6,661 matches
-
spectacole de teatru de amatori, de la librăriile cu librari tobă de lecturi, din cele mai îndepărtate colțuri de provincie, ca să nu mai vorbim de cele cât întreg pavilionul expozițional de la RomExpo, existând în toate marile orase, unde descind, ziua în amiaza mare, vedete de televiziune, inițiind o oră de lecturi cu public. Și sigur, înainte de toate astea, de la faptul că au fost toți "victime" ale aceluiași învățământ general obligatoriu din care au ieșit toți, cu tot ce scrie în programă că
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
fi avut printre ei. Cât a ridicat prezența lui acolo caratele orașului. Probabil că nu. Fotografia pe care o mai am e un fel de memento al acestei, aș zice, superbe inconștiențe. A făcut-o Bebe Draia într-o după amiază de vară, când Oleg Danovski venise mai devreme la repetiții și la fel și eu. Vorbeam uitându-ne în sus și-n jos pe strada băii, plină de trecători. Și vedem venind la un moment dat spre noi un grup
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în permanentă mișcare. Destul de intrigată, o prietenă foarte dragă, plecată de peste cinczeci de ani, mă întreba și ea de ce e greșit să lăsăm într-un interviu, mărturisirea că a avansat într-o direcție "târâș-gropiș", și că într-o anumită după amiază de iarnă a copilăriei sale, plimbându-se prin Cișmigiu "tremura de ger". Apoi a devenit gânditoare și mi-a povestit ea însăși anecdota cu americanca superbă, cu țigaret și unghii lungi care, fericită să primească niște compatrioți tot după o
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Toată viața o să-mi biciuiască auzul fraza asta, deși acum mi-a mai trecut cu orice se obișnuiește omul, inclusiv cu remușcările, toată viața o să fiu nedumirită cum de mi-a ieșit din gură un asemenea porumbel. Era sâmbătă după amiaza, eram fardată ca o mască, eram obosită după prestația de câteva minute, ca după o zi întreagă de scris-citit, eram singură cu Linda. Singură în Univers cu gafa mea inexplicabilă. N-o să uit toată viața. Sun o prietenă, un prieten
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
necesare unei schimbări încete dar sigure a societății românești. În bine, sper, doar fiindcă în mod evident loc pentru mai rău nu prea mai este. Observatorul cultural nr. 351, 14 dec. 2006 Apele încep să se aleagă 4 În după amiaza zilei de șaptesprezece decembrie 2006, a avut loc evenimentul cel mai important care s-a petrecut în România după Revoluția din decembrie 1989. A fost în mod sigur un eveniment mai revelator și mai... limpede decât acela, în sensul că
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
mai și umbla prin cârciumi, și nu era foarte apreciat. Erau oameni care spuneau despre el că mai și bea. În esență, acolo s-a spus că în grupul care a preluat puterea erau dintre ăia care ,,trăgeau” ziua în amiaza mare, în jurul unui avocat”, povestește proprietarul stației de televiziune care a început TVV cu o singură cameră și un microfon, dar a intervievat până azi ,,șase președinți de stat, 13 prim-miniștri în funcțiune, peste 100 de miniștri, și acum
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
fost scutit. Cum era interzisă producerea alcoolului acasă și eu o știam, de câte ori mă mai altoia bunicul urlam prin curte: Te spun lui Ciotoi Milițianul că faci rachiu! Cu același Ciotoi mă amenința bunica dacă nu voiam să dorm la amiază. Am descoperit pe net că bau-baul nostru a murit cu câteva luni în urmă. A murit în somn, n-a suferit deloc, așa cum și merită să moară un bătrân tablagiu. Dumnezeu să-l ierte, aș zice, el ne ținea familia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Până atunci primisem câteva știri despre Estonia și România lui Ceaușescu, dar Imre Nagy era un nume care nu spunea prea mult nespecialiștilor. O altă amintire din luna august a acelui an îmi revine în memorie acum: într-o după amiază ne-am oprit într-un bar să discutăm viitorul Germaniei de Est, care adoptase o poziție inflexibilă și nu urmase Spielraum-ul deschis de Mihail Gorbaciov în Uniunea Sovietică. La acel moment se puteau distinge în mod clar două tabere: pe
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
să cadă roua pe ea și de nouă ori bruma. De nouă ori trebuie să treacă furtuna peste ea, de nouă ori arșița verii, de nouă ori gerul. După toate acestea, trebuie să fie luminată de nouă ori de soarele amiezii, de nouă ori de lună și de nouă ori de luceafărul de seară.“ Abia atunci va fi cu adevărat o pălărie fermecată de pitic! Otfried Preußler, Hörbe cu pălăria cea mare. În românește de Christa Richter. Editura Ion Creangă, 1984
