12,966 matches
-
la domiciliu (nu ni se spune dacă era conjugal sau nu, nu aflăm nici ce a pus pe masă) pe Obiectiv împreună cu o studentă, ceea ce permite crearea unei scene în trei. Până aici rolul ei este conform modelul al muzei antice (organizatoare de banchete vesele înainte de a patrona comedia ca artă, ca spectacol public). În interstițiul dintre spațiul "privat" (termenul nu era utilizat atunci, suna chiar scandalos) și cel public, simțim un discret parfum de Lacan. Este improbabil să-l fi
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
confesiunilor admise 74 cum se spune în jargonul contemporan. Necazuri am avut doar cu Dzaharie /.../ care mă îmbia, știindu-mi genitorii pocăiți, adecă rătăciți, să fac o cruce mare cât roata carului înainte ca să-mi împrumute un manual de istorie antică pentru clasa a patra sau a cincea, unde figurau imagini cu înotătorii asiro-babiloniei, știutori să treacă fluvii late cu un burduf plin de aer în spate. Am șovăit, m-am crucit, am citit. Asta e! (Lexiconul figurilor căjvănare, 147-48). Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Kura și Araks. Pe parcursul existenței sale Mare Caspium, nume dat de romani, a cunoscut mai multe denumiri. Popoarele Asiei Centrale îi spuneau Khazar, perșii îi atribuiau numele de Mazandaran, iar în vechea Rusie ea s-a numit Marea Khvalyn. Izvoarele antice arabe o numeau Bahr-E-Qazvin. Salinitatea crește de la 0,3 g/l în nord la 14 g/l în sud, iar golful izolat ĂKara - Bogaz - Gol) are o salinitate de 300 g/l. Fauna este diferențiată de la N la S și
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
împotrivire și cu atât mai mult, de revoltă". În acel climat de groază și deznădejde, oricine era susceptibil de a fi lovit de tornada năucitoare și misterioasă, în timp ce victima (vezi directorul RTV din Tirana) lovită de moarte, ca în tragediile antice, nu-și putea reprima totuși o admirație vlăguită în fața atotputerniciei funeste a zeilor. Culpa generalizată, dihonia întreținută programatic între diverse clase sociale și bresle profesionale, deposedarea celor mulți de reperele credinței, de tradiții și de orice speranță ("fuseseră excluse clopotele
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
la 28 iulie 1919 sub ministeriatul Dr. C. Angelescu. Este vorba de documentul juridic de bază al sistemului românesc de ocrotire a patrimoniului cultural național 58. Deși medievist ca formație, Alexandru Lapedatu a orientat permanent cercetarea și spre arheologie, atât antică, cât și medievală, în așa fel încât Buletinul Comisiunii să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii Monumentelor Istorice. Tânărul Lapedatu a legat cercetarea 55 Anca Gogâltan, op.cit., p. 208-210
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
egipteni pisica simbolizează înțelepciunea, dragostea și maternitatea. Grația și rafinamentul pisicii rămân celebre în toată epoca egipteană veche. Deși pisica nu a avut aceeași importanță în cultura vechii Elade, ca în mitologia egipteană, nu se poate contesta faptul că Grecia antică reprezintă punctul de plecare al felinelor pentru cucerirea bătrânului continent european. Calitățile pisicii, cum sunt curățenia sa exemplară, grația, spiritul de libertate, longevitatea, șiretenia și, mai nou, proprietățile sale terapeutice fac ca acest animal să fie tot mai căutat și
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
copiii cu deficiențe de vorbire pot fi recuperați. Creierul delfinilor seamănă cu creierul omului în ceea ce privește forma, dimensiunile și numărul circumvoluțiunilor. Datorită acestui fapt ei au mari disponibilități psihofiziologice și pot fi ușor dresați. „Delfinii domesticiți” erau bine cunoscuți printre grecii antici și romanii de pe malurile Mării Mediterane, mențiuni referitoare la ei se regăsesc în operele lui Aristotel, Plinius cel Bătrân, Plutarh, Herodot și ale altor scriitori și savanți ai Antichității. Grecii antici și romanii venerau delfinii, îi desenau pe monede și
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
ușor dresați. „Delfinii domesticiți” erau bine cunoscuți printre grecii antici și romanii de pe malurile Mării Mediterane, mențiuni referitoare la ei se regăsesc în operele lui Aristotel, Plinius cel Bătrân, Plutarh, Herodot și ale altor scriitori și savanți ai Antichității. Grecii antici și romanii venerau delfinii, îi desenau pe monede și medalii, îi descriau în literatura lor. Dresajul delfinilor se bazează pe mângâierea pielii lor, deoarece prin mângâieri se acționează asupra receptorilor epidermei. Delfinii acceptă cu plăcere aceste mângâieri și astfel se
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Adept al dreptului natural, el o atribuie în această calitate poporului, marcând o clară distincție față de Bodin și situându-se pe poziția celor care vor netezi calea monarhiei constituționale (de pildă, E. Burke). Jean Bodin a înțeles Republica în manieră antică: lucru public, comunitate politică în general și nu ca o formă de guvernare opozabilă monarhiei și imperiului. În concepția sa suveranitatea este puterea publică de conducere care se impune în mod egal tuturor, fără consimțământul cuiva. Indivizibilitatea îl determină pe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
