KorAP: Find »[drukola/base=țigan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...224 225 226 ...315 >

7,853 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655

trei-patru zile. Aici deja a Început să se contureze și dintre ai noștri (că nemții nu se băgau) care erau mai bătăuși, mai scandalagii... A apărut așa-zisa conducere de lagăr... Adică țiganii mai cooptau În jurul lor dintre ai noștri. - Țiganii cooptau dintre evrei? - Țiganii, sigur că da... - Cum arătau aceste barăci? - Cred că inițial fuseseră făcute pentru cai. Baraca avea o ușă În față, ușa de intrare, și În spate era o poartă. Era ciment. Paturile erau câte trei, etajate

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
a Început să se contureze și dintre ai noștri (că nemții nu se băgau) care erau mai bătăuși, mai scandalagii... A apărut așa-zisa conducere de lagăr... Adică țiganii mai cooptau În jurul lor dintre ai noștri. - Țiganii cooptau dintre evrei? - Țiganii, sigur că da... - Cum arătau aceste barăci? - Cred că inițial fuseseră făcute pentru cai. Baraca avea o ușă În față, ușa de intrare, și În spate era o poartă. Era ciment. Paturile erau câte trei, etajate. În baraca unde ne-

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
subofițer german, În vârstă, SS-ist... - Ce ați făcut În aceste trei zile? - Eram pierdut complet. Nu știam nimic. - Ceilalți deținuți...? - Păi, eram singuri În baracă, toți nou-veniții. Ne Întrebam unii pe alții. Conducerea acestei barăci era țigănească, iar cu țiganii nu puteai să discuți. Nu puteai. Parcă erau turbați. - Ei unde stăteau? - La intrarea În baracă erau un fel de camere - două. În una din ele stătea așa-zisul Blockaltester, iar dincolo aghiotanții. Ei știau exact numărul nostru, fiindcă făceau

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Câți oameni erau Într-o baracă? - Nu aș putea să vă spun - vreo 400-500. - Erau toți evrei din Ungaria? - Din Târgu-Mureș, toți. - Apelul se făcea pe Întregul lagăr sau pe sublagăre? - Numai pentru lagărul ăsta. În acest caz, lagărul de țigani. Dacă nu ieșea apelul, se Întârzia. Am locuit În toate lagărele din Auschwitz, În afară de lagărul C... Deci aici am stat vreo trei zile cu tata... - La apel, dacă cineva murise... - Existau două soluții: dacă murea la apel era acolo, dacă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
prezent. Și când dădeau de mâncare trebuia să fii acolo. - Imediat după apel era mâncarea? - Imediat după. Mergeau la bucătărie și aduceau mâncarea. Cred că mergea cineva cu ei. - De ce credeți că era această diferență de tratament Între evrei și țigani? - Nemții cred că i-au adunat pe țigani cu familiile lor pentru ca, la un moment dat, să-i lichideze. Era mult mai simplu să fie la un loc decât să fie dispersați, ca noi, În toate lagărele. Erau câteva barăci

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
fii acolo. - Imediat după apel era mâncarea? - Imediat după. Mergeau la bucătărie și aduceau mâncarea. Cred că mergea cineva cu ei. - De ce credeți că era această diferență de tratament Între evrei și țigani? - Nemții cred că i-au adunat pe țigani cu familiile lor pentru ca, la un moment dat, să-i lichideze. Era mult mai simplu să fie la un loc decât să fie dispersați, ca noi, În toate lagărele. Erau câteva barăci de bărbați, femei, copii și așa au și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
alții, pe care i-am găsit acolo, Într-o baracă - eram vreo 300. Între lagărul C și lagărul D era un drum pe care veneau transporturile. Dar acolo era mama, la C. Când am revenit, pe urmă, la lagărul de țigani, tata nu mai era: am auzit că a fost dus la Auschwitz, Într-un transport de muncă. Era Într-o căruță cu cai și, fiind lovit de cal, printr-o Întâmplare, a fost dus la spital și, În urma unei selecții

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
o căruță cu cai și, fiind lovit de cal, printr-o Întâmplare, a fost dus la spital și, În urma unei selecții, a fost lichidat. Astea au fost relatări ulterioare ale supraviețuitorilor despre el. El a mai stat un timp cu țiganii, acolo. Și cu limba țigănească pe care o știa a reușit să se apropie de ei și să procure mâncare printr-un subterfugiu: „Tata a fost țigan, mama evreică și pe baza aceasta am fost dus aici”. Și ceilalți deținuți

