14,847 matches
-
souvent effacez» recomandă Nicolas Boileau (1636-1711) în a sa Art poétique.” Autorul are o concepție limpede despre aliajul dintre literatură și comentariul critic, pledând sistematic pentru critica în regie (fictivizată) proprie. O parte dintre cărțile sale au comentarii de escortă ample, fiind înzestrate de pildă cu numeroase subtitluri concurente. Primul roman, Dus-întors (1988), este subintitulat Cuvântul pe dinlăuntru sau O străbăteau cu pași rari sau Ce naște din pisică șoareci mănâncă sau Nicolae Iliescu. Peste mai bine de un deceniu, Depășirea
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
actul scrierii romanului este persiflat prin procedeul punerii în abis; în acest scop, cadrul asimilează personajele Irimie Ionescu, primar, și Ilarie Obrașca, doctor, ambii din Guguieni, cei care scriu la două mâini un roman similar celui care îi cuprinde. O amplă secțiune, intitulată Versurile celui ce povestește toate lucrurile în acest roman și având o evidentă tentă polemică, este plasată neinspirat în partea mediană a unui volum a cărui coerență rămâne în cea mai mare parte axiomatică. Discheta de demaraj (1995
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
Monica Lovinescu colaborează cu schița autobiografică Acum se moare, sub pseudonimul Ina Cristu; N.S. Govora, Faust Brădescu, Gh. Bumbești, Teodor Ioareș, Grigore Cugler (Miraje) - scriitori stabiliți în mare majoritate pe continentul american - se numără printre semnatarii obișnuiți. Paginile de cronici, ample sau „mărunte”, înregistrează activitatea culturală și mai ales literară a exilului, impunând atât prin acuitatea observațiilor, cât și prin exigența spiritului critic. Ștefan Baciu omagiază poezia lui Aron Cotruș, atât de diferită de propria sa creație, și comentează Précis de
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
analitică. Dincolo de diversitatea universurilor poetice cărora li se schițează anatomia - Ileana Mălăncioiu și Dan Laurențiu, Ștefan Aug. Doinaș, A.E. Baconsky și Victoria Ana Tăușan, Liviu Ioan Stoiciu, Mihai Ursachi sau Ioana Ieronim -, analiza se desfășoară în orizonturi de referință ample. Făcând înserieri inedite, depistând afinități contrastive, sugerând simetrii, I. identifică lumile poetice, proiectându-le după aceea în spațiul literar autohton și în cel european. Familiar cu poezia, el nu este mai puțin la curent cu poeticile. Cronicile dedicate eseiștilor și
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
politic în RF Germania, unde din 1970 va fi angajat la postul de radio Europa Liberă. I. este autorul unei singure lucrări, Închisoarea noastră cea de toate zilele (I-V, 1991-1997), un excelent memorial, poate cel mai complet și mai amplu din câte s-au scris la noi despre universul concentraționar. Autorul a intenționat să alcătuiască „un dosar de mărturii despre gulagul din România”. Dispunând de o memorie excepțională a figurilor, a numelor, a spațiilor, el descrie închisorile prin care a
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
se ocupă de ediția completă a operelor lui Balzac în traducere românească, pentru care va selecta cele mai bune versiuni, traducând ea însăși multe dintre prefețele autorului și însoțind fiecare scriere cu un studiu introductiv și cu bogate note istorico-literare. Ampla prefață cu care se deschide ediția este o chintesență a propriilor cercetări naratologice asupra Comediei umane, completate cu o privire sintetică asupra receptării lui Balzac în cultura română. SCRIERI: Balzac, București, 1973; ed. (Honoré de Balzac), București, 1974; La Poésie
ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287576_a_288905]
-
și urmărit dintr-o perspectivă modernă, de la interpretarea celor dintâi manifestări până la aceea a marilor scriitori din secolul al XIX-lea. Articolele au o structură monografică, adaptată caracteristicilor tipului de scriitor, de periodic ori de specie analizate, fiind urmate de ample bibliografii. Sunt înregistrați autorii străini traduși și este oferită lista traducătorilor a căror activitate este discutată sub vocea corespunzătoare, facilitând investigarea relațiilor cu alte literaturi. Autorii lucrării, distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române, sunt Stănuța Crețu, Gabriela Drăgoi, Florin
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
versuri intitulat Mirele de Miazănoapte. Confesiunile din Jurnalul unui om inutil rețin atât prin sinceritatea tonului, cât și prin expresia lor, când nonșalantă, când plină de aplomb. Sunt aduse în prim-plan tribulații erotice, cu accent pe reverberația lor lăuntrică, amplu analizată, într-o înlănțuire de reflexii și metafore. De aici o anume tentă filosofică a stilului, dar și un vag fior de senzualitate, cartea amintind pe alocuri de Maitreyi a lui Mircea Eliade. Cu aceeași privire răsfrântă în sine, I.
IONESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287584_a_288913]
-
proză a scriitorului, apreciindu-i valoarea acolo unde este cazul, I. se arată sceptic față de calitățile epice ale lui Adrian Maniu, considerând că i-ar lipsi „capacitatea, absolut necesară unui prozator, a inventivității epice” și, de asemenea, „vocația construcției narative ample”. Singurătatea și tristețea oglinzilor (I-II, 2002), carte apărută postum, cuprinde cronici publicate de I. în periodicele anilor ’70-’80, a doua parte fiind constituită din articole și eseuri, unele inedite. Deși a scris și despre autori consacrați, au fost
IORDACHE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
Amzulescu, Adrian Fochi și Ion Taloș, cel mai original demers critic privind cântecul epic românesc este cel întreprins de I. În studiul Cântecul epic românesc în context sud-est european. Cântecele pețirii (1995; Premiul „S. Fl. Marian” al Academiei Române), după un amplu capitol, Cântecul povestitor. Repere teoretice, cu interesante sugestii privind abordarea modernă a genului, sunt incluse micromonografiile Iovan Iorgovan, Sila Samodiva și Dălea (Bogdan) Damian, Domnul Chipor Crai, Trei frați cu nouă zmei, Vidros, Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu
ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
la textele performante (Tudor Arghezi, Laurențiu Fulga), reconstituirea orizontului vast al imaginarului în propria lui dialectică (Zaharia Stancu). Cu un instrumentar critic mai complex, I. a elaborat, în Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul (1981), cea dintâi exegeză de dimensiuni mai ample a prozei argheziene. Aici sunt puse în evidență individualitatea fiecărei lucrări, dar și imaginea caleidoscopică a artei de prozator a lui Tudor Arghezi. Forța scriitorului ar consta în extraordinara însumare de perspective multiple ce se deschid privirii sale „ciclopice”, într-
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
formele morfologice ale limbii române. Ortografia, pe care o reduce la 28 de semne, era alcătuită, cu puține excepții, după principiul fonetic. Ideile lingvistice și reformele propuse de H.-R. în spiritul evoluției firești a limbii române, susținute de o amplă campanie prin presă, școală, traduceri (campanie la care au participat principalele forțe culturale din Țara Românească și Moldova), au avut un rol hotărâtor în procesul de formare și de consolidare a limbii române literare. După 1840 unele tendințe puriste din
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
dar și cele dintr-un strat mai profund. Cât privește primul țel, el este atins integral, căci I. are un spirit de observație de o rară acuitate, știe să culeagă informațiile necesare și are darul descrierii plastice, într-o frază amplă, cu un vocabular suplu, bogat. Aceste însușiri frapează și mai mult în Scrisori bănățene care, măcar inițial, fuseseră destinate unui prieten și, astfel, ignorau constrângerile, prejudecățile și conveniențele. Plasticitatea expunerii este aici sporită, contribuind la aceasta pitorescul, frumusețea „vederilor”, peisajul
IRINEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
ele cele dintâi versiuni românești ale prozei lui Franz Kafka și Elias Canetti, cărora le revine meritul de a fi introdus, practic, autorii respectivi în atenția cititorului român. O antologie din scrierile fraților Schlegel (Despre literatură, 1983), însoțită de un amplu studiu introductiv, ilustrează evoluția concepției istoricului literar asupra unor principii teoretice și asupra specificului literaturii germane. SCRIERI: Aliterațiunea în poezia germană, București, 1935; Minne und Liebe. Ein Beitrag zur Begriffsdeutung und Terminologie des Minnesangs, Stuttgart-Berlin, 1940; Istoria literaturii germane în
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
risc, între altele din cauză că unora dintre personalitățile pe care le-a cunoscut (Ion Petrovici, E. Lovinescu, Mihai Ralea ș.a.) le aprecia doar însușirile morale, marcând faptul că au fost supraestimate din perspectivă culturală. Același risc de atitudine apare și în amplul interviu acordat lui Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan (1982). Aici se dovedește că numărul celor pe care I. nu i-a agreat este și mai mare: Hortensia Papadat-Bengescu, Mateiu I. Caragiale, Vladimir Streinu, Marin Preda, Zaharia Stancu, Nichita
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
prin versurile și proza publicate, mai intens din 1910, în „Universul literar”, „Fulgerul”, „Freamătul”, „Ramuri”, „Cosinzeana” „Flacăra”, „Drum drept”, „Viața literară” ș.a., dar și ca ziarist, colaborând cu comentarii despre actualitatea politică și artistică la „Rampa”, „Lumina” și „Steagul”. Un amplu reportaj în mai multe episoade a fost retipărit în broșura Moartea regelui Carol (1915). După războiul din 1916-1918 (la care a participat ca sublocotenent), I. ajunge la Chișinău, unde se dedică acțiunii de revigorare a conștiinței românești în Basarabia, fie
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
