5,895 matches
-
După Particulele elementare, adică de nouă ani Încoace, Michel Houellebecq a devenit cel mai discutat scriitor francez contemporan, cu cei mai mulți dușmani și cei mai mulți fani (constituiți de altfel, În două asociații pentru care cotizează, cu adresă web. Ignor adresa Asociației Inamicilor Amicilor lui Michel Houellebecq... CÎt despre cealaltă, iat-o: HYPERLINK http://www.houellebecq.info www.houellebecq.info). Tot el este se pare cel mai citit romancier francez contemporan, de la opincă, pînă la vlădică (Lionel Jospin declara În timpul campaniei electorale din 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
minuni", Editura Tineretului, 1961; "Magnet", E. P. L., 1962; "Metamorfoze", E. P. L., 1962; "Diamantul", E. P. L., 1965; Tocmai ieșeam din arenă", E. P. L., 1967; "Portretul din Fayum", Eminescu, 1970; "Magie întârziată", comedie, 1970; "Scrieri I-II", Minerva, 1971; "Noru visătoru și amicii săi", Ion Creangă, 1971; Oricine și ceva", Editura Cartea Românească, 1972. Despre "explozia senzorială" din "Țara fetelor" (1938) au scris mai toți criticii, lăudând prima carte a poetei. Numai că nu a mai reușit să se întoarcă la uneltele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
timp, nu discutaserăm niciodată despre un asemenea meniu și, ceea ce mă deranja cel mai tare, invitase un necunoscut la așa ceva fără să mă anunțe... Au insistat până m-au convins. Fie vorba între noi, nici n-a fost prea greu: amicul lui era tare drăgălaș, bine făcut și, după cum se uita la mine, era chiar flămând. Iar numărul doi mă tot săgeta cu priviri rugătoare; mi-am zis că el e bărbatul, știe el ce face... După o oră și jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și spunea că trebuie să angajeze oameni înalt specializați ca să poată onora o comandă de genul „pomana porcului“ - un fel de tocană, una delicioasă, dar nu e cazul să intru aici în amănunte.) * Atunci am avut mare noroc cu un amic. Printr-o fericită întâmplare, era de față când am rezervat restaurantul și îl cunoștea bine pe patron... Pe acest amic îl întâlnisem prima oară cu vreo săptămână înainte; eram la bancă, el stătea la coadă în spatele meu și îmi cam
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de tocană, una delicioasă, dar nu e cazul să intru aici în amănunte.) * Atunci am avut mare noroc cu un amic. Printr-o fericită întâmplare, era de față când am rezervat restaurantul și îl cunoștea bine pe patron... Pe acest amic îl întâlnisem prima oară cu vreo săptămână înainte; eram la bancă, el stătea la coadă în spatele meu și îmi cam plăcuse; mi-am „uitat“ cartea de identitate în sertarul de la ghișeu și m-am făcut că n-aud când mă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Mă rog, iată ce se împarte acum prin târg, din partea lui d. Cațavencu... E tipărit, stimabile! Tipătescu: (mișcat, îi smulge hârtia) Tipărit? Farfuridi: (smulgându-i-o el) Da, tipărit, dă-mi voie... Dăm ca pozitivă știrea cum că desigur candidatura amicului nostru politic d. Cațavencu, prezidentul grupului independent, este pusă la adăpost de orice loviri din partea administrației. Din contra, avem cuvinte puternice pentru a crede că atât bătrânul și venerabilul d. Trahanache, prezidentul Comitetului electoral, cât și junele și onorabilul nostru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și venerabilul d. Trahanache, prezidentul Comitetului electoral, cât și junele și onorabilul nostru prefect, ar fi convinși în fine că în împrejurările prin care trece țara, județul nostru nu poate fi mai bine reprezentat decât de un bărbat independent ca amicul nostru d. Ca-ța-ven cu... D. Cațavencu va lua cuvântul la întrunirea de deseară... Comitetul grupului independent." (vorbit.)... Aud? Tipătescu: (aparte) Nu mai rămâne nici o clipă de pierdut. (tare.) Domnilor, vă rog, niște afaceri importante mă cheamă numaidecât la telegraf... Mă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Eu, la douăsprece trecute fix... Tipătescu: (coborând între ei) Astfel dar, d lor... Brânzovenescu: Ne ducem, ne ducem, stimabile, nu voim să facem deranj... Farfuridi: (grav) Ne ducem, dar gândește-te stimabile, că suntem membrii aceluiași partid... Cum ziceam adineaori amicului Brânzovenescu: trădare să fie (cu oarecare emoție) dacă cer interesele partidului, dar s-o știm și noi... De aceea eu totdeauna am repetat cu străbunii noștri, cu Mihai Bravul și Ștefan cel Mare: iubesc trădarea (cu intenție), dar urăsc pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Adică "noi", partidul nostru, pentru cine votăm noi, pentru cine lucram noi? Noi încă nu știm... Trahanache: Mă rog, aveți puțintică... Farfuridi: Nu știm... Trahanache: Mă rog, aveți... Farfuridi: Ba eu merg și mai departe și zic, cum ziceam lui amicul meu Brânzovenescu: mă tem de trădare... Trahanache: Cum de trădare? Brânzovenescu: De-aia noi astăzi când am mirosit ceva cumva... Farfuridi: Ceva cumva... Trahanache: Ceva cumva? Brânzovenescu: Dacă e ceva la mijloc... Farfuridi: Ceva la mijloc... Trahanache: Ceva la mijloc