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
și eu tot cu buza umflată-căcălău stau la poarta sufletului tău de tembelă criminală. Că de ce nu-ți lași tu unchiul tău bătrân ca un hârb să-ți pipăie măcar un pic dolofanul, în zorii zguduiți de ziuă, sau la amiază, colea, când se frânge raza-n paișpe de plăcere pe tingire, sau în amurguri prelinse ca un sânge prins pe bubuoaiele senectuții, Doamne-ajută-mă, că nu fac păcat, și nice tu, că doar așa pun și eu un deget două pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
mă holbez în jos la Jamie și Bobby care dorm în pat. Pe umărul lui Bobby e un tatuaj, negru și fără formă, nu l-am observat înainte. O amintire de pe QE2, un montaj cu lumini stroboscopice. Mirosul mării, o amiază de octombrie, Atlanticul mișcându-se încet sub noi, miezul nopții, întâlnind-o pe Marina în față la Club Lido, vocea arsă de plâns, mașinile de fum, Marina luminată din spate în fața unui sertar din baie, cât de timidă părea la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
profund și crud, iubire și sensibilitate, provenite din furie și ferocitate, din ură. Este povestea lui Ghiță Cătănuță. Frumosul și tânărul român și dalba lui soție, amândoi călare, urcă prin Ardeal pe cărarea mărginită de măceși și maci înfloriți. Pe la amiază, se opresc să mănânce pe genunchi. Apoi Ghiță îi spune soției: De când, mândro, te-am luat, Adevărul nu mi-ai dat, Nici cântec nu mi-ai cântat. Acum, mândro, voi să-mi cânți, Inimioara să-mi descânți." Ca această cerință
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
să-mi dai pe mândra vamă, Ca să nu te fac pastramă". Cei doi bărbați se încaieră în fața Anei, care stabilește chiar ea condițiile luptei: fără săbii, numai cu pumnii. Adversarii se izbesc piept în piept ca niște caise luptă de la amiază până la căderea serii; apa le curgea pe grumaze și pe brațe și răsuflau zgomotos. Atunci Ghiță vrea să-i dovedească rivalului, chiar în timpul luptei, că ea pe el îl iubește mai mult. Își desface brăcinarul, iar cioarecii îi cad în
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
intervale de timp - lunare sau trimestriale - la o singură școală, unde asistau la o lecție deschisă. După lecția deschisă se ținea un referat și se făceau intervenții cu critici și aprecieri cu privire la lecție și unele completări la referatul ținut. După amiază sau uneori în continuare se prezenta un program artistic, desfășurat în fața locuitorilor din sat. înainte de prezentarea programului unul dintre învățătorii participanți ținea o expunere pe o temă de agricultură (plantarea pomilor, altoirea lor, creșterea viermilor de mătase, cultura legumelor etc.
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
barba de flăcău ! După ce te-ai însurat / Barba-i bună de aruncat . La pieptănat îi aduceau grebla, iar la îmbrăcat îi aduceau haine vechi și rupte de ale tatălui său. în tot acest timp muzica intona diferite melodii vesele. Către amiază la casa mirelui veneau trei-patru faetoane cu cei mai frumoși și mai buni cai din sat împodobiți cu flori la hamuri și batiste înflorate, legate la coamă pentru a se putea pleca la mireasă. însoțit de vornicei și druște, rude
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ia mireasa de mână, o duce până la un faeton, o dă în primire druștelor, iar el însoțit de vornicei, în fruntea coloanei, pe jos și în marșul fanfarei se îndreaptă către biserica din sat. Acest lucru se întâmpla duminecă pe la amiază,cam la terminarea slujbei. La biserică erau așteptați de nași (nunii cei mari) care de obicei participau la slujba din ziua respectivă. Din faetonul cu zestre se lua cel mai frumos covor care se așternea în biserică și pe care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
invitații socrilor celor mari. Când erau adunați toți invitații socrilor mici, împreună cu muzica plecau spre casa mirelui unde erau așezați la masă, cinstiți cu băuturi tari și serviți cu mâncăruri pregătite din timp. Acest lucru se întâmpla cam luni pe la amiază și distracția continua până seara târziu. După ce stăteau socrii mici la masă se dădeau darurile care erau jucate și înmânate celor în cauză în timpul jocului, socrilor celor mari, cumnaților. Se trecea apoi la dezgătitul miresei. Mirii erau așezați pe două
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
