6,446 matches
-
noiembrie 1918), jucînd un rol important în Unirea Basarabiei cu România. La sfirșitul secolului al XIX-lea și în primul deceniu al secolului al XX-lea, cînd ani de-a rîndul România a fost zguduită de puternice și repetate răscoale țărănești culminînd cu marea răscoală țărănească din 1907, iar viața politică a țării evolua sub amprenta problemelor rurale, într-o țară în care proletariatul în curs de formare reprezenta doar 3% din populația generală a țării, Constantin Stere considera că țărănimea
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
important în Unirea Basarabiei cu România. La sfirșitul secolului al XIX-lea și în primul deceniu al secolului al XX-lea, cînd ani de-a rîndul România a fost zguduită de puternice și repetate răscoale țărănești culminînd cu marea răscoală țărănească din 1907, iar viața politică a țării evolua sub amprenta problemelor rurale, într-o țară în care proletariatul în curs de formare reprezenta doar 3% din populația generală a țării, Constantin Stere considera că țărănimea este factorul fundamental al progresului
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
raiului” din cântecul popular, cu luminișuri, cu stânci gata să se prăvale în prăpastie, cu izvoare care plâng, cu trestii înalte și foi de mure, cu soare și lună. Autohtonizat este și limbajul copilei, care se alintă în spiritul oralității țărănești: "”de ce m-ai uitat încalte”", "„voi cerca”", "„mi-oi desface”", "„cine treabă are”". „Povestea” fetei reprezintă în fapt o alternativă existențială împotriva durerii de a fi, de care suferă barbatul eminescian: acceptarea instinctualității aduce fericirea de a fi. Dulcea copilă
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
luminoasă, marcată însă de o iremediabilă tristețe. Din punct de vedere stilistic, „Floare albastră” surprinde, ca și celelalte idile, prin prospețimea și naturalețea limbajului, prin grația exprimării. Aceste trăsături rezultă din valorificarea extraordinar de rafinată a lexicului popular, a vorbirii țărănești și a fonetismelor caracteristice graiului moldovenesc. De observat, mai întâi, spațiul artistic care formează cadrul limitat și echilibrat al idilei. Noțiunile care-l compun, exprimate prin substantive-singure sau în construcții specifice- se circumscriu unei geografii a ruralității semi-montane: cadrul de
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
războiului, acesta din urmă a fost decorat de mareșalul Ion Antonescu cu Decorația "Bărbăție și Credință" cu două spade, pentru "lupta împotriva bolșevismului", după cum este înscris în brevetul decorației. De asemenea, tatăl Florian Cochinescu a fost membru al Partidului Național Țărănesc din 1945 și până la interzicerea acestuia de către Partidul Comunist, definitiv instalat la putere în România după 1947. Nicolae Cochinescu a absolvit în anul 1961 Facultatea de Drept din București. După absolvirea facultății a lucrat ca jurisconsult la Întreprinderea Regională de
Nicolae Cochinescu () [Corola-website/Science/306621_a_307950]
-
copii, ele fiind capabile în secolul XIII de inițiativa politică, cum a fost această cruciadă nepromulgată de papalitate, nedorită de nici o autoritate laică. La fel, ca și în cazul declanșării primei cruciade, era o acțiune politică pornită din rândurile maselor țărănești și încă de elementele cele mai tinere din mediul rural. Dar copiii nu au plecat singuri. Văzându-i hotărâți să-și încerce norocul în țara sfântă, unii părinți, mai ales cei ai copiilor de vârstă mică, i-au însoțit. S-
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
bărbăția militarilor jandarmi. Jandarmeria Rurală a fost înființată din inițiativa lui Lascăr Catargiu, președinte al Consiliului de Miniștri și ministru de interne în perioada 27 noiembrie 1891 - 3 octombrie 1895 din partea Partidului Conservator - ca urmare a frământărilor culminate cu răscoalele țărănești și grevele muncitorești din anul 1888, la care s-a adăugat pătrunderea în lumea satelor a ideilor marxiste - cu scopul de a constitui un corp nou, de organizare polițienească în mediul rural, eliminarea paralelismelor, suprapunerilor, precum, și a conflictelor de
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
cu 52 de voturi pentru și 22 contra, și de Senat, în unanimitate. Legea a intrat în vigoare la 1 septembrie 1893. În primul an de la înființare, Jandarmeria Rurală era încadrată cu 48 de ofițeri și 882 de trupă. Răscoala Țărănească din 1907 a surprins Jandarmeria nepregătită, depășită de evenimente, posibil, datorită numărului redus de efective (49 de ofițeri și 2580 de trupă) sau, după cum preciza Nicolae Iorga în cadrul Ședinței Adunării Deputaților din 18 martie 1908, "„...jandarmii aceștia n-au știut
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