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
relatări ulterioare ale supraviețuitorilor despre el. El a mai stat un timp cu țiganii, acolo. Și cu limba țigănească pe care o știa a reușit să se apropie de ei și să procure mâncare printr-un subterfugiu: „Tata a fost țigan, mama evreică și pe baza aceasta am fost dus aici”. Și ceilalți deținuți au putut să fie ajutați cu mâncare, pentru că el obținea mâncare, fiind Într-o situație favorabilă. - A supraviețuit și exterminării țiganilor? - Sigur. Numai țiganii - evreii nu au

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
printr-un subterfugiu: „Tata a fost țigan, mama evreică și pe baza aceasta am fost dus aici”. Și ceilalți deținuți au putut să fie ajutați cu mâncare, pentru că el obținea mâncare, fiind Într-o situație favorabilă. - A supraviețuit și exterminării țiganilor? - Sigur. Numai țiganii - evreii nu au fost lichidați atunci... El a fost dus la muncă pe când Încă mai erau țiganii - nu fuseseră gazați. Auschwitz era un lagăr de muncă - erau barăci, cărămizi, fabrici de armament... Birkenau e altceva, nu-i

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Tata a fost țigan, mama evreică și pe baza aceasta am fost dus aici”. Și ceilalți deținuți au putut să fie ajutați cu mâncare, pentru că el obținea mâncare, fiind Într-o situație favorabilă. - A supraviețuit și exterminării țiganilor? - Sigur. Numai țiganii - evreii nu au fost lichidați atunci... El a fost dus la muncă pe când Încă mai erau țiganii - nu fuseseră gazați. Auschwitz era un lagăr de muncă - erau barăci, cărămizi, fabrici de armament... Birkenau e altceva, nu-i același lucru. - Ați

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
au putut să fie ajutați cu mâncare, pentru că el obținea mâncare, fiind Într-o situație favorabilă. - A supraviețuit și exterminării țiganilor? - Sigur. Numai țiganii - evreii nu au fost lichidați atunci... El a fost dus la muncă pe când Încă mai erau țiganii - nu fuseseră gazați. Auschwitz era un lagăr de muncă - erau barăci, cărămizi, fabrici de armament... Birkenau e altceva, nu-i același lucru. - Ați fost dus În D... - Și am fost băgat Într-o baracă de copii - era lagăr de muncă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
singură dată, când am ieșit la sârmă. Ea nu mă vedea, că era mioapă și nu avea ochelari, dar eu o vedeam. Aici am stat cât am stat și nenorocirea a fost că iar m-au dus În lagărul de țigani. Țiganii nu mai erau. Ne-au dus pe toți copiii Înapoi acolo. - Cât ați stat În lagărul D nu vi se spusese că părinții au fost uciși? - Nu. Eram sigur că tata trăiește, până când am venit acasă. Altfel nici nu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
dată, când am ieșit la sârmă. Ea nu mă vedea, că era mioapă și nu avea ochelari, dar eu o vedeam. Aici am stat cât am stat și nenorocirea a fost că iar m-au dus În lagărul de țigani. Țiganii nu mai erau. Ne-au dus pe toți copiii Înapoi acolo. - Cât ați stat În lagărul D nu vi se spusese că părinții au fost uciși? - Nu. Eram sigur că tata trăiește, până când am venit acasă. Altfel nici nu mai

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
e periculos. Nu neapărat cu evreii, că e mai greu să se repete - acum au țară, lumea s-a schimbat - dar anumite grupuri etnice pot să repete niște lucruri. Dacă nu se iau de negri se iau de alții, de țigani și de alte etnii care le cad sub mână. Depinde la cine se manifestă xenofobia În acel moment. Adică treburile m-au marcat. Aud la televizor anumite negări, anumite interpretări și nenorocirea e că o fac niște oameni care habar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
alții.... - Câți oameni au fost În acest tren care mergea spre Germania? - Optzeci, dintre care au murit vreo 11. - Optzeci În vagonul În care erați dumneavoastră? - Unde am fost eu. - Ce fel de oameni erau cei din vagon? - Erau și țigani... Erau țigani, partizani iugoslavi, sârbi, croați, fel de fel. Erau și câțiva unguri - ungurii ăștia erau cam socialiști, comuniști... - Erau și evrei? - Mulți. Majoritatea erau evrei. - Purtau ceva aparte? Banderola sau steaua? - Când ne-au dus la Jaszbereny ne-au

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
oameni au fost În acest tren care mergea spre Germania? - Optzeci, dintre care au murit vreo 11. - Optzeci În vagonul În care erați dumneavoastră? - Unde am fost eu. - Ce fel de oameni erau cei din vagon? - Erau și țigani... Erau țigani, partizani iugoslavi, sârbi, croați, fel de fel. Erau și câțiva unguri - ungurii ăștia erau cam socialiști, comuniști... - Erau și evrei? - Mulți. Majoritatea erau evrei. - Purtau ceva aparte? Banderola sau steaua? - Când ne-au dus la Jaszbereny ne-au pus banderola

