesticite (câinii), ale căror gesturi par descrise de un fin cunoscător al „psihologiei” animaliere. Între natură și om există o interacțiune permanentă: natura este umanizată, dar însuflețește la rândul ei omul. Criticul Constantin Șăineanu consideră că cele mai
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
a fi ei-înșiși elemente constitutive ale naturii, părând a proveni dintr-un trecut în care domnea un respect față de natură. Rămânând aproape de natură, ei au ajuns să-i cunoască tainele. Îndeletnicirile lor ancestrale și instinctul vânătoresc îi face să străbată munți, văi și bălți misterioase și îi întoarce către natură. Vânătorii leagă între ei camaraderii trainice care nu țin cont de ierarhia socială și sunt unite de aventurile comune transmise prin poveștile vânătorești narate domol lângă focurile din ceas de seară
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
precum apărarea unui țarc de oi de către niște vânători preistorici ce migraseră din depărtări necunoscute aflate la miazănoapte până în luncile Siretului (în „Vânători de lupi, în veacuri vechi”) sau povestirea unui vânător că a văzut zimbri în prăpăstiile inaccesibile din munții Călimani (în „Vânt dinspre Căliman”). Patetismul inevitabil al evocărilor sadoveniene este corectat prin umor, autorul neezitând să apeleze la ironie și autoironie pentru a reduce subiectivitatea unor povestiri. Spre exemplu, atunci când descrie cu emoție și mândrie prima sa experiență cinegetică
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
anticipează simbolic răceala morții sau tăcerea adâncă ce se așterne peste natură. "„Îi împresură deodată o liniște adâncă. Cel dintâi omăt moale sta pe brădetul neclintit deasupra, și pe cărări era numai un pospai subțire. Nu s-auzea nici un sunet: munte și codru parcă muriseră. Așa merseră multă vreme suind tăcuți până ce băgară de seamă că lumina leșietică le punea pe obrazuri ca niște măști palide.”" Sosirea morții se produce lin: "„Ce ai, uncheșule? N-am nimica. Mi-a venit vremea
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
merseră multă vreme suind tăcuți până ce băgară de seamă că lumina leșietică le punea pe obrazuri ca niște măști palide.”" Sosirea morții se produce lin: "„Ce ai, uncheșule? N-am nimica. Mi-a venit vremea.”" Conștiința omului ce trăiește la munte capătă alte dimensiuni, trecând de la efemer la etern, într-o stare de liniște stăpânitoare. Criticii literari au apreciat că originalitatea acestei scrieri o constituie tocmai lirismul său în evocarea realistă a unei lumi vegetale și animale vii care trăiește după
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
său de fapte: natură, oameni ai naturii și trecut. Și toată perfecția artei sale, ajunsă la maturitate”. Au fost elogiate descrierile pitorești de natură și evocarea vieții simple și arhaice a oamenilor ce locuiesc în pustietățile de codru sau de munte, imortalizate prin expresii de un lirism remarcabil. Criticul considera că "Țara de dincolo de negură" e „un cântec de la început și până la sfârșit, un cântec când triumfal, când melancolic”. El compară scrierea sadoveniană cu creațiile lui Eminescu și Hogaș. Scriitorul spiritualizează
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]