5,714 matches
-
teatrului, unde Craig avansează ideea expediției spre necunoscut ca metaforă a căutării unei Arte ideale, aceasta rămânând o țintă niciodată atinsă. „Nu există un capăt al drumului”, spune Craig, „așa că vom simți neîncetat chemarea, imboldul de a merge mai departe, animați de o forță ce ne va călăuzi pașii”. Iar din moment ce avem conștiința nereprezentabilului, singurul mod de „a ține pariul” nu este oare acela de a ne măsura puterile în lupta cu acest nereprezentabil? Așa se explică de ce, în teatru, problema
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
exploatează în cea mai mare măsură și cu cea mai mare intensitate tensiunile dintre imobilitate și mișcare, obiect și corp. A treia dintre Lecțiile de la Milano nu este ea oare consacrată „vieții spațiului”, pulsiunilor unei materii gata oricând să se anime, materia obiectului, materia personajului, materia personajului-obiect? De altfel, strânsa legătură dintre obiect și om fusese o mai veche preocupare a regizorului, ea constituind tema centrală a unor manifeste ca Teatrul informal (1960) sau Ambalaje (1962). Evocarea după mai bine de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mecanice, de robot, cheia creării iluziei: tensiunea dintre inanimat și animat văzută ca trecere de la starea de moarte la starea de viață. Comentând în însemnările sale de regie momentul când figura până atunci imobilă, „moartă”, a Măturătoarei începe să se anime, Kantor, pentru care acest moment reprezintă emblema iluziei teatrale, scrie: Este momentul visat de către toate FIGURILE DE CEARĂ, în toate Iluziile (în cazul în care s-ar dovedi capabile să viseze). Căci scopul lor primordial este, după cum se știe, să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de ficțiune de lung metraj; ... b) lista proiectelor cinematografice selecționate pentru filmele de ficțiune de lung metraj, de debut; ... c) lista proiectelor cinematografice selecționate pentru filmele de scurt metraj de ficțiune; ... d) lista proiectelor selecționate pentru filmele documentare și de anima��ie. ... (2) Hotărârile comisiilor de selecție reprezintă înscrisul care certifica selecționarea proiectelor pentru faza de finanțare și se transmit directorului general al Centrului Național al Cinematografiei. ... (3) Hotărârile comisiilor de selecție se semnează de către membrii acestora. ... ---------- Alin. (3) al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275121_a_276450]
-
prin copiii lor își vor da partea de muncă și la construirea viitorului? (Scânteia, 24 septembrie 1966, p. 2). Nicolae Ceaușescu hotărâse într-adevăr că acel moment a venit, indiferent de ceea ce credeau cititorii Scânteii. Contează genul? Ideologia „tradiționalistă” care animă decizia de a interzice avorturile și divorțurile în România este simbolic construită cu ajutorul categoriilor de gen. Statul este masculinizat prin atributele sale de control absolut, în timp ce toți cetățenii României sunt feminizați prin statutul lor de subordonați și subordonate ale regimului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ales printre cei care voiau să folosească puterea statului pentru a determina schimbări utopice ale obiceiurilor de lucru, ale vieții și comportamentului moral al oamenilor și a viziunii lor asupra lumii. Această abordare utopică nu era periculoasă În sine. Când anima planurile unor societăți parlamentare liberale, deci ale unor țări În care planificatorii trebuiau să negocieze cu cetățeni organizați, putea stimula reforma. Combinația primelor două elemente devine potențial letală numai atunci când acestora li se adaugă un al treilea: un stat autoritar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi aleatorii, ci ar reflecta faptul că se călătorește mai ușor prin văi, de-a lungul cursurilor de apă, și prin defilee, indicând unde se află resurse sau destinații ritualice importante. Iată cum descrie Weber abundența de activități umane ce animează peisajul: „Aceste rute serveau unor scopuri profesionale - de pildă, rutele speciale urmate de sticlari, de neguțătorii de sare sau de olari, cele care duceau la ateliere de fierărit, mine, cariere de piatră și plantații de cânepă sau cele pe care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Între punctele A și B. Tot așa cum toate documentele trebuiau să „treacă” prin limbajul juridic oficial, și o mare parte a traficului comercial trebuia să treacă prin capitală. Figura 12. Centrul unei rețele de transport centralizate Forța motrice intelectuală care anima acest esprit géométrique era și este constituită În continuare din renumiții ingineri din Corps des Ponts et des Chausées. Victor Legrand, director al acestui departament de poduri și șosele, a avut la belle idée de a construi șapte mari linii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Brasília Majoritatea celor care se mută În Brasília din alte orașe sunt uimiți să descopere că este „un oraș fără mulțime”. Oamenii se plâng că le lipsește forfota străzii sau acele colțuri aglomerate și trotuare largi din fața magazinelor care să anime atmosfera. Pietonii aproape că au impresia că fondatorii Brasíliei, În loc să conceapă un oraș, au proiectat totul pentru a Împiedica crearea unui oraș. De cele mai multe ori, oamenii spun că aici nu sunt „colțuri de stradă”, referindu-se la faptul că nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