oameni"404. Italia a rămas divizată pentru că în aceste republici "atât de energice, de strălucitoare și bogate, lipseau două lucruri: securitatea vieții, prima condiție a unui stat social și progresul instituțiilor". Situația Italiei a fost comparată cu cea a Greciei antice: "țară acoperită de mici republici", permanent rivale, când dușmane, când unite pentru un scop comun. Regimul stărilor a funcționat în multe din statele italiene: în Friol, Montferrat și statele pontificale sub numele de Parlament; în Savoia, Nisa și cantonul Vaud
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Son développement vers la fin du moyen âge, în RHC, XXVIe Année, 1948, nr.1-2, Nouvelle Série, Tome VI, Paris, 1948, pp. 167-183. Bichicean, Gheorghe, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Edit. C.H.Beck, București, 2008. Idem, Germania. O istorie de la antici la prezent, Institutul European, Iași, 2010. Idem, Bazele științei politice, Edit. Burg, Sibiu, 2009. Idem, Introducere în istoria modernă universală, Editura Universității "Petru Maior", Tg. Mureș, 2008. Idem, Le Liberum veto et les partages de la Pologne (jusqu'au Grand Duché
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
face liber". J. Le Goff, op. cit., p. 133. 22 G. de Lagarde, La structure politique et sociale de l'Europe au XIIIe siècle, p. 95. 23 Ibidem, p. 98. 24 În acest sens: O. Brunner, I diritti di liberta nell'antica societa per ceti, în vol. Per una nuova storia costituzionale e sociale, a cura di Pierangelo Schiera, Milano, 1970, pp. 201-204; Idem, Feudalesimo. Un contributo alla storia del concetto, în vol. cit., p. 109; Idem, Il problema di una storia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
démocraties de Pays Bas, Paris, 1910, p. 230. 107 R. Altamira, Histoire d'Espagne, Paris, 1931, pp. 98-99. 108 Omul medieval, p. 34. 109 H. Pinnow, Histoire d'Allemagne, Payot, Paris, 1931, p. 164. Gh. Bichicean, Germania. O istorie de la antici la moderni, Institutul european, iași, 2010, p. 60-61 (Germania). 110 Gh. Bichicean, op. cit., p. 61. În același sens: Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 187, 192. R. Manolescu, Istoria evului mediu, vol. I., Europa apuseană, Partea I, București, 1993, p. 136
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și Clitemnestra, Agamnenon și Oreste, Pygmalion sau Orfeu apar chiar ca emițători sau referenți ai unui discurs poetic inspirat din literatura și mitologia grecească. Iphigenia în contemplație tematizează, între altele, acea profunzime de esență a simplității aparente din discursul culturii antice, pe care autoarea își dorește parcă a-l fi moștenit aproape genetic: "N-am știut niciodată ce înseamnă să fii sărac./ Când s-au despicat stâncile, cu trosnet,/ eu m-am strecurat în inima lor./ Nimeni nu mă vedea./ Stâncile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unei etici și estetici diferite, caracterizată de Hugo în prefață la Cromwell și mai târziu în William Shakespeare: "La Révolution, toute la Révolution, voilà la source de la littérature du XIXe siècle". Este semnificativ faptul că în Franța celebra disputa dintre Antici și Moderni 5 este lansată la sfârșitul secolului al XVII-lea, precedând și contribuind la Revoluția franceză 6. Delimitându-se de Antici, Modernii au un respect deosebit pentru spiritul și valorile naționale franceze. Ei descoperă ideea relativității și insistă asupra
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Révolution, voilà la source de la littérature du XIXe siècle". Este semnificativ faptul că în Franța celebra disputa dintre Antici și Moderni 5 este lansată la sfârșitul secolului al XVII-lea, precedând și contribuind la Revoluția franceză 6. Delimitându-se de Antici, Modernii au un respect deosebit pentru spiritul și valorile naționale franceze. Ei descoperă ideea relativității și insistă asupra inovației, indispensabile pentru a progresa. Prin această, Modernii deschid larg calea secolului Luminilor și exercita o influență considerabilă asupra mentalităților. Fără a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vom admite, așa cum o face Fénélon în Lettre à l'Académie, ca a fi modern înseamnă a aparține timpului său și a participa, totodată, la evoluția generală a cunoașterii. Originalitatea istorică a "modernilor", care i-a opus de fiecare dată "anticilor", este considerată drept o "constantă literară" [v. Jauss, p.160]. Tributar etimologiei sale antice (adjectivul modernus), cuvantul modernité este pentru prima dată atestat în contextul francez în Mémoires d'Outre-Tombe7 și devine termen-cheie în dezbaterea estetică lansată de Baudelaire: "Modernitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
