190,296 matches
-
Funcția de reglare, ce oferă Statului posibilitatea și responsabilitatea de a acționa conjunctural, de a asigura așa-numita reglare sau stabilizare macroeconomică, un cadru în care, prin politici specifice, principalele variabile macroeconomice sunt aduse în armonie și se potențează reciproc. Analiza economică modernă, mai ales după Keynes, a conferit Statului, dincolo de mijloacele tradiționale de reglementare, și un rol important de reglator al conjuncturii economice. Vom vedea în continu-are cum rolul economic al Statului a pendulat între noțiunea de reglare și cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
creșterii economice și să deschidă calea unor intervenții încă și mai mari. Iată de ce una dintre principalele lucrări ale lui Hayek se intitulează, Drept, legislație și libertate și constituie mai mult o reflecție asupra filosofiei vieții în societate, decît o analiză economică în sens strict. El pune aici, între altele, chestiunea justiției sociale și conchide asupra necesității menținerii Statului într-o poziție minimală, consistînd în a elabora reguli valabile pentru toți. Înțelegem astfel de ce ideea de reglementare se opune aici celei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cercetat în continuare amploarea acestuia. 6.1.2.2. Statul ambiguu Pentru a defini un mod de reglare trebuie să precizăm care este regimul de acumulare și care sunt formele instituționale. Simplificînd puțin lucrurile, regăsim aici două variabile fundamentale ale analizei lui Marx, care distingea forțele de producție pe de o parte și relațiile de producție pe de altă parte. Pentru el, istoria era fructul unei dialectici a celor două elemente. Substituirea progresivă a feudalismului cu capitalismul, de pildă, a rezultat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ase-menea o referință cheie, ca și curentul instituționalist. Acesta din urmă s-a dezvoltat, în principal în S.U.A. ca o reacție împotriva abordării prea restrictive a demersului marginalist. El comportă un aspect pozitiv datorită faptului că se străduie să lărgească analiza economică, s-o deschidă spre forme de raționalitate ce depășesc simplul calcul al lui homo oeconomicus și abordarea sa strict individuală. Grupurile sociale și organizațiile sunt și ele lua-te în seamă ca entități particulare. Din această perspectivă, Statul reprezintă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prezentate mai sus ilustrează acest lucru. Într-adevăr, în materie de concurență, ca și în relațiile de muncă, regulile stabilite de puterea legislativă și executivă sunt determinante. Lucrurile stau la fel în materie monetară și în ce privește deschiderea către piața externă. Analiza se deplasează deci spre Stat, ceea ce este logic din perspectivă instituționalistă. Cînd se cunoaște importanța sectoarelor publice comerciale și noncomerciale, sau cînd se ține cont de factorii istorici ce fac să coincidă, mai mult sau mai puțin, un Stat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
timpul raționale, nici coerente din punct de vedere cronologic. Nu este deci inutil de a penetra mecanismele administrației publice, pentru a vedea cum se nasc reglementările ce vor încadra strategiile celorlalți actori economici. Pentru aceasta, vom începe prin a prezenta analiza economică, zisă pozitivă, a reglementării, înainte de a arăta cum această abordare urmează o cale tot mai normativă. 6.1.3.1. Economia reglementării Economistul american George Stigler poate fi considerat drept fondatorul acestui curent de gîndire ce repune în cauză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
politice. Această din urmă reglementare nu schimbă natura sistemului, ea crește doar transparența, pentru a crea un echilibru de forțe între prădătorii potențiali. Dar cum raporturile de forțe, adică înzestrările financiare și/sau capacitatea de a mobiliza electorii sunt inegale, analiza pozitivă a reglementării ne face să privim cu ochi critici acțiunile Statului. Astfel, generalizarea în Europa a dotărilor ecologice la mașinile noi este o victorie atît a lobby-ului fabricanților, cît și un succes al apărătorilor mediului. Dimpotrivă, în Franța
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
-ului fabricanților, cît și un succes al apărătorilor mediului. Dimpotrivă, în Franța, ieftinirea motorinei repre-zintă semnul tangibil al puterii a două grupuri majore de presiune, constituite în principal din constructorii de automobile și transportatorii rutieri. Pe ansamblu, acest mod de analiză ne conduce la două tipuri de reacții: Prima ne atenționează că, pentru a rezista presiunilor multiplelor interese private, este esențial să dispunem de o administrație competentă și independentă, ai cărei reprezentanți să fie dotați cu un veritabil "sens al Statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Katz, Shapiro, Farrel și Saloner (între alții) descoperim cum putem, în același timp, ține seama de carențele pieței și dori să fie menținută presiunea concurențială. Este vorba deci, cum s-a întîmplat frecvent în ultimii ani, de un avans al analizelor economiei industriale, care a permis reînnoirea abordărilor tradiționale în termeni de monopol natural. Dacă acest concept era valid în domeniul energiei, transporturilor sau telecomunicațiilor, era deoarece este vorba despre economii de rețea. Și grație efectelor externe, randamentele pot crește. Mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