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ce, venerabile neică Zahario, ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Trahanache: Dă-le, neică, să vedem. Farfuridi: Ți-am spus că mi-e frică de trădare... Ei? Brânzovenescu: Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care amic? Brânzovenescu: Care amic, care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache: Zău nu... Farfuridi: Din partea amicului... Fănică... Trahanache: (surprins) Ce? Brânzovenescu: Din partea prefectului. Trahanache: (încruntat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zahario, ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Trahanache: Dă-le, neică, să vedem. Farfuridi: Ți-am spus că mi-e frică de trădare... Ei? Brânzovenescu: Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care amic? Brânzovenescu: Care amic, care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache: Zău nu... Farfuridi: Din partea amicului... Fănică... Trahanache: (surprins) Ce? Brânzovenescu: Din partea prefectului. Trahanache: (încruntat) Cum? Farfuridi: (scurt
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dăm noi mai bine cărțile pe față. Trahanache: Dă-le, neică, să vedem. Farfuridi: Ți-am spus că mi-e frică de trădare... Ei? Brânzovenescu: Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care amic? Brânzovenescu: Care amic, care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache: Zău nu... Farfuridi: Din partea amicului... Fănică... Trahanache: (surprins) Ce? Brânzovenescu: Din partea prefectului. Trahanache: (încruntat) Cum? Farfuridi: (scurt) Nouă ni-e
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mai bine cărțile pe față. Trahanache: Dă-le, neică, să vedem. Farfuridi: Ți-am spus că mi-e frică de trădare... Ei? Brânzovenescu: Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care amic? Brânzovenescu: Care amic, care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache: Zău nu... Farfuridi: Din partea amicului... Fănică... Trahanache: (surprins) Ce? Brânzovenescu: Din partea prefectului. Trahanache: (încruntat) Cum? Farfuridi: (scurt) Nouă ni-e frică... de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care amic? Brânzovenescu: Care amic, care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache: Zău nu... Farfuridi: Din partea amicului... Fănică... Trahanache: (surprins) Ce? Brânzovenescu: Din partea prefectului. Trahanache: (încruntat) Cum? Farfuridi: (scurt) Nouă ni-e frică... de! Că și dă coatele cu Cațavencu... Trahanache: (urmează jocul crescendo) Cu Cațavencu? Farfuridi: Cu moftologul... Brânzovenescu: Cu nifilistul... Trahanache: (de abia stăpânindu-și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să vie cineva sămi bănuiască nevasta, pe Joițica... Brânzovenescu: Pe coana Joițica, onorabile... Farfuridi: Îmi pare rău, neică Zahario, noi nu... Trahanache: (și mai indignat) Ai puțintică răbdare... zic: pentru mine să vie cineva să bănuiască pe Joițica, ori pe amicul Fănică, totuna e... E un om cu care nu trăiesc de ieri de alaltăieri, trăiesc de opt ani, o jumătate de an după ce mam însurat a doua oară. De opt ani trăim împreună ca frații, și nici un minut n-am
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
enteresul partidului. Cine altul ar fi putut fi prefect al nostru? Farfuridi: S-ar mai fi găsit, poate. Trahanache: Să-mi dai voie să nu te crez. Un om endependent, care a făcut servicii partidului, județului, țării... și mie, ca amic, mi-a făcut și-mi face servicii, da!... Și să veniți d-voastră, tot din partid (cu ton de mustrare aspră) și să bănuiți că... să vă pronunțați cu astfel de cuvinte neparlemantare... Îmi pare rău... Brânzovenescu: În sfârșit, noi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral și... ai puțintică răbdare... (se caută în buzunar și scoate o cartă de vizită, pe care i-o dă lui Dandanache), sunt aicea toate comitetele... Dandanache: Mersi!... Și domnul?... Trahanache: Domnul Fănică Tipătescu, prefectul nostru, amicul meu și al familiei mele. Dandanache: (lui Fănică) Îmi pare bine, d-le prezident! (îi dă mâna. Trahanache trece lângă Zoe.) Tipătescu: Și mie, onorabile, nu mai puțin... Sunt încântat... Dar cu ce ocazie pe la noi? Dandanache: Cu ocazia aledzerii
