6,663 matches
-
prevenit nici despre întoarcerea sa... Amănuntele de mai sus asupra începuturilor domniei lui Bibescu, adăugite la cele cuprinse în capitolul precedent, ajung, mi se pare, cu îndestulare pentru a arăta la ce stare de robie către Rusia tratatele de la 1774 încoace și Regulamentul Organic aduseseră Țările Române și pe domnii lor. Nu voi mai urma cu citațiile extrase din rapoartele consulilor francezi din București până la 1848, decât pentru a arăta ce zic și cum judecă ei cunoscuta afacere Trandafirov: ... În mijlocul chestiunilor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Iată ce ne povestește un contemporan despre garanțiile de imparțialitate ce le prezenta Duhamel: ... Poarta, după ce primise jalbe noi împotriva delapidărilor principelui Mihai Sturdza, a dat un firman care autoriza cercetarea unor jalbe și urmărirea unor jafuri de la o vreme încoace. Acest firman n-a putut să fie încă executat din cauza ocrotirii absolut speciale cu care generalul Duhamel acoperea pe fostul domn al Moldovei... Generalul Duhamel urmează să protejeze fățiș pe Mihai Sturdza, să-1 vadă des și să-1 laude. Am întrebat
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
rapoartele consulare franceze, publicate de Academia Română în colecția Hurmuzachi și, după cât știu, nu s-au mai primit copii de pe acele ale consulatului general din București, posterioare datei de 8 iulie 1851, iar pe acele ale Consulatului din Iași, de la 1848 încoace. Din ele, de altminteri, n-am putut afla decât amănunte asupra unor fapte de aceeași natură ca acele expuse în capitolele din urmă. Și acum iată ce reiese din rapoartele concordante, adresate Ministerului Afacerilor Străine din Franța de către toți consulii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
fără. Cu, fără. Bun, deci fără. Stai să-l scot. Nu, aia ascunde-o că se vede eticheta și se pune reclamă. Nu, nu la picioare, mai în față, ca să fie ascunsă la planu general. Dincoace de picior. Nu, mai încoace. Hai, măi, băiete, pune sticla aia mai încoace că ne-apucă anu nou. ăăă, oameni buni, aduceți dracului o foaie de hârtie, ceva, ca s-acoperim și gaura aia. Ruptura aia, ce-o fi. Bine, nu că s-ar vedea
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
-l scot. Nu, aia ascunde-o că se vede eticheta și se pune reclamă. Nu, nu la picioare, mai în față, ca să fie ascunsă la planu general. Dincoace de picior. Nu, mai încoace. Hai, măi, băiete, pune sticla aia mai încoace că ne-apucă anu nou. ăăă, oameni buni, aduceți dracului o foaie de hârtie, ceva, ca s-acoperim și gaura aia. Ruptura aia, ce-o fi. Bine, nu că s-ar vedea, da o știu io. Bun. Deci. Băiețaș. Ai
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Am avut atunci un scenograf francez care m-a nefericit profund. Toată scena era, de fapt, un... pod. Nu cred că am alergat vreodată mai mult în viață cât am gonit în spectacolele acelea, ca să umplu scena! Îl mai suceau încoace și încolo, dar tot pod era. Elena Mauti-Nunziata era Micaëla, iar Tom Krause Escamillo. Cinci ani mai târziu, îi aveam parteneri pe Mietta Sighele și Siegmund Nimsgern, german, un băiat ado rabil! Nu era actor nemaipomenit... — Cu el ați făcut
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pantaloni scurți. Tatăl lui era primar în Avignon pe vremea când eu cântam foarte des acolo, invitată de Monsieur Leduc. Era ahtiat după muzică. După Leduc, a venit el director, apoi a preluat Festivalul. — Iar nivelul de la Orange, de ani încoace, e constant, dacă la Verona a mai scăzut... Una dintre cele mai mari controverse ale carierei Vioricăi Cortez este legată de anul 1999. Revenirea la Chorégies d’Orange a fost... în cel mai umil rol posibil: Annina din Traviata. Zâmbește
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
lui Larry. Odată, a încercat să se justifice ăsimțea că sunt supărată): "știi, casa de discuri EMI..." Poți să îi spui, dacă vrei, că e unul dintre ofurile mele. La epoca aceea, mi-ar fi plăcut să fac Iocasta. Mai încoace, aș fi putut face Sfinxul. — Erwartung de Schönberg nu ați cântat niciodată. — Nu am vrut. — Vi s-a cerut? — Da, când am făcut Castelul lui Barbă Albastră de Bartòk la Paris. Nu aveam nici în clin, nici în mânecă. Vocea
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
dar multă lume plângea în sală. — Vă place Callas? — Îmi dă fiori. Ea a revoluționat interpretarea lirică. Până la ea, toate damele grase veneau în fața publicului, stăteau cu ochii la dirijor, cu mâna pe piept și asta era tot. De la Callas încoace vorbim, într-adevăr, de operă ca de o artă dramatică. Interpretarea noastră are două perioade: înainte de Callas și după Callas. Ce mai făcea ea și am făcut și eu, păstrând proporțiile, a fost să sacrificăm unele sunete în favoarea intensității dramatice
