5,686 matches
-
este format din tunuri, aflate pe fiecare parte a vasului, mitraliere, ce pot fi folosite pentru a avaria vase mai mici, care pot fi și abordate pentru a găsi comori, dar și obuze, folosite în lupta contra vaselor mai mari. "Acvila" este folosită în câteva dintre misiunile principale, dar și în misiuni secundare, cunoscute ca și "Misiuni Privateer" . Versiunea jocului pentru platforma Wii U are caracteristici suplimentare. Jucătorul are abilitatea de a schimba armele pe fugă, iar harta este mereu vizibilă
Assassin's Creed III () [Corola-website/Science/327951_a_329280]
-
aproximativ o treime din poveste are loc la Frontieră. Orașul Philadelphia poate fi vizitat într-un anumit moment al poveștii, dar și Caraibe în timpul anumitor misiuni pe mare. Întreaga Coastă de Est poate fi explorată de Connor cu ajutorul navei sale, "Acvila". "Assassin's Creed III" conține o mare distribuție de personaje. Cele principale sunt Ratonhnhaké:ton (Noah Watts), cunoscut ca și Connor, un Asasin din secolul 18, și Desmond Miles, din secolul 21 (Nolan North). Personajele din prezent îi includ și
Assassin's Creed III () [Corola-website/Science/327951_a_329280]
-
și Warren Vidic (Phil Proctor), creatorul Animusului. Personajele din secolul 18 îi includ pe Achilles Davenport (Roger Aaron Brown), mentorul lui Connor și Asasin retras din activitate; mama lui Connor, Kaniehtí:io sau Ziio (Kaniehtiio Horn); secundul lui Connor de pe "Acvila", Robert Faulkner (Kevin McNally); cârciumarul francez, Stephane Chapheau (Shawn Baichoo). Templierii colonialiști sunt conduși de tatăl lui Connor, nobilul englez Haytham Kenway (Adrian Hough). El este ajutat de anumite figuri istorice, și anume Charles Lee (Neil Napier), Thomas Hickey (Allen
Assassin's Creed III () [Corola-website/Science/327951_a_329280]
-
capitală cu ocazia “Zilelor Bucureștiului” în parteneriat cu: Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 6, SMURD., Brigada Specială de Intervenție "Vlad Țepeș" a Jandarmeriei. Participanți: SMURD, Brigada Specială de Intervenție "Vlad Țepeș" a Jandarmeriei, Iacării Acrobați, Yacht Club Mircea, Aeroclubul României, Acvila Aeroclub, Yacht Club Electrica București. București - Lacul Morii - 7 mai 2011 Cea de a doua ediție realizată sub patronajul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pe Lacul Morii din capitală cu ocazia “Zilei Europei” în parteneriat cu: Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 6
AeroNautic Show () [Corola-website/Science/327028_a_328357]
-
obiceiul de a aduna provizii în vizuină. Dihorii sălbatici provoacă pagube mari în gospodăriile țărănești prin faptul că vânează păsări de curte, iepuri și alte animale mici precum și pentru terenurile de vânat mic. Dihorii au ca dușmani naturali vulpile, câinii, acvilele, ulii, bufnița mare, pisicile domestice și sălbatice. Dihorii pot conviețui cu nurcile europene și cu dihorii de stepă chiar dacă s-au înregistrat și incidente dar suferă din cauza pătrunderii în ecosistemul lor a nurcii americane. Există dovezi că dihorii au căzut
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
al lui Napoleon. Gestul este omniprezent în pictura lui David, de la "Sfântul Rocus intervenind pe lângă Fecioară pentru bolnavii de ciumă" și până la "Marte dezarmat de Venus". Mâinile întinse din "Jurământul Horațiilor", din "Jurământul din sala de pelotă" sau din "Distribuira acvilelor", sunt exemple recurente de utilizare a gestului ca element retoric. În "Bonaparte traversând Marele Saint-Bernard", poziția mâinii drepte este interpretată mai întâi ca un gest de comandă; pictorul prevăzuse inițial în schițele sale să-i pună în mână lui Napoleon
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări semnalate în arealul sitului: ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cristei de câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare de grădină
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"),șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj, răpitoare și berze pentru iernat. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de: acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), bufniță ("Bubo bubo"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte
Deniz Tepe (sit SPA) () [Corola-website/Science/330212_a_331541]
-
pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), stăncuță ("Corvus monedula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), prigoare ("Merops apiaster"), ciocârlan ("Galerida cristata") sau mierlă ("Turdus merula"). Reportaje
Deniz Tepe (sit SPA) () [Corola-website/Science/330212_a_331541]
-
protejate semnalate în arealul sitului se află exemplare de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus", specie aflată pe lista roșie a IUCN), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
