6,861 matches
-
străin de Mișcare. De aceea-i bine ca să considerați și vechimea și să nu dați cuiva trei încredințări, iar altuia nici una. L-ați numit la Culte și în Comisia pentru reorganizarea Bisericii. Nu-l mai puneți și la organizarea preoțimii ardelene, că n-are nici vreme, e departe de noi și oarecum strein de preoții ardeleni legionari de ieri și de totdeauna. Cu reorganizarea lor să fie încredințat unul din mijlocul lor. Problema reorganizării Bisericii române este în primul rând una
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cuiva trei încredințări, iar altuia nici una. L-ați numit la Culte și în Comisia pentru reorganizarea Bisericii. Nu-l mai puneți și la organizarea preoțimii ardelene, că n-are nici vreme, e departe de noi și oarecum strein de preoții ardeleni legionari de ieri și de totdeauna. Cu reorganizarea lor să fie încredințat unul din mijlocul lor. Problema reorganizării Bisericii române este în primul rând una de purificare morală în sânul clerului mare și mic. E cred cea mai delicată problemă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
științe filologice cu teza Folcloristul Enea Hodoș (1974). La îndemnul lui Ion Mușlea, care l-a călăuzit cu discreție și generozitate, F. și-a dedicat ani întregi istoriei folcloristicii transilvănene. Unele dintre aceste studii le-a strâns în volumul Folcloriști ardeleni. Colecții inedite de folclor (1994). A doua carte, Folcloristul Enea Hodoș (1995), evidențiază calități de cercetător autentic: perseverența investigării, minuția (pe care i-o remarcase și Ovidiu Bârlea), capacitatea de a stăpâni o bogată informație, darul de a contura portretul
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
carte cu un amplu aparat de note, aduce prețioase mărturii privind relațiile marelui învățat cu scriitori pe care i-a cunoscut la seratele bucureștene ale Junimii: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ioan Slavici. SCRIERI: Folcloriști ardeleni. Colecții inedite de folclor, Cluj-Napoca, 1994; Folcloristul Enea Hodoș, Cluj-Napoca, 1995; Prieteni români ai lui M. Gaster, Cluj-Napoca, 1997; Din trecutul folcloristicii românești, Cluj-Napoca, 2001; M. Gaster & Agnes Murgoci - avocați în Marea Britanie ai culturii populare românești - Advocates in Great Britain
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
2007, 350. 306 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală, București, 2001, 474. 307 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 527. 308 Gavril Niac, Alimentație, nutrienți, alimente (Știința alimentației, tehnologii culinare, Editura EMIA, Deva, 2004, 20-21. 309 Schneider FA, Ardelean A, Moș L et al, Biologia alimentației și alimentația fiziologică, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008, 22. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 122 în soluție apoasă coexistă în echilibru α-D-glucopiranoza și β-D-glucopiranoza care trec una în cealaltă prin intermediul formei aciclice [1
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
denumirea de fructoză și este cel mai dulce dintre zaharuri [1] solubilitatea fructozei în apă este foarte bună; este de mai bine de două ori mai dulce decât zaharoza (cercetări mai noi indică date mai modeste) [5] 311 Schneider FA, Ardelean A, Moș L et al, Biologia alimentației și alimentația fiziologică, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008, 18. 312 Ficatul asigură și rezerva de vitamine și de oligoelemente, vitamina A pentru mai multe luni, vitamina D pentru 1-2 luni, vitaminele hidrosolubile
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Foamea și sațietatea, în Perețianu D, Poiană C, Onose G (sub redacția), Echilibrul energetic și obezitatea, Editura ALL, 2009, 97-119. 21. Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală, București, 2001. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 157 22. Schneider FA, Ardelean A, Moș L et al, Biologia alimentației și alimentația fiziologică, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008, 22. 23. Wiston LM, La biologie de l’abeille, Frison-Roche, Paris, 1993, 282. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 158 LĂPTIȘORUL DE MATCĂ CARACTERISTICI FIZICO CHIMICE
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
circulație mai ales în rândurile burgheziei românești din Transilvania, pentru care erau scrise, în primul rând, foile lui Barițiu. Revista a susținut necesitatea ridicării culturale a poporului, ca un prim pas spre realizarea unității culturale a tuturor românilor. Ideile Școlii Ardelene se fac încă simțite, dar reflexele iluministe coexistă cu ecourile romantismului; predomină spiritul patriotic și moderat politicește al lui Barițiu. Până la apariția „Familiei” sau a „Albinei Carpaților” și, mai târziu, a „Tribunei”, F. pentru m., i. și l. va fi
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
Colaborează la „Limba română”, „Studii clasice”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Gazeta literară”, „Analele Universității București”, „Luceafărul” ș.a. Editor cu o solidă pregătire filologică, F. s-a dedicat, începând cu anii ’60, studierii și apoi editării operei corifeilor Școlii Ardelene, dovedind că este perfect orientat în dificilele probleme textologice. „Editorul este ținut să știe mai bine limba epocii sau momentului respectiv decât însuși scriitorul” avut în vedere, scria F. în 1980. Astfel, a editat, în seria Opere ale lui Gh.