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
vorbești. Îi zâmbesc și unui gând, pe care îl las, deocamdată, gând. Boris Godunov. Grand Théâtre, Geneva, 1981 — Momentul preferat din zi? — Înainte, nu aveam timp nici măcar să îmi dau seama dacă e soare pe cer. Acum, de la o vreme încoace, îmi păstrez di minețile pentru mine. Înaintând în vârstă, mai apar mici bobo-uri și îți permiți să îți rezervi aceste ore. Dar sunteți un om care toată viața a muncit seara. — Nu. Zi și noapte. Voi mă vedeați seara! Prima
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
eram una cu alta, totul mergea strună, pentru că mie îmi erau dragi amândouă. Sigur, mai mult Grace, pentru că Fiorenza era cam ciupită... În schimb, când era să cânte amândouă, erau numai coate și dă te mai încolo și vino mai încoace. O luptă de pomină, ca în cărțile de altădată... Miguel era leșinat de plăcere! Spectacolele au ie șit foarte bine. O distribuție extraordinară, cu Matteo Manuguerra, Ermanno Mauro și Ivo Vinco, domnul Cossotto... — Dar să știi că, în tinerețe, el
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de răzbunare, dar și noi purtăm vina unor cauze, invocăm totdeauna moștenirea trecutului neplăcut și sinistru, iar realizările care le-am făcut noi sunt mult inferioare și neconvingătoare pentru asigurarea unui viitor mai bunaceste fenomene le întâlnim de atâția ani încoace, adică de la marele decembrie din’89. Desfiițarea serviciilor informative, justiție și miliție din România și urmările lor. Serviciile secrete:-Inainte de 1990, în România,au funcționat trei servicii de informații și dintre acestea două funcționau în subordinea Ministerului de Interne
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a putea ajuta exportul și prețul bucatelor, ajutând astfel plugărimea. Ajutorul dat gospodarilor vrednici, pentru creșterea vitelor și îmbunătățirea producției. Controlul sever al băncilor pentru a învia creditul și a asigura economiile și depunerile. Controlul averilor tuturor funcționarilor de la război încoace. Ce nu se poate îndreptăți în mod cinstit, să fie confiscat în folosul statului. Trimiterea la ocnă a jefuitorilor de averi publice și private. Cetățeni! Lupta de astăzi este hotărâtoare. O guvernare asupritoare, vitregă și hrăpăreață ridică împotriva ei toată
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Cantemir, conflict adâncit de uneltirile grupării adverse, Ruseteștii. Complotul împotriva domnului, împreună cu fratele său Velica, va duce la condamnarea la moarte, a celor doi, în 1691. Opera cărturarului, vastă și variată, cuprindea lucrări de istorie: “Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace”, “De neamul moldovenilor”, “Cronica polonă”, poezie și filosofie :” Poema Polonă” și “Viața lumii”. Scrierile sale aparțin umanismului românesc, forma de manifestare a Renașterii românesti, în secolul al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. Având o viziune de ansamblu
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1827]
-
decât formatările tipice dintr-o carte (titlu, subtitlu, bold etc.), pentru că un chat e, într-un sens, o carte cu mulți autori, și în orice caz nu un text cu o structură arbo rescent-piramidală, cum sunt cele tipărite de la Aristotel încoace. Dar să nu anticipăm. Mult mai târziu, am aflat că emoticonii erau o formă de paralimbaj, de limbaj care însoțește un alt limbaj. Așa cum, de pildă, este body language-ul. Or pe Internet e nevoie de așa ceva. Chat-ul și alte
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Facebook sau Twitter. Rețelele sociale și noile tehnologii media pot fi (și sunt) utilizate pentru a crea legături la nivel emoțional și individual, spre a ajuta companiile să inoveze și să crească. În ultimii două sute de ani, de la revoluția industrială încoace, businessul a fost în mod deliberat nesocial, remarcă Libert. Proprietarii de afaceri erau preocupați să câștige bani cu orice preț, iar crearea de comunități nu era nici pe departe rețeta unui business de succes. Dimpotrivă, profitul venea tocmai din dezumanizarea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în jur de 400.000 de utilizatori în România, mai puțin decât în orice altă țară din zonă, cu excepția Ucrainei și a Moldovei. În plus, masa de manevră pe care au tot mizat politicienii români în alegerile petrecute din 1990 încoace e formată în genere nu din internauți, ci din persoane slab educate și prost informate, care pot fi manipulate cu ușurință prin promisiuni electorale și diverse stratageme la nivel local. Așadar, ne putem întreba dacă ar fi meritat cu adevărat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