plugușoare, strângeau materialele necesare pentru confecționarea buhaiului, căluțului, caprei, cerbilor și a măștilor. în ce privește clopoțeii, erau luați de oi în Ajun. In seara respectivă, cu energia, dinamismul și drăgălășenia care îi caracterizează, cei mici încep imediat ce a trecut soarele de amiază, să ureze pe la vecini și pe la rudele cele mai apropiate, apoi pe ceilalți săteni de pe ulița lor cu puternice și repetate zornăituri de clopoței. Tradiționalul plugușor, datină rămasă de la strămoșii noștri, daci și romani este rostit din toate puterile: Aho
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la un loc curat și sigur și se ia în fiecare dimineață, timp de 8 zile după rugăciunea de dimineață, înainte de a lua anafura și în cazuri deosebite (boală, spaimă etc.). în ziua de Bobotează și de Sf. Ioan, după amiaza, în vremurile nu prea îndepărtate se organiza horă pe mehedeanul din centru satului, iar seara bal în Căminul cultural. Acum tineretul se distrează la discotecă . O altă sărbătoare este la 9 martie când se sărbătoresc Sfinții 40 de mucenici din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cum trupele rusești debarcau pentru a-i lua prin surprindere pe nemți și pe români. îndată a început să tragă cu mitraliera alertând tot frontul, astfel că bătălia care a urmat și care a ținut până a doua zi la amiază, rușii au fost respinși înapoi în mare, mulți murind în aceste lupte. Pentru vigilența și vitejia sa, un general german l-a decorat pe sergentul român din Vatra-Hudeștilor cu una din cele mai înalte decorații germane-Crucea de Fier. Un alt
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a dat voie cu grâul acasă. L-am dus la arie și am ocupat loc pe Dealul Stadolei. Am ajuns acasă obosiți și supărați. A doua zi am plecat iarăși la câmp, la seceratul grâului. Lucram de zor, când pe după amiază, în capătul ogorului s-a oprit o căruță. Era a lui Toader Pușcașu, fost și el prizonier de război, care mergea și el la cărat grâul. Se cunoștea cu tata încă din lagăr și l-a întrebat : - Mihai, știi c-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se deschideau două-trei ore pe zi. Sătenii au început să se adune pe mehedean și pe drumurile din apropierea casei celui decedat. Pârâu de lume. Bărbați, femei, bătrâni, copii se adunau acolo de parcă ar fi atrași de un magnet. Pe aproape de amiază și-au făcut apariția autoritățile cu medicul legist spre a efectua autopsia cadavrului, dar n-au putut pătrunde din cauza mulțimii adunate și care nu permitea nimănui să intre spre casa lui Vasile Chițac. Desigur, îndată, primarul a raportat situația raionului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1 mai, a zilei de 7 noiembrie, proclamarea republicii la 30 decembrie. Cadrele didactice erau obligate să dedice 2 ore pe săptămână pentru culturalizarea maselor populare. Populația școlară este în creștere și localul devine neîncăpător, chiar dacă se învăța și după amiaza. în condițiile trecerii la generalizarea învățământului de 7 și apoi de 8 ani se trece la construcția unui nou local de școală din contribuția voluntar-bănească a cetățenilor. Construcția începe în vara anului 1960, director fiind învățătorul Gh. Atomei, iar în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Sud. Casele colorate în stil specific chinezesc sunt înghesuite de o parte și de alta a ulițelor înguste. Printre ele se află o mulțime de magazine și restaurante, unde fructele de mare sunt la loc de cinste. La orele dinaintea amiezii, ești plăcut surprins de forfota celor ce aleargă pentru cumpărăturile curente, de mirosurile caracteristice așezărilor de pe malul mării și de diversitatea ofertelor de suveniruri și bijuterii din micile magazine de profil. Din vârful cel mai înalt al insulei, Finger Hill
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
permanent la această clinică. Lucrând sub conducerea maeștrilor săi, prof. Iacobovici și prof. Cosăcescu, și-a însușit temeinic tehnicile operatorii în toate domeniile chirurgiei și ortopediei pediatrice. De altfel, după sfatul profesorului Cosăcescu a acceptat, din 1941, să lucreze după amiezele la Sanatoriul de chirurgie pulmonară și osoasă. Aici și prin colaborare cu profesorul Cărpinisan și-a însușit cunoștințe de chirurgie toracică. Este remarcabilă publicarea la Editura Medicală a volumului, „Chirurgia infantilă: urgențe”, lucrare scrisă cu scopul de a pune la îndemâna
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]