figura 27). Figura 27. Chowk-ul (piața) proiectat de Le Corbusier pentru centrul orașului Chandigarh. Deși În India intersecțiile au fost mereu locuri publice de adunare, Le Corbusier a modificat proporțiile și a conceput zonificarea astfel Încât să Împiedice desfășurarea de activități animate pe străzi. Un observator recent nota: „Privit de la sol, totul e la scară enormă, iar distanța Între străzile care se intersectează este atât de mare, Încât nu vezi decât Întinderi lungi de beton și, pe ici, pe colo, câte un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de persoana care Îl Însoțește sau se Întreabă dacă va găsi cafea lângă parcare. Jane Jacobs era ea Însăși o extrem de talentată privitoare a străzii și a scris În deplină cunoștință de cauză despre marea varietate de obiective ce Îi animă pe oameni În orice activitate. Scopul orașului este acela de a găzdui și de a proteja această diversitate, nu de a o descuraja, iar eșecul constant al doctrinelor urbaniste În această privință, sugerează autoarea, este și o chestiune de gen
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
asocieri și Înțelesuri ce Îi asigură plasticitatea. La fel, și un oraș poate fi clădit de la zero, Însă cum nici un individ sau comitet nu va putea vreodată să prevadă toate scopurile și modurile de viață - prezente și viitoare - care Îi animă pe locuitori, o asemenea construcție ar fi o copie palidă a unui oraș complex, cu o istorie proprie. Ar fi o Brasília, un Sankt Petersburg sau un Chandigarh, nu un Rio de Janeiro, o Moscova sau o Calcutta. Numai timpul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
șanse să fie selectate. Scopurile implicite ale acestor comparații nu diferă de cele ale statului premodern. Lizibilitatea este, la urma urmei, o condiție necesară aproprierii, precum și transformării autoritare. Diferența crucială constă În amploarea cu totul nouă a ambiției și intervenției, animate de modernismul extrem. Principiile de standardizare, control centralizat și lizibilitate sinoptică de la centru ar putea fi aplicate În multe alte domenii. Cele notate În tabelul următor sunt doar informative. Dacă ar fi să le aplicăm În Învățământ, de pildă, cel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de simple cifre. Pe lângă faptul că Îi impresionează pe privitori, asemenea demonstrații pot, cel puțin pe termen scurt, să constituie o auto-hipnoză liniștitoare, ce ajută la Întărirea scopului moral și a Încrederii În sine a elitelor. Estetica vizuală modernistă ce anima proiectul satelor planificate este curios de statică. Ea seamănă cu o pictură terminată, la care nu se mai pot aduce Îmbunătățiri. Construcția sa este rodul unor legi științifice și tehnice, iar premisa implicită susține că, o dată realizată forma, misiunea devine
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a fi fost excesiv de ambițioși, de a fi uitat că sunt muritori și de a se fi comportat asemenea unor zei. În al doilea rând, acțiunile lor, departe de a fi cinice Încercări de obținere a puterii și averii, erau animate de o dorință profundă de a Îmbunătăți condiția umană. O dorință cu un defect fatal. Însuși faptul că aceste tragedii au putut fi atât de intim asociate cu viziuni optimiste asupra progresului și ordinii raționale este un motiv să Încercăm
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cercetări istorice efectuate au arătat deja foarte bine cât de generalizat era În Occident sprijinul adus ingineriei eugenice. Convingerea că statul trebuie să intervină pentru a proteja caracteristicile fizice și mentale ale raselor era Împărtășită de foarte mulți moderniști și anima aproape o Întreagă mișcare socială internațională. În 1926, douăzeci și trei din cele patruzeci și opt de state ale SUA aveau legi ce permiteau sterilizarea. Vezi Gareth Stedman-Jones, Languages of Class: Studies in English Working-Class History, 1831-1982, Cambridge University Press
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai mari două țări din Asia. China, râvnită de toți (japonezi, ruși, englezi, francezi), dar niciodată În Întregime supusă, a devenit un model de antiimperialism o dată cu venirea la putere a lui Mao Zedong, ca urmare a revoluției de la 1949. India, animată de o serie de mișcări de ne-cooperare și de nesupunere civică impulsionate de Ghandi, a devenit independentă În 1947, sub forma a două state: India și Pakistan (fără să reușească totuși să rezolve conflictul dintre hinduși și musulmani). Indonezia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