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
ale cărei greșeli au fost preluate, unele chiar de ediția lui J. Byck (1953). Un amplu capitol de note dă măsura priceperii, a informației și efortului investit. O altă lucrare, care reia o întreprindere din 1970, este impunătoarea antologie Școala Ardeleană (I-II, 1983). Aceasta a cerut din partea editorului parcurgerea unui număr mare de texte, aparținând unor autori din arii geografice diverse, cu multe particularități de grai local și niveluri diferite de cultură. F. face parte dintre editorii care, din cauza unor
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
cultură. F. face parte dintre editorii care, din cauza unor mari obstacole, nu și-au dus până la capăt proiectele: nu a reușit să tipărească Lexiconul lui I. Budai-Deleanu, nu a mai putut să continue, cu un al treilea volum, antologia Școlii Ardelene, din Gh. Șincai nu a tipărit Povățuire cătră economia de câmp, Catehismul cel mare, Istoria naturei sau a firei, Învățătură firească spre surparea superstiției norodului, în fine comentariul său de cinci sute de pagini la Țiganiada i-a fost restrâns
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
1969 a publicat un roman, Făt-Frumos desculț. SCRIERI: Făt-Frumos desculț, București, 1969. Ediții: Gh. Șincai, Opere, I-IV, introd. edit., pref. Manole Neagoe, București, 1967-1973, Cronica românilor, I-III, pref. Manole Neagoe, București, 1978 (în colaborare cu Manole Neagoe); Școala Ardeleană, I-III, introd. Romul Munteanu, București, 1970; ed., I-II, introd. D. Ghișe și Pompiliu Teodor, București, 1983; Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia, I-II, introd. Manole Neagoe, București, 1970, Scrieri, I-II, pref. Maria Protase, București
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
preconizând înscrierea „localismului creator” în ritmul spiritual al întregii țări: „Rostul acestei reviste este tocmai să mobilizeze toate energiile bune ale Ardealului, să ție mereu la suprafață complexul de probleme ale acestei părți de țară”, spre a realiza „cercetarea vieții ardelene în toate încheieturile ei”. Prin accentul pus pe promovarea literaturii originale, G.r. urma să apere „însăși substanța culturii românești de mâine”, „o corespunzătoare patrie a spiritului suprapusă realităților pământene”. Programul se clarifică pe parcurs prin intervențiile cu sens doctrinar
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
românesc” (1938). Revista se caracterizează și prin locul important pe care îl acordă relațiilor culturale și literare cu minoritățile etnice (revistele „Klingsor”, „Erdélyi Helikon” ș.a.), orientare imprimată probabil de Ion Chinezu, care este și autorul lucrării Aspecte din literatura maghiară ardeleană. 1919-1929 (1930); în afară de el, se pronunță specialiști în chestiune, precum Corneliu Codarcea, Coriolan Petranu, Ion Costea, Virgil Vătășanu, Peter Neagoe, H. Jacquier. Din literatura europeană, G.r. e preocupată să-și familiarizeze cititorii cu scrierile lui Giovanni Pascoli, Rilke, Machado
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