se duc ridurile ca-n palmă. Traiul zilnia al țăranului nu se ridică însă la nivelul acestei civilizații, ci rămâne la stadiul de teorie, omul hrănindu-se la chindie cu fasole din conservă și cu cărnăciori produși la Fetești. Universul țărănesc este ilustrat numai prin două elemente exprimate prin expresii populare tipice: „dați în câini”, și „dați-i zor cu porumbul”, care constituie un fel de rămas-bun, o plecare „pe lumea cealaltă adică a treia/ și ultima feții mei”. Ilustrează intertextualitatea
Georgica a IV-a () [Corola-website/Science/306714_a_308043]
-
porumbul”, care constituie un fel de rămas-bun, o plecare „pe lumea cealaltă adică a treia/ și ultima feții mei”. Ilustrează intertextualitatea, deoarece Cărtărescu preia un citat din poezia lui Tudor Arghezi intitulată „De-a v-ați ascuns...”, care exprimă viziunea țărănească despre moarte. Tonul lui Cărtărescu este ironic, el parodiind, prin tenta ostentativ populară a cuvintelor, sensul concepției lui Tudor Arghezi: „dragii mei copchii mei ce să-i faci/ așa e jocul/ arză-l-ar focul”. Se caracterizează prin lipsa indiciilor
Georgica a IV-a () [Corola-website/Science/306714_a_308043]
-
un decret prin care se impunea pedeapsa capitală în URSS pentru orice faptă de furt din avutul public . Această lege acoperea practic orice faptă reală sau incorect calificată de furt, inclusiv cele mai neînsemnate dosiri de cereale pentru uzul familiei țărănești. Totuși, legea nu a fost aplicată ferm și a fost revizuită în mod substanțial. Procesele verbale ale ședințelor Politburo au dezvăluit că acest decret a fost modificat de mai multe ori prin decizii secrete. Pe 16 septembrie 1932, a fost
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
sau "Fenomenul Pitești"). Acest experiment nu poate fi redus la o scuză pentru administrarea unor bătăi și torturi brutale, administrate zilnic cu scopul de a „reeduca total” deținuții politici, majoritatea studenți, membri în grupări interzise de comuniști ca Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal, precum și cei inspirați de Garda de Fier sau membri sioniști ai comunității evreiești din România. Esența metodei folosite la Pitești este transformarea victimelor în călăi, tortura putând fi apreciată drept un simplu mijloc, nu un scop
Experimentul Pitești () [Corola-website/Science/306839_a_308168]
-
(cunoscut în istoriografie și că Budai Nagy Antal, n. ? - d. 14 decembrie 1437, Cluj-Mănăștur) a fost un nobil maghiar din Comitatul Cluj, conducătorul Răscoalei țărănești de la Bobâlna din 1437. Se pare că familia sa a fost originară din localitatea Vechea (în Evul Mediu "Budathelke", "Buda", "Nagbuda et Obuda" etc.), județul Cluj, de unde vine și numele său. A trăit în zona actualei localități Deușu, România. În
Antal Budai () [Corola-website/Science/306969_a_308298]
-
executării legislației în Forțele Armate. A fost exclus din componența Colegiului Procuraturii prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova din 3 aprilie 2003 . Nicolae Zafton a candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare din 6 martie 2005 din partea Partidului Țărănesc Creștin Democrat din Moldova, dar acest partid s-a clasat sub pragul electoral.
Nicolae Zafton () [Corola-website/Science/307783_a_309112]
-
redactor-șef al Enciclopediei Sovietice Moldovenești. De asemenea, a contribuit la studierea istoriei agrare a Basarabiei în secolul al XIX-lea, publicând peste 280 de lucrări științifice și de propagare a științei, cum ar fi: "Țăranii Basarabiei (1812-1861)" (1956); "Reforma țărănească în Basarabia din anii '60- '70 ai sec. al XlX-lea" (1956, coautor); "Schițe cu privire la istoria economiei Basarabiei (1812-1861)" (1967, coautor); "Schițe cu privire la istoria economiei Basarabiei (1861-1905)" (1972, coautor); "Autonomia Basarabiei în componența Rusiei (1812-1828)" (1982) etc. Iachim Grosul a
Iachim Grosul () [Corola-website/Science/307801_a_309130]
-
cu numele de Bucur. Biserica, închinată sfinților Atanasie și Chiril, are dimensiuni mai puțin impunătoare, dar bine proporționate. Fațadele construcției sunt liniștite și drepte, vopsite în alb. Intrarea se face printr-un pridvor elegant asemănător cu prispele întâlnite la casele țărănești din România. Pridvorul prezintă arcade polilobate susținute de stâlpi din lemn. În partea superioară edificiul are o turlă simplă cu streașină largă și o cupolă în formă de ciupercă. Ușa și ferestrele prezintă ancadramente din piatră sculptată aplicate la începutul
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
a le lua apărarea și a le face cunoscută în lume situația, cerând guvernului român să le acorde azil politic și căutând să procure personal unora dintre ei ajutoare și locuri de muncă. La începutul anului 1907 a izbucnit răscoala țărănească, dirijată la început împotriva arendașilor evrei, dar extinsă apoi și contra marilor moșieri și înăbușită în cele din urmă în sânge de noul guvern dominat de Partidul Liberal. Rakovski a condamnat vehement în ziarul său represiunea și a făcut apel