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pentru cine mi-am pierdut eu liniștea... Și spune drept dacă nu era mai bun Cațavencu! Tipătescu: (scurt) E simplu, dar îl prefer, cel puțin e onest, nu e un mișel! Trahanache: (lui Dandanache) Stimabile, eu te las aci cu amicul Fănică și cu Joițica... Eu trebuie să mă duc la alegere: peste o jumătate de ceas se deschide urna; trebuie să fiu acolo... D ta n-ai nici o grijă, mergem la sigur, la noi opoziție nu încape... suntem tari, stimabile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care, ce-i drept, la numai șapte ani de la răscoalele din 1907, suna sinistru. Față în față Mă îndoiesc că au mai fost puse față în față „Cubul negru” de Bacovia și schița (tot un poem în proză) „Bunul meu amic” de N. Pora, publicată cu doi ani înainte în „Almanahul «Adevărul» și «Dimineața» pe anul 1913”. Ambele încep cu pretextul întoarcerii acasă, noaptea, după apăsătoare reflecții de inși singuratici. Schița lui Pora: „Mă întorceam acasă învăluit în singurătatea nopței ușor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
voastre! Pînă la sfîrșitul mesei s-a bisat, terțat tragerea palmelor și pumnii în public, fără ca bărbatul său să facă obiecție. Așa va fi datina în Paris, îmi ziceam: iată am ocazie a o observa. Cînd am rămas singur, cu amicul romînului în chestiune, l-am întrebat: «-Ce femeie are amicul d-tale?» «-O cocotă; nu vezi cum lucrează din palme și pumni?» Atunci mi s-au deschis ochii, și adevărul acestei caracteristici l-am observat mai apoi, de multe ori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
palmelor și pumnii în public, fără ca bărbatul său să facă obiecție. Așa va fi datina în Paris, îmi ziceam: iată am ocazie a o observa. Cînd am rămas singur, cu amicul romînului în chestiune, l-am întrebat: «-Ce femeie are amicul d-tale?» «-O cocotă; nu vezi cum lucrează din palme și pumni?» Atunci mi s-au deschis ochii, și adevărul acestei caracteristici l-am observat mai apoi, de multe ori, la cafenele, la Bullier, la Folies Bergères, pe străzi, pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-sa - , îmi scoate mereu ochii cu higiena! Auzi higienă! Dacă ar fi să ne luăm dupa higienă, n-am mai mînca ce ne place, n-am mai face nimic. E țicnită rău cu higiena ei!/ Așa e, - consolai eu pe amicul pisălog, parodiind un scurt proverb franțuzesc, - où il y a de l’hygiène il n’y a plus de plaisir...” 14) Igiena ridicată la gradul de superstiție și obsesie! Sau, alteori, - nu numai comic, ci și absurd -, interpretată ca ofensă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dialogurile, cam îndoielnice, relatarea mi s-a părut la prima lectură a textului, și mi se pare, plauzibilă. N-am nici un argument s-o suspectez de invenție. Ea ar putea fi pusă sub semnul următoarelor versuri din „Stanță la vin”: „Amici, e ora/ Cînd vinul/ Ne-a făcut suspecți”. Iat-o, adnotată, prelucrată ușor și prescurtată pe ici-colo: „în casa familiei Neculai și Maria Pr. Cernat, în ziua aniversării zilei onomastice (adică de Sfînta Marie - n. m.), s-a dat o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că s-a scumpit traiul și că suntem amenințați cu o criză agricolă? ce moftangii!”8) în fapt, nenea Iancu nu era mirat, ci revoltat de spectacolul unei atare opulențe. N-o spune el de-a dreptul, îl lasă pe amicul său, Costică Parigoridi, care avea și alte motive de enervare, s-o spună: „Și cînd mai văd și toată mitocănimea asta parvenită, prostimea asta elegantă, învîrtindu-și roatele cu cauciuc în neștire, îmi vin fel de fel de idei ...primejdioase...” 9
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
greu de descifrat, cu cît modul în care erau scrise reușea să fie mai complicat. Noi am avut un inventator în domeniu, pe colonelul Gheorghe Slăniceanu. în post-scriptum-ul unei scrisori către Gr. Cantilli, din 18 martie 1876, el îi recomanda amicului său: „Cînd vrei să scrii ceva care te jenează, întrebuințează sistemul acesta: fiecare cuvînt scrie-l începînd de la coadă, adică răstoarnă-l, însă nu pe litere ci pe silabe. Astfel cuvîntul Radovici îl vei scrie Cividora etc. Se înțelege că
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]