erdélyi román nyelvújítás [Înnoirea limbii române din Ardeal], 1943) și un studiu introductiv la Dictionarium valachico-latinum al lui Samuil Micu (1944). Cărturarul manifestă un viu interes și pentru legăturile româno-maghiare din epoca Luminilor: într-o lucrare amplă tratează relațiile Școlii Ardelene cu „latinismul” maghiar (XVIII. századi humanizmusunk és a románság [Umanismul maghiar din secolul al XVIII-lea și românii], 1940) și consacră mai multe studii interferentelor culturale româno-maghiare din epoca romantismului timpuriu. Atenția lui G. s-a concentrat cu predilecție asupra
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
Reșița (1965-1967), vicepreședinte al Comitetutului de Cultură și Artă al județului Caraș-Severin (1968-1979) și președinte al acestui comitet (1980-1983), profesor de limba și literatura română la Reșița (din 1984). Este doctor în filologie (1977) cu teza Evoluția artistică a prozei ardelene, președinte al filialei din Reșița a Societății de Științe Filologice (din 1968). A colaborat, sporadic, la „Orizont”, „Tribuna”, „Limbă și literatură”, „Semenicul”. În 1980, a debutat cu schița Țaizăru în „Orizont”, și editorial, cu Glasul pământului. Proza scurtă din prima
DELEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286719_a_288048]
-
P. Hasdeu, Ioan Slavici, C. Sandu-Aldea, Elena Farago, D. Anghel, Bucura Dumbravă, Cezar Petrescu, Ion Pillat, pe când, de pildă, poezia lui Al. A. Philippide din Aur sterp este aspru amendată. Alte studii: Al. Dima, Istoria mișcării „Sămănătorului”, G. Bogdan-Duică, Poeți ardeleni în anii 1877-1878, I. N. Băleanu, Sensul actual al lui Neculce. Numărul 7-9 din 1929 este închinat în întregime lui Mihai Eminescu, cu prilejul comemorării a patruzeci de ani de la moarte; semnează Mihail Gușiță, Al. Dima, Ramiro Ortiz, M. W
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
Ovidiu Papadima, Cronica măruntă, G, 1934, 8; Ion Chinezu, Lui Pavel Dan, GR, 1937, 5-7; Radu Brateș, Pavel Dan, UR, 1937, 32; Ion Agârbiceanu, Pavel Dan, „Ofensiva română”, 1937, 47; Ovidiu Caledoniu, „Urcan bătrânul”, „Sfarmă-Piatră”, 1938, 145; George Popa, Literatura ardeleană de azi, „Lanuri”, 1939, 5-7; Șuluțiu, Scriitori, 213-218; Vintilă Horia, „Urcan bătrânul”, G, 1939, 1; Mihail Sebastian, Un prozator ardelean: Pavel Dan, RFR, 1939, 3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 846; Ion Oarcăsu, Clasicul Pavel Dan, TR, 1957, 1; Adriana Iliescu
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
1937, 32; Ion Agârbiceanu, Pavel Dan, „Ofensiva română”, 1937, 47; Ovidiu Caledoniu, „Urcan bătrânul”, „Sfarmă-Piatră”, 1938, 145; George Popa, Literatura ardeleană de azi, „Lanuri”, 1939, 5-7; Șuluțiu, Scriitori, 213-218; Vintilă Horia, „Urcan bătrânul”, G, 1939, 1; Mihail Sebastian, Un prozator ardelean: Pavel Dan, RFR, 1939, 3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 846; Ion Oarcăsu, Clasicul Pavel Dan, TR, 1957, 1; Adriana Iliescu, Ai lui Urcan în proza ardeleană, GL, 1957, 1; Ștefan Aug. Doinaș, Teme și eroi la Pavel Dan, CNT, 1957
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
Șuluțiu, Scriitori, 213-218; Vintilă Horia, „Urcan bătrânul”, G, 1939, 1; Mihail Sebastian, Un prozator ardelean: Pavel Dan, RFR, 1939, 3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 846; Ion Oarcăsu, Clasicul Pavel Dan, TR, 1957, 1; Adriana Iliescu, Ai lui Urcan în proza ardeleană, GL, 1957, 1; Ștefan Aug. Doinaș, Teme și eroi la Pavel Dan, CNT, 1957, 12; Radu Brateș, Amintiri despre Pavel Dan, TR, 1965, 35; Nicolae Manolescu, Pavel Dan, „Scrieri”, CNT, 1965, 45; Negoițescu, Scriitori, 302-316; Regman, Confluențe, 25-65; Monica Lazăr