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
fost condamnați la pedepse grele iar alții au fost închiși fără nici un fel de proces (pedeapsă "adminstrativă"). Majoritatea dintre ei aveau peste 60 de ani. Multe figuri importante ale României interbelice au murit aici în arest, inclusiv liderul Partidului Național Țărănesc, Iuliu Maniu. În închisoarea de la Sighet, care avea un regim special nu numai pentru cei vii, dar și pentru cei morți, în intervalul 1950-1955 nu s-au întocmit acte de deces, iar familiile celor morți nu au fost înștiințate. Actele
Închisoarea Sighet () [Corola-website/Science/303037_a_304366]
-
Blănăriței și Valea-Satului, se mai păstrează urmele unei fortificații getice. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Rezina pe drept cuvânt este considerat un oraș industrial. Pe teritoriul localității activează 915 agenți economici, dintre care 422 constituie gospodării țărănești. Unul dintre cei mai mari agenți economici este uzina de ciment S.A. „Ciment”, care produce unul dintre cele mai calitative cimenturi din Europa. Pe teritoriul orașului în anul 2003 a fost deschisă o unitate de cazare pentru turiști, își desfășoară
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
activează întreprinderea „Ost-Nord-Agrocom” care se ocupă cu producerea și prelucrarea produselor agricole și o fabrică de prelucrare a laptelui. Deoarece în componența orașului intră două localități rurale Ciorna și Stohnaia în structura agenților economici o pondere semnificativă o constituie gospodăriile țărănești. Primarul orașului Rezina este Simion Tatarov (PDM), ales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Rezina (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Populația Rezinei este de circa 16.700 persoane, dintre care populația nemijlocită din aria urbană
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Elena Filipovici, David Fabian, Dumitru Grofu, Jaques Konitz, Elek Köblös, Leon Lichtblau, Marcel Leonin, , , Eugen Rozvan, Alter Zalic, Petre Zissu, Timotei Marin și Marcel Pauker. La 23 august 1944 PCdR a participat alături regele Mihai, de Partidul Național Țărănesc, Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat Român la înlăturarea regimului progerman al Mareșalului Ion Antonescu, România intrând în sfera de influență sovietică. Puterea a fost încredințată definitiv reprezentanților PCR ca urmare a alegerilor din noiembrie 1946. Oficial, formațiunea politică
Partidul Comunist Român () [Corola-website/Science/303146_a_304475]
-
de externe. Soția sa a fost Klára Fülepp, cu care a avut doi copii, György Antall,avocat și Péter Antall, fotoreporter. În 1955, a început să predea la universitatea Eötvos József. În octombrie 1956 a participat la reînnoirea Partidului Independent Țărănesc Mic. În timpul Revoluției din 1956 a fost arestat de mai multe ori, dar a putut să predea în continuare. În 1957 a predat la universitatea Ferenc Toldy, dar din cauza vederilor sale politice, după 1959 nu i s-a mai permis
József Antall () [Corola-website/Science/303186_a_304515]
-
21 octombrie 1989 Antall a fost ales drept candidat pentru postul de prim-ministru al Forumului Democrat, la alegerile din 1990. Forumul Democrat a câștigat alegerile. În 23 mai 1990 Antall a format primul guvern post-comunist. În coaliție erau partidele: țărănesc mic și creștin-democrat. În 1991 tatălui său, senior, i s-a conferit postum, ca și preotului Jakab Raile, certificatul de "drept între popoare" din partea Institutului Yad Vashem din Israel, József Antall a decedat la Budapesta la 12 decembrie 1993.
József Antall () [Corola-website/Science/303186_a_304515]
-
anul 1835 în Șoldănești locuiau 304 de suflete; multe decenii la rând, datorită războaielor și a situației economice dificile, populația localității nu a cunoscut o creștere semnificativă. După reforma agrară din 1868 în localitate s-au dezvoltat 68 de gospodării țărănești. Odată cu construcția căii ferate, la sfârșitul sec. XIX, în Șoldănești începe să se dezvolte viața economică. La începutul sec. XX, în localitate apar primele elemente industriale: moară cu aburi, fabrică de var, etc. În anul 1927 a început să funcționeze
Șoldănești () [Corola-website/Science/303199_a_304528]
-
a terenurilor fondului silvic, care ocupă 540 ha sau 9,6% din suprafața totală a localității. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: În oraș activează 7 societăți pe acțiuni, 63 societăți cu răspundere limitată și 261 gospodării țărănești. Principalii agenți economici din localitate sunt: Fabrica de fermentare a tutunului care are o capacitate de 10,5 mii tone anual. Datorită suprafeței mari a fondului forestier, activează cu succes Întreprinderea forestieră de prelucrare a lemnului, care produce parchet, uși
Șoldănești () [Corola-website/Science/303199_a_304528]