Basanistes huchonis") și mai mulți paraziți helmintici ("Diphyllobothrium" și "Echinorhynchus"). Peștii imaturi și adulții mai mici cad pradă în principal somnului, știucii, șalăului și bibanului. Acești pești intră, de asemenea, în hrana păsărilor piscivore, cum ar fi cormoranul mare, stârcii, acvila și vulturul pescar. Maturitatea sexuală este atinsă de masculi la 3-4 ani, când exemplarele cântăresc aproximativ un kilogram, în timp ce femelele ating maturitatea sexuală la 4-5 ani, atunci când ajung la 2-3 kg în greutate. Reproducerea are loc primăvara, la sfârșitul lunii
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
oenas"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar mic ("Ficedula parva"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
2013. Expoziția muzeului include exemplare de animale sălbatice care se găsesc pe teritoriul județului Suceava, din vârfurile munților până în bălțile de șes, evidențiind diversitatea faunei locale. Între exemplarele de păsări expuse sunt de menționat: cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, acvila de munte, bufnița, huhurezul, ciocănitoare, rațe sălbatice, fazani etc. Muzeul include de asemenea exemplare de mamifere ce viețuiesc în pădurile din zona Sucevei: ursul brun, mistrețul, jderul, marmota. Alături de acestea, sunt prezentate busturi de cerbi și de căprioare, blănuri de
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
municipiului Târgoviște se compune dintr-un scut albastru, având la bază un zid crenelat, de argint, cu două turnuri laterale, rotunde și crenelate. În centru, două personaje domnești, de aur, flanchează un copac de argint, dezrădăcinăm deasupra căruia se află acvila cruciată, de aur, cu ciocul și ghearele roșii. Pasărea heraldică este însoțită, în dreapta, de un soare de aur, figurat, iar în stânga de o semilună înfățișată, de asemenea, figurat, în aceeași cromatică. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint
Stema orașului Târgoviște () [Corola-website/Science/335408_a_336737]
-
heraldică este însoțită, în dreapta, de un soare de aur, figurat, iar în stânga de o semilună înfățișată, de asemenea, figurat, în aceeași cromatică. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri crenelate, din care iese o acvilă cruciată neagră cu zbor deschis. Semnificația elementelor:
Stema orașului Târgoviște () [Corola-website/Science/335408_a_336737]
-
ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
forma unei femei sprijinindu-se cu mâna stângă de o sabie și care ține cu mâna dreaptă ridicată o cunună de lauri. Femeia pășește peste tunuri, drapele, puști și iatagane aruncate la picioarele sale. În spatele și în dreapta ei este reprezentată acvila română, iar în stânga ei, în picioare, se găsește un înger înaripat ținând cu ambele mâini un drapel încununat, desfășurat spre partea stângă a medaliei. În spatele acestui grup de personaje se observă în depărtare luciul Dunării. Semnătura gravorului, în arc de
Medalia Apărătorilor Independenței () [Corola-website/Science/328501_a_329830]
-
fânețe. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), potârniche de tundra ("Aegolius funereus"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus melba"), fașa de pădure ("Anthus trivialis"), cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufnita ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
fondat în 1902 ca "Be Quick", iar în scurt timp a fost redenumit în "Go Ahead" la cererea Asociației Regale de Fotbal a Olandei. Sufixul "Eagles" a fost adăugat în 1971, după o sugestie a antrenorului de atunci, Barry Hughes. Acvila (eagle) este și elementul principal al stemei orașului Deventer. După aproape două decenii petrecute în liga secundă, la finele sezonului 2012-13 Go Ahead a câștigat promovarea în Eredivisie, câștigând play-off-urile de promovare. "La 12 noiembrie 2015" Mai jos e prezentat
Go Ahead Eagles () [Corola-website/Science/330478_a_331807]
-
conservarea păsărilor sălbatice) protejate prin lege. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor") și stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]
-
arealul sitului: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); broasca-roșie-de-munte, un amfibian din specia "Rana temporaria"); corb ("Corvus corax"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), privighetoare ("Luscinia luscinia"), mierlă ("Turlus merula"), gaiță ("Garulus glandarius"), cuc ("Cuculus canorus"). Flora este constituită din arbori, arbusti, ierburi și flori; astfel: fag ("Fagus sylvatica"), pin de pădure ("Pinus sylvestris") arțar ("Acer
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar ("Buteo buteo"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierlă
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ieruncă ("Tetrastes
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]