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
de la Târnăveni, Blaj, Sebeș, Orăștie, Deva, despre scriitorii moților. Sunt recenzate cărți de Liviu Rebreanu (Crăișorul), V. Copilu-Cheatră (Lângă hotare), iar la capitolul proză apar texte de Fatma, V. Copilu-Cheatră, M. Dunin. Publicistică semnează V. Netea, Ion Apostol Popescu, Liviu Ardelean, I.V. Munteanu ș.a. M.Pp.
DETUNATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286744_a_288073]
-
1984), după care prozatorul se întoarce la epoca sa predilectă, cea străromână, acum personajul principal fiind astronomul și teologul Dionysus Exiguus, „discipol” la „schola” unei mănăstiri tomitane (Depărtarea și timpul, 1986). În fine, Sacrificiul aduce în prim-plan pe luptătorii ardeleni pentru Marea Unire, totul fiind prezentat, ca și în celelalte cărți, pe fondul de violență și „bestialitate” al naturii umane. În aceste contexte, cele mai reușite pasaje literare se dovedesc, după D. Micu, descrierile de ceremonial, recompuse în spiritul caracteristic
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
Anghel, V. Știrbu, Eugen Uricaru, autorul mânuiește dezinvolt instrumentarul naratologic al realismului tradițional. Realizează astfel un „mozaic de romane, înlesnite și de tezele naționalismului ceaușist optzecist”, înglobând, în ceea ce s-ar fi vrut un tot unitar, dacii, Reforma, Renașterea, „barocul” ardelean, vremea lui Brâncoveanu, romantismul prepașoptist, epoca Unirii, chiar dacă îi lipsește totuși acestui conglomerat un factor literar „incitator” (Marian Popa). O lucrare serioasă și bine documentată este Prelegeri de estetica ortodoxiei (1995-1996), în două volume intitulate Teologie și estetică și Ipostazele
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
se pare, de gruparea lui Corneliu Zelea Codreanu. Secretar de presă la Legația Română din Varșovia, în iunie 1930 se numără printre cei patru români prezenți acolo la congresul PEN-Clubului. Face parte, de asemenea, din „comitetul de o sută” al ardelenilor, iar în 1939 era trimis din nou în străinătate, ca atașat de presă. În 1940-1941, îndeplinește, la Ministerul Propagandei, funcția de comisar al guvernului pe lângă agenția Orient-Radio (Rador). În 1945, este exclus din ziaristică, ajungând apoi să cunoască duritatea represiunii
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
semnificative. D. a cercetat și legăturile culturale dintre cele trei principate românești, precum și însemnările pe cărți și manuscrise vechi, însemnări în care descoperă atât informații istorice, cât și virtuți literare. În anii din urmă a studiat legăturile dintre reprezentanții Școlii Ardelene și Oradea, orașul căruia D. i-a închinat întreaga activitate. SCRIERI: Carte veche românească în Bihor, Oradea, 1977; Vechile tipărituri din bisericile Bihorului, Oradea, 1979; Contribuții privind cartea românească în epoca Luminilor, Oradea, 1979; Cazania lui Varlaam în Transilvania, Oradea
DUDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286891_a_288220]