scrie Erik Qualman. „Social media fac ca aceste conversații deschise să fie posibile.“169 Qualman observă că social media au contribuit la creșterea prezenței la urne, care în 2008 a fost, în SUA, la cel mai înalt nivel din 1908 încoace. Au ajutat nu doar mesajele transmise pe Internet de taberele politice, ci și campaniile duse de companii precum Starbucks, Ben & Jerry’s, Chick-fil-A sau Krispy Kreme, care s-au folosit de Facebook și alte site-uri pentru a anunța că
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
să pretindem ca lucrurile să rămână neschimbate pentru jurnaliști și pentru public. Surpriza pe care unii gazetari o încearcă atunci când văd cum lumea cu care erau obișnuiți se destramă e justificată dintr-un singur punct de vedere. De la inventarea tiparului încoace, a rămas constant modelul economic în care un grup relativ mic de profesioniști în comunicare producea și comercializa bunuri culturale destinate unui public larg. Acest model s-a prăbușit astăzi. După cum scrie Clay Shirky în cartea sa Cognitive Surplus, tot
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cum zice neștiutor Sion, "de la Vizantia din Constantinopol"... Revenind la eroul nostru, e clar că tot caracterul lui se resimte de apartenența la acea boierime română, corcită sau nu cu greci, dar profund franțuzită, de la începutul veacului al XIX-lea încoace. Dragostea lui de Franța e evidentă, ca și abundentele lui lecturi din literatura franceză; și chiar întâmplarea mai extraordinară că a apucat să cunoască câțiva ași ai aviației franceze de vânătoare, ca René Fonck și Antoine de Saint-Exupéry (celebru acum
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
părintele. „Nu-i acasă!“, m-a repezit namila de om și era cât pe-aci să renunț la vizită, s-o șterg, când a răsunat de undeva glasul bătrânului: „Cine-a venit, Bubule?“ - „Te caută băiatul domnului Negoițescu“ - „Adă-l încoace“. N-a fost nevoie să mă conducă nimeni, căci am și luat-o de zor pe urmele glasului, cu sufletul ușurat. Întrevederea cu Dăianu-tatăl n-a însemnat nimic, însă, povestind revoltat mătușii mele, pe care m-am grăbit s-o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
travail, nr. 3, iulie-septembrie 1966. 493 Vezi Pierre Veltz, Des lieux et des liens, La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube, 2002. 494 Aceasta nu înseamnă că funcția providențială a statului s-ar fi redus de douăzeci de ani încoace, ci că pregnanța discursului despre retragerea statului încurajează căutarea de noi solidarități. Despre persistența statului-providență, a se vedea Michel Messu, La société protectrice. Le cas des banlieues sensibles, Paris, CNRS Éditions, 1997. 495 Jean-Pierre Sueur, Demain la ville, Raport prezentat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
diversele sale ipostaze, fiind tot mai adesea prezent în titluri de publicații, teme de simpozioane, programe de cercetare din științele sociale și științele naturii. Din domeniile implicate în acest gen de amenințări, cel demografic nu lipsește, cel puțin de la Malthus încoace, adică de peste două secole, de când a apărut celebrul său Eseu asupra principiului populației, însă cea mai pregnantă prezență a populației ca factor de risc o regăsim cu siguranță tot în această din urmă jumătate de veac; mai mult chiar, aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a luat-o sistemul educativ școlar, că nu ajungem la „economii” atunci când avem mai puțini copii și mai mulți bătrâni. Și mai este ceva, și anume, o notă de ideologie disimulată într-un calcul economic. Cel puțin de la Alfred Sauvy încoace se afirmă de către reprezentanții unui curent demografic că cheltuielile pentru creșterea copiilor sunt „bune”, iar cele pentru întreținerea vârstnicilor sunt „rele”. În concluzie, oricum am privi lucrurile, cred că se impune cu claritate o idee: soluția la problema presiunii asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pentru a asculta vreun post de radio: „Imediat după Revoluție, ai mei cumpărau zilnic Adevărul, care avea o orientare pro-guvernamentală. Încetul cu încetul, orientarea ziarului Adevărul s-a schimbat. Odată cu aceasta, s-au schimbat și opiniile alor mei. De la Revoluție încoace s-a produs o schimbare în atitudinea oamenilor față de media. Am observat că sunt mult mai deschiși altor păreri decât acum 2-3 ani. Persoane care la începutul televiziunii SOTI nici nu voiau să audă de aceasta, pentru că era de «Opoziție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]