și expresivă”. O descoperă citind colecția de poezii populare alcătuită de Vasile Alecsandri, povestirile lui Ion Creangă și basmele lui Petre Ispirescu. Se distinge între româniști tocmai prin foarte buna cunoaștere a graiurilor populare, ceea ce îi înlesnește și editarea unei ample colecții de lirică populară, Doine și strigături din Ardeal (1885), realizată în colaborare cu Andrei Bârseanu. Pe lângă participarea la selecția și clasificarea pieselor folclorice, culese de Ioan Micu Moldovanu cu elevii săi blăjeni, J. contribuie la elaborarea unui erudit glosar
JARNÍK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287668_a_288997]
-
unui anume proces funcțional, cum ar fi calculul, înregistrarea și plata salariilor în cadrul sistemului ERP. Aplicațiile workflow se referă la modul în care aplicația reflectă un flux de procese economice dintr-o arie funcțională. Deși tipologia acestor aplicații este mai amplă, doar două tipuri avem în vedere pentru subiectul cărții de față: funcționale (specifice unei funcțiuni) și inter funcționale, care implică activități ce se regăsesc în două sau mai multe funcțiuni. Abordarea pe procese este superioară celei funcționale, deoarece activitățile se
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
Caragiale, B. Delavrancea, Al. Vlahuță și alții). Literatura dintre 1900 și primul război mondial își definește trăsăturile în raport cu „chestiunea țărănească”, extrem de acută, și cu problema românilor din Transilvania. Despre „Epoca Sadoveanu-Goga”, profesorul, bolnav și obosit, n-a mai lăsat considerații ample. În ansamblu, preocupat de răspunsurile logice, de obligațiile de a explica și nuanța, I. se comportă ca un om de știință, trecând dinspre individual spre general, principiu și tipologie. La catedră, a fost un maestru fermecător, făcând din interpretarea unui
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
Budai-Deleanu, Costache Conachi, I. Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri și N. Filimon sunt expediați ca scriitori, dar se insistă asupra reprezentanților Școlii Ardelene și a lui M. Kogălniceanu, N. Bălcescu sau Cezar Bolliac ca ideologi. O mare atenție (și un amplu spațiu) se acordă literaturii vechi și Școlii Ardelene - privită de G. Călinescu „din avion” -, tratate aici cu o surprinzătoare erudiție istorică și literară. O idee inedită - însă discutabilă - e aceea că literatura religioasă are o pondere mult mai mică decât
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
Bolliac, Barbu Delavrancea, Gala Galaction, B.P. Hasdeu, D. Th. Neculuță, Al. Sahia, Ioan Slavici ș.a. Popularizarea scriitorilor români se îmbină la K. cu realizarea de sinteze cuprinzătoare. Cartea consacrată lui Eminescu tânăr, A fiatal Eminescu (1959), este urmată de o amplă sinteză asupra vieții și operei poetului, Eminescu élete és költészete (1962; Premiul Uniunii Scriitorilor). Aceste lucrări, ca și mica monografie postumă, Mihail Sadoveanu. Egy nagy élet és egy nagy életmű története (1964), sunt sinteze valoroase despre cel mai mare poet
KAKASSY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287697_a_289026]
-
din București. Sub îndrumarea și cu colaborarea să, precum și a cercetătorilor Jiří Nasinek, Jitka Lukesova și Libusa Valentová, este elaborat și tipărit, în 1985, la Praga, Slovnic pisovatelu Rumunsku. Însoțit de un studiu introductiv semnat de K. și de o amplă bibliografie, lexiconul conține aproape patru sute de articole despre scriitori și filologi români. Autorii n-au putut să alcătuiască lexiconul după propriile lor vederi, fiindcă, în urma intervențiilor Ambasadei României la Praga, au fost constrânși să elimine scriitori că Sorin Alexandrescu, Ion
KAVKOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287706_a_289035]
-
provocate în societate de anul 1989, poziția geopolitică a României la început de mileniu III etc. Așa după cum era de așteptat, având în vedere stadiul cercetărilor, volumul nu putea răspunde la toate problemele imaginate inițial și să conțină analize mai ample pentru cele de față. Asta pentru că, să nu uităm, tomul pe care-l edităm acum e doar produsul primelor investigații, un altul, de sinteză, urmându-i în curând. Cu toate acestea, el constituie un bun început. Desfășurarea simpozionului amintit mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rând, Alexandru Zub este un istoric, unul de aleasă ținută. Activitatea sa, desfășurată cu metodă și rigoare, începută prin crearea unor importante instrumente de lucru, în care au fost învestite o muncă și o pasiune uriașe, s-a finalizat în ample monografii, ca, bunăoară, aceea consacrată lui Mihail Kogălniceanu, operă de mare valoare științifică. Preocupările lui Alexandru Zub au fost orientate, mai ales, spre cercetări de istoria culturii și istoriografie. Realizările în aceste domenii l-au înscris pe autorul lor, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX (De la istoria critică la criticism, 1985) și evoluțiilor, din același unghi, din perioada interbelică (Istorie și istorici în perioada interbelică, 1986) volum care - reeditat de curând (în 2003) - încheie provizoriu amplul efort de elaborare monografică a istoriei istoriografiei române, început în 1974 și desfășurat pe durata exact a două decenii. În interstițiile acestui vast proiect s-au inserat mai multe volume de cronici, eseuri ș.a.m.d. (A scrie și a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]