repusă în cauză, deoarece nu există rațiuni pentru care diversele tipuri de servicii, oferite utilizatorilor, să fie tratate de o manieră similară. În locul conceptelor de monopol natural, buget unic și statut, moștenite de la vechile generații de economiști, noi dezvoltări ale analizei economice propun, deci, astăzi substituirea cu noțiunile de rețea, diferențiere tarifară și salarii de eficiență. Este vorba despre o mutație majoră care necesită, fără îndoială, definirea în noi termeni a unei națiuni. 6.3. Statul și sistemele economice De la celebrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
propriile forțe", după formula maoistă, se găsește astăzi mult înapoiată în competiția mondială. Această abordare merită totuși mai mult decît nuanțată, căci mondializarea nu înseamnă neapărat crepusculul națiunilor. Pur și simplu, acestea se transformă în noul context internațional. În primă analiză, este adevărat că liberul schimb, care domină scena actualmente, nu face casă bună cu ideea de națiune, căci acestuia nu-i plac frontierele, consubstanțiale noțiunii de națiune. Frontierele constituie obstacole în calea schimburilor. Totuși, concretizarea liberalismului economic nu a dus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
o forță de muncă prezentă sau viitoare. S-a demonstrat de pildă faptul că nivelul investițiilor nu ar fi la fel de ridicat, dacă nu ar fi dreptul de moștenire a lor de către urmași. O anumită formă de altruism există deci și analiza economică nu o ignoră. Lucrurile se petrec la fel la nivelul unei colectivități locale și la nivelul unei națiuni. Majoritatea populației poate să-și dorească să existe sisteme de redistribuire a resurselor profitabile anumitor categorii de persoane. Sau pentru că fiecare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
industrială la începutul secolului al XIX-lea, o societate cu tendințe inegalitare din punctual de vedere al repartiției individuale a veniturilor, ca și din punctual de vedere al repartiției regionale a producției de avuție. Internaționalizarea economiilor este, într-o primă analiză, un mijloc de a lupta împotriva inegalităților din interiorul unei națiuni. Într-adevăr, specializarea, sau diviziunea internațională a muncii, permite obținerea celui mai bun preț acolo unde produsele căutate sunt cele mai abundente. În mod simetric, ea ar putea permite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
putea permite unor zone aflate în întîrziere ale unei națiuni să propună servicii la costuri minime. Dar aceasta ar însemna, de pildă, că trebuie să reconsiderăm faptul că venitul minim garantat este același pe întreg teritoriul. Într-o a doua analiză, dimpotrivă, specializarea constituie de asemenea un proces dinamic de angajare-dezangajare, care poate modifica fără încetare structura producției și a ocupării. Produsele pe care le importăm evoluează, ca și cele pe care le exportăm. Această formă de constrîngere externă constituie o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
-și împărți cu alții sursele de venit; A doua este mai curînd pasivă și ia forme foarte variate: cea cunoscută ca muncă pe timp parțial, dar și cea mai puțin cunoscută, exploatarea noilor schimbări în structura cererii. Căci, în ultimă analiză, acestea incită producția și ocuparea. Problema e că slaba productivitate a acestor angajați împiedică o remunerare mai bună. Iată de ce, pentru a dezvolta ocuparea, unii preconizează adoptarea modelului anglo-saxon de multiplicare a locurilor de muncă din proximitatea sectorului terțiar, concomitent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și costuri private 86 2.2.1. Noțiunea de cost social 86 2.2.2. Principiile internalizării 88 2.2.3. Dezbaterea Coase Pigou 89 2.2. Prețul serviciilor publice 92 2.3. Evaluarea proiectelor publice 95 2.3.1. Analiza cost-beneficiu 95 2.3.2. Diversitatea criteriilor de alegere a proiectelor 97 2.4. Demonopolizarea și privatizarea întreprinderilor publice 98 2.4. Economie publică locală 110 2.4.1. Delimitări conceptuale 110 2.4.2. Regionalismul 117 CAPITOLUL 3 FINANȚAREA
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
4.4. Evaluarea și controlul activităților publice 183 4.4.1. Evaluarea activităților publice 184 4.4.2. Controlul politicilor publice 186 4.4.3. Teoria agentului 189 4.4.3.1. Asimetrii informaționale și incitații: un nou orizont al analizei economice 191 CAPITOLUL 5 POLITICI ECONOMICE PUBLICE 194 5.1. Politici structurale 194 5.1.1. Chestiunea prelevărilor obligatorii 194 5.1.2. Amenajarea teritoriului național 195 5.1.3. Politicile industriale 196 5.1.3.1. Noțiunea de politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