modern înseamnă a aparține timpului său și a participa, totodată, la evoluția generală a cunoașterii. Originalitatea istorică a "modernilor", care i-a opus de fiecare dată "anticilor", este considerată drept o "constantă literară" [v. Jauss, p.160]. Tributar etimologiei sale antice (adjectivul modernus), cuvantul modernité este pentru prima dată atestat în contextul francez în Mémoires d'Outre-Tombe7 și devine termen-cheie în dezbaterea estetică lansată de Baudelaire: "Modernitatea, adică tranzitoriul, fugitivul, contingentul, constituie jumătatea artei, cealaltă jumătate fiind eternul și imuabilul" [1971
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
al XIX-lea a suferit metamorfoze mari. Spre sfârșitul secolului aproape nu mai întâlnim imaginea Muzei, Madonei sau Îngerului. Ele se preschimba spre sfârșitul secolului în soție morocănoasa, mama castratoare, amantă sufocanta, femeie insolenta, femeie devoratoare. Românul premodern, de la cel antic până la cel realist, se caracterizează prin valorizarea femeii că muză sau madona, ființa care guverneaza destinele masculine. Această aureola a femeii va fi disputată de românul realist, care-i refuză femeii postura de erou, readucând-o în câmpul realului. Școală
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ne-eroică (populară) a realității. Zola nu a creat personajul tânărului curajos în filiația eroilor secolului, el consideră destinul tinerei fete și al femeii mai reprezentativ. Zola crede în rolul benefic al femeii bune și regeneratoare. Vectorul redirecționat de la grandoarea anticilor la ambițiile reduse ale personajului modern este ceea ce frânează mitologiile eroismului și deschide calea spre personajul non-eroic al secolului al XX-lea. Astfel, eroul se metamorfozează în aventurier: "on voit leș candidats-héros hésiter entre écrire et dominer, briller par la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dinamică a unei societăți întruchipate în figuri reprezentative, printre care femeia pariziana este una centrală. Putem conchide că la sfârșitul secolului al XIX-lea teatrul determina înțelegerea estetică a lumii moderne. 2.1.2. Comedia urbană și Pariziana-spectacol Din timpurile antice, orașul își oferea spațiile, deseori spontan, anumitor moduri de spectacole: carnavaluri, iarmaroace, reprezentări publice etc. Această animație corespunde spiritului orașului, singularității sale, conferindu-i vocația de loc de sărbătoare. Se înțelege de la M.Bahtin [1970, p.176] că reprezentarea romanesca
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de spirit, ca mit sau "morală" (Baudrillard); ei aleg anul 1789 pentru că înseamnă Revoluția franceză, Iluminism, Drepturile Omului, pe scurt o nouă definire a omului, în ruptură radicală cu cele precedente" [Nouss, p.23]. 5 Poziția celor ce militează în favoarea Anticilor (Boileau, Racine, La Fontaine, Bossuet) poate fi concis rezumata în această afirmație a lui La Bruyère: "Tout est dit" [Leș Caractères, "Des ouvrages de l'esprit",1]; perfecțiunea fiind atinsă de Antici, trebuie doar reluate modelele lor. Charles Perrault exprimă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
p.23]. 5 Poziția celor ce militează în favoarea Anticilor (Boileau, Racine, La Fontaine, Bossuet) poate fi concis rezumata în această afirmație a lui La Bruyère: "Tout est dit" [Leș Caractères, "Des ouvrages de l'esprit",1]; perfecțiunea fiind atinsă de Antici, trebuie doar reluate modelele lor. Charles Perrault exprimă clar poziția Modernilor (Corneille, Fontenelle): "tous leș arts ont été portés dans notre siècle à un plus haut degré de perfection que celui où ils étaient parmi leș Anciens" [Parallèle des Anciens
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și concepția leopardiană despre natura / 184 3.3.3. Singurătatea, durerea, moartea / 188 3.4. Somn și vise în poezia lui Salvatore Quasimodo ascendente leopardiene / 192 4. Antichitatea, element structurant al operei leopardiene și quasimodiene / 209 4.1. Rolul literaturii antice și al studiilor filologice în conturarea personalității literare a celor doi poeți / 209 4.2. Traducerile din literatura antică / 217 4.3. Artă traducerii / 232 4.4. Poeții greci ai antichității și influența lor asupra operei quasimodiene și leopardiene / 240
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poezia lui Salvatore Quasimodo ascendente leopardiene / 192 4. Antichitatea, element structurant al operei leopardiene și quasimodiene / 209 4.1. Rolul literaturii antice și al studiilor filologice în conturarea personalității literare a celor doi poeți / 209 4.2. Traducerile din literatura antică / 217 4.3. Artă traducerii / 232 4.4. Poeții greci ai antichității și influența lor asupra operei quasimodiene și leopardiene / 240 4.5. Eros și Thanatos, tema străveche prezența la Quasimodo și Leopardi / 251 4.6. Adjectivul antico, indiciu al
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]