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
cardiaci... Unii erau și În vârstă... - În vagon majoritatea erau politici? - Politici. Adică din Cluj, vorbesc de vagonul de la Komarom la Dachau, eram vreo patru... Mai erau câțiva ardeleni, deci În total eram zece - În rest, foarte mulți iugoslavi, slovaci, țigani, evrei. Nu mulți unguri. Țin minte că era un ungur care tot timpul țipa: „Eu nu sunt comunist, fraților, eu sunt szálasist, sunt din Garda lui Szálasi” - Îi dădeau cu pușca În fund: „Du-te dracului, o dată ce te-au băgat

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
și până ce i-am repartizat... - Și ei erau de stânga? - Unii. La Buchenwald erau fel de fel: deținuți comuni, homosexuali, catolici reformați, fel de fel de secte, băgați acolo, plus comuniștii cu social-democrații, evrei mulți, mai ales veniți de la Auschwitz, țigani mulți, și mai erau destui... Ăștia care erau separați - norvegienii, canadienii, olandezii... - și care duceau o viață mai bună, În sensul că primeau pachet. Deci muncă era. Noi tot timpul făceam ceva. După ce am avut infirmeria n-am mai avut

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Aici rămâneai cu pantofii tăi. Și am ajuns aici. Aici era o despărțire suplimentară... Fiecare lagăr, fiecare baracă era despărțită de ce este Încoace de patru garduri, tot de sârmă ghimpată, cu poartă. Dar poarta era numai aici. Aici era lagărul țiganilor, aici era lagărul B... - Și ce suprafață avea? Lățime, lungime? - Domnule, lățimea este foarte greu să ți-o spun, că nu mai țin minte exact, dar lungimea cred că avea În jur de un kilometru. Inclusiv crematoriile. De ce spun inclusiv

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
eu imediat și ce număr aveam. - Ați stat În lagărul B. Baia aparținea de lagărul B? - Cred că aparținea de toate lagărele. Cred... La toate lagărele din dreapta și, separat, altă baie la toate lagărele din stânga. - Aici era lagărul E. Al țiganilor? - Al țiganilor: Zigeunerlager. S-a golit Într-o singură noapte: i-au ars pe toți. - Aici mai era vreun lagăr? - Nu mai era... În partea cealaltă erau lagărele de femei. Iar gardul era electrificat peste tot. Numai că eu nu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
și ce număr aveam. - Ați stat În lagărul B. Baia aparținea de lagărul B? - Cred că aparținea de toate lagărele. Cred... La toate lagărele din dreapta și, separat, altă baie la toate lagărele din stânga. - Aici era lagărul E. Al țiganilor? - Al țiganilor: Zigeunerlager. S-a golit Într-o singură noapte: i-au ars pe toți. - Aici mai era vreun lagăr? - Nu mai era... În partea cealaltă erau lagărele de femei. Iar gardul era electrificat peste tot. Numai că eu nu am știut

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494

ca frunze, lepezi umbre portocalii,-n eter! Pari mitra sângerie a unui Crist ce este-un devastator de dulce giuvaer!... Lună! Și astfel tot rătăcind în van, te spulberi fără milă-n opaluri cristaline: pesemne ești fărâmă din sufletu-mi țigan, azurul despicându-l în plânsetul de rime!1021 și cum spune Rosarium Filosoforum Soarele are nevoie de Lună ca puiul de găină Dacă luna ar zâmbi, ar semăna cu tine. Tu lași aceeași impresie Ca orice lucru frumos dar care

Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089

dintre acești reprezentanți fiind întreținuții societății care, în concepția autorului, mai mult decât corectă, ar trebui responsabilizați, să învețe că „posmagii nu-s moi”. În Batista pe țambal ne este amintit faptul că în Țiganiada, Ion Budai-Deleanu vorbește despre încercarea țiganilor de a-și crea propriul stat, tentativă la care U.E. a devenit foarte receptivă, și se zvonește deja și tot mai insistent în ultima vreme că în scenariul de perspectivă privind România, este prevăzută o țară țigănească undeva pe teritoriul

Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat (2011) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
că în scenariul de perspectivă privind România, este prevăzută o țară țigănească undeva pe teritoriul nostru. Ba, chiar Mădălin Voicu ne-a avertizat să fim atenți să nu ajungem ziua să scriem România cu doi de r. Atunci când vorbește despre țigani, I. Cernat își ia ca martor un autor, pe Dimitrie Dan cu mult citata lucrare Țiganii din Bucovina (1892), demonstrând clar semnificația cuvântului de rom. Problema maghiară (mai exact șovinismul maghiar) este abordată plecând de la Vae victis! Diktatul de la Viena

Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat (2011) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]