oprise singur! Se săturaseră cu toții de istoria asta! Cu ultima gogoriță, potlogarul urma să-l lase țuț! Poate pe alții! Văzuseră și trăiseră atâtea, nu erau ei aceia! Să fie dus la doctor marțafoiul, să i se facă autopsie și analize! Alte cercetări, pe urmă, să dovedească, odată pentru todeauna, că povestea cu orologiul nu a fost decât o scamatorie idioată! „S-a otrăvit, sigur nu a murit de inimă!” a hotărât Poștașul. „Întâi a potrivit orologiul să bată la nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
după părerea mea, o asemenea periculoasă tendință n-a existat nici atunci, și nu există nici acum. Numai că un astfel de efort interpretativ nu se poate dispensa nici o clipă, în favoarea verdictului, de inerenta, obositoarea și cronofaga metodologie lexicografică. Orice analiză aplicată e nevoită să conțină cel puțin o intrare plauzibilă de dicționar, cel puțin o versiune fermă a misterioaselor subterfugii mateine, contribuind în felul acesta, la ipotetica enciclopedie visată dintotdeauna de mateinii veritabili. Sper ca, prin amplele glose asupra contextului
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
Lisa, operă a lui Leonardo da Vinci, este departe de a-și fi dezvăluit secretele. În ciuda numeroaselor studii consacrate acestei picturi, se știu puține lucruri. Nici măcar nu știm pe cine reprezintă cu adevărat tabloul expus la Luvru. Specialiștii întreprind acum analize ale unor fragmente de schelet, pentru a stabili dacă adevărata Mona Lisa era persoana înfățișată în tablou. O echipă de oameni de știință, sub conducerea lui Silvano Vinceti, a întreprins săpături în ruinele unei foste mânăstiri franciscane din Florența, unde
Cine se ascunde în spatele zâmbetului Giocondei? by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80490_a_81815]
-
doua soție a unui bogat negustor de mătase din Florența, Francesco del Giocondo, potrivit Descoperă.ro. Specialiștii au exhumat rămășițele unui corp despre care se crede că ar fi fost al Lisei, dar identitatea ei urmează să fie confirmată prin analize ADN. Fragmentele osoase vor fi trimise unor laboratoare de genetică din Italia și din alte țări, unde ADN-ul va fi extras, analizat și comparat cu alte probe ADN provenite de la alte două corpuri, aparținând unor rude (confirmate) ale Lisei
Cine se ascunde în spatele zâmbetului Giocondei? by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80490_a_81815]
-
Lisei Gherardini, dar nu știe sigur dacă portretul aflat la Luvru o reprezintă chiar pe ea, cu fidelitate, sau dacă doar conține anumite trăsături ale ei. De exemplu, el susține că faimosul zâmbet din portret nu i-ar aparține Lisei. Analize ale tabloului au arătat că, atunci când Leonardo a început să picteze modelul așezat în fața lui, nu a pus pe chipul ei acel zâmbet vag și misterios, ci a pictat mai curând o persoană tristă și deprimată. Zâmbetul, crede Silvano Vinceti
Cine se ascunde în spatele zâmbetului Giocondei? by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80490_a_81815]
-
privind sistemul informațional. ... " id="id litA64" a) raționalizarea în continuare a sistemului de evidenta în unitățile subordonate, precum și în aparatul propriu; ... " id="id litA65" b) elaborarea normelor de utilizare a formularelor comune și specifice și actualizarea periodică a acestora; ... " id="id litA66" c) analiza periodică în organele de conducere colectivă a modului de utilizare a formularelor tipizate și a realizării sistemului informațional și informatic unitar, precum și a rezultatelor și eficientei obținute; ... " id="id litA67" d) înaintarea proiectelor de acte normative spre aprobare, însoțite de avizul
DECRET nr. 10 din 16 ianuarie 1986. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106693_a_108022]
-
critici de direcție, indicațiile lor fiind urmate cu sfințenie". S-au bucurat și de o "elită" a recepției: "Singurii lor cititori au fost pînă nu demult doar înalții funcționari din nomenclatura comunistă". Ironia funcționează precum un instrument ideal al acestei analize protocolare fără exces, cu toți nasturii încheiați ai veșmîntului său de lucru. În deceniul final al "epocii de aur", profita de o mare popularitate un șlagăr interpretat de Corina Chiriac, Ne cunoaștem din vedere, despre un el și o ea
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
flexiune numai pe cel de-al doilea component); Au fost înregistrate numeroase greșeli de pronunție. De exemplu: “a acestui octombrie văratec și șturlubatec” (corect: “văratic”, “șturlubatic”); “vor să se-ntreacă cu ceilanți oameni” (corect: “ceilalți”); “un șfanț” (corect: “sfanț”). În cadrul analizei au fost luate în considerare 12 posturi de televiziune (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Antena 3, Pro TV, Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, România TV, OTV, Kanal D și Digi 24) și un două posturi de radio (Radio
Ce televiziuni au făcut cele mai multe greșeli de limbă română () [Corola-journal/Journalistic/80507_a_81832]