claselor urbane sărace, pe când alții caută mai curând sprijinul păturii de mijloc și al burgheziei locale. Există și actori politici și sociali care caută să obțină libertatea prin alte mijloace, contând pe cooperarea cu statele hegemonice. În sfârșit, alții sunt animați de interese mai restrânse: apărarea etniei proprii, a regiunii, a culturii, apoziției sociale proprii etc. Astfel Încât fiecare situație este specifică și evolutivă. Sigur Însă este faptul că aceste dezbinări interne paralizează acțiunile celor care doresc să promoveze o emancipare veritabilă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apărau, până pe la mijlocul anilor ’80, regimul sovietic, ignorând cu grație tragicele persecuții din Gulag și Închiderea În spitale de psihiatrie a inamicilor regimului. La fel, derivele „corectitudinii politice” furnizează exemple pentru efectele paradoxale ale discriminării pozitive sau ale voluntarismului frenetic, animat de idealuri nobile. Una dintre „perlele” acestui voluminos repertoriu este interzicerea citirii poveștii „Cei trei purceluși” copiilor sub șapte ani dintr-o școală din Batley, Marea Britanie, pe motiv că 60% dintre elevi erau musulmani și că povestea ar fi putut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care preconiza, ca unică soluție În fața unui antisemitism devenit rasial, crearea unui teritoriu național În Palestina sau În America. Apariția a numeroase societăți de Iubitori ai Sionului confirmă această aspirație. Pinsker va coordona aceste societăți, va strânge fonduri și va anima crearea de noi colonii (Rehovot, Hadera etc.). Condițiile de instalare a pionierilor sunt extrem de dure, dar nu reușesc să descurajeze zece mii de oameni care, Între 1880 și 1904, emigrează pe Pământul lui Israel. Fără susținere materială, socială și politică suficientă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
violenței, o conceptualizează ca lipsă a măsurii, furie, impetuozitate, Înscrise toate În Ființă, și se apleacă asupra ei chiar mai Înainte de scandalul morții lui Socrate, pentru că Heraclit din Efes (sfârșitul secolului al VI-lea Î.Hr.) concepe Ființa ca fiind animată de focul conflictului (polemos). Regăsim În Fenomenologia spiritului a lui Hegel (1807), apoi În marxism și la reprezentanții Școlii de la Frankfurt, ideea unei violențe ce sălășluiește În inima Ființei, concepută ca incluzând negativitate și contradicție, cu sau fără reconcilierea finală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
externe sur le positionnement des partis politiques en Europe centrale et orientale", in J.-M. De Waele (coord.), op. cit., pp. 173-186). Niciodată nu au ajuns să își afirme autonomia sau să se impună în fruntea unei formațiuni politice diferențiate. Au animat doar curente minoritare în cadrul partidelor axate pe un program minimalist sau înscrise în alte clivaje. Clivajele politice în Europa Centrală Analiză comparativă și deriva conceptelor DANIEL LOUIS SEILER "Admitem în general că Europa Centrală și Orientală, mai exact teritoriul care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
-o chiar el însuși uneori, a permis existența periferică a unui număr de concurenți ideologici. Astfel, Biserica ortodoxă a putut ocupa o nișă protejată în marginea sistemului, exercitând o influență considerabilă asupra anumitor segmente sociale. La rândul său, fenomenul Păltiniș (animat de filozoful de orientare heideggeriană Constantin Noica) a influențat anumite cercuri culturale generând o producție culturală aparent deviantă de la linia oficială. Uniunea Scriitoilor a reclamat și ea post-factum statutul deloc alternativ de producere și reproducere a bunurilor simbolice 58. Regimul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Procesul de dislocare a unui univers referențial definit până atunci prin stabilitate și regularitate generează un anumit tip de actori sociali, ei înșiși suficient de instabili pentru a se instala tocmai în locul lăsat gol de acest ansamblu simbolic, suficient de animați de pasiunea absenței punctelor de reper pentru a ocupa acest cadru dezgolit de sens. Aceasta ar putea fi o posibilă interpretare a istoriei totalitarismului român ca o istorie a modernității, a lipsirii de sens și a unei deziluzii definitive asupra
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
2004. Tensiunea inițială devine încetul cu încetul caducă: singurul partid care încă o mai asumă în 2000 PNPCD își vede interzisă intrarea în Parlament. De atunci și acesta a abandonat calificativul de anticomunist. 11 Naționalismul românesc A doua tensiune care animă forțele politice la începutul anilor 1990 îi opune pe naționaliști antinaționaliștilor. Dar, înainte de a fi un comportament propriu partidelor, naționalismul reprezintă o trăsătură a statului român, care nu se definește ca un stat-națiune, ci ca un stat național 99. Consensul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]