5,714 matches
-
pe drumuri forestiere. De la nord la sud, vârfurile care se înșiruie sunt: Piciorul Bârnovei (1430 m), Stânii (1454 m), Măgura (1559), Țapul Mare (1661), Iedu (1517), Fluturica (1345) Predomină pădurea de conifere, iar fagul nu pătrunde decât izolat. Exceptând molidul, arealele de conifere mai includ pin, brad, tisă și zadă. Vegetația subalpină este defaforizată de altitudinile în general modeste. , sub forma unor sate de vale dar și așezărilor risipite de plai. Bazinele superioare ale Țibăului și Cârlibabei sunt sălbatice, cu pădure
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
Cârlibabei sunt sălbatice, cu pădure masivă și lipsite de sate. Activitatea economică pricipală este cea de exploatare a lemnului.Clima relativ aspră și solurile predominant forestiere permit numai culturi fără pretenții, pe suprafețe mult restrânse. Din punct de vedere agricol, arealul cel mai întins îl ocupă fânețele. Culmea Țibăului se încadrează în unitatea structurală a zonei cristalino-mezozoice, care formează axul central al Carpaților Orientali. Sinclinalul Țibăului este zona de contact cu unitatea structurală a flișului transcarpatic, în a cărui terminație estică
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
Frumoasa este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei (la interferența cu ținutul istoric al Olteniei), pe teritoriile administrative ale județelor Alba, Hunedoara, Sibiu și Vâlcea. Aria naturală ocupă teritoriul sudic al județului Alba (Cugir, Pianu, Șugag), sud-estic al județului Hunedoara
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Șurianul, Iezerul Mare, Iezerul Mic). Aria naturală „Frumoasa” a fost desemnată ca sit Natura 2000 în scopul conservării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul grupării montane Șureanu-Parâng-Lotrului. Aria protejată dispune de 16 tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri dacice de fag de tip "Symphyto-Fagion"; Păduri de fag de tip
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") și brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate protejate semnalate în arealul sitului: gândacul auriu ("Buprestis splendens"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens", cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două libelule: "Cordulegaster heros" (calul-dracului) și "Ophiogomphus cecilia"; Situl asigură condiții de viețuirea pentru
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
desemnării sitului se află mai multe specii de păsări protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a)) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii avifaunistice semnalate în arealul sitului: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), privighetoare-de baltă ("Acrocephalus melanopogon"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
(Buciulești) a fost o mănăstire ortodoxă (acum ruinată) cu hramul Cuvioasa Parascheva, ridicată în 1629 de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia Edificiul este situat pe teritoriul actualului județ Neamț în arealul administrativ al comunei Podoleni, pe partea stângă a Bistriței între vechea albie a râului și actualul canal de aducțiune hidroenergetică al acestuia. Aici a fost și o curte a domnitorului Gheorghe Ștefan, sub forma unei fortărețe cu ziduri și turnuri
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
agricultură și afaceri imobiliare. Afacerile gestionate de dl. Nawaf Salameh acoperă o arie geografică largă incluzînd Sud Estul Europei, China, Brazilia și China. Comunitatea creștină din Marmarita, agregată cu mult timp înainte de constituirea primelor nuclee de adepți ai islamului din arealul montan căruia îi aparține așezarea, a fost întemeiată de cinci familii ai căror urmași, peste generații, pot fi încă găsiți în zona Homs sau în diverse localități învecinate. Familia Salameh este una dintre ele. Mtanios Salameh, tatăl lui Nawaf Salameh
Nawaf Salameh () [Corola-website/Science/333559_a_334888]
-
un proces de evaluare psihică, Geoffrey acceptă ajutorul oferit de Națiunile Unite Acvatice - aliate cu Panii. De acolo plănuiește să viziteze stația spațială Palatul de Iarnă, casa bunicii sale în ultimii ani ai vieții. Pe Marte, Sunday ajunge în Evolvarium, arealul din jurului lui Pavonis Mons aflat în stăpânirea mașinilor. Trădată de Pani, este salvat de bunicul ei, despre care se credea că murise cu zeci de ani în urmă. Acesta deține un artefact îngropat de Eunice la poalele Muntelui, care
Amintirea albastră a Pământului () [Corola-website/Science/333660_a_334989]
-
cu prelungirile sudice ale Munților Baiu), ocupând teritoriile administrative ale comunelor: Bertea, Brebu, Secăria, Șotrile și Valea Doftanei; și cel al orașului Comarnic. Aceasta este străbătută de drumul județean DJ102L care leagă localitatea Seciuri de Barajul Paltinu; baraj (aflat în arealul sitului) construit între anii 1968-1971, pe valea râului Doftana. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
transilvănean ("Triturus vulgaris"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") sau croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"). Printre speciile de plante semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: firuță de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), clopței ("Campanula sibirica"), drob ("Chamaecytisus hirsutus"), bulgării-de-stâncă ("Cnidium silaifolium
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
sunt arboricoli înalt specializați și consumă cantități mari de ace de pin, cu care ei își construiesc, de asemenea, cuiburile lor arboricole. Șoarecii scurmători ("Myodes") consumă diverși bulbi și tuberculi subterani și rod scoarța lăstarilor, iar în unele părți ale arealului lor, ei sunt foarte numeroși făcând pagube prin culturile rădăcinoase. Bizamul este un mare consumator de plante acvatice, dar și carnivor hrănindu-se cu cantități substanțiale de crustacee acvatice, moluste bivalve și vertebrate mici. Arvicolinele au o importanță mare în
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
marne, calcare, nisipuri, gresii și loess cuaternar, ca urmare formându-se insule și movile pe atunci submarine. Dealurile Codrilor au o formă lunguiață cu o lățime maximă (vest-est) de 60-65 km și lungimea (nord-sud-est) 100-110 km. Văile cuprinse în acest areal au în principal direcția vest-est, mai rar sud-est și sud-vest. Codrii sunt divizați în două regiuni naturale: în Codru cresc aproape 1000 soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică pentru R. Moldova. Cele mai mari suprafețe sînt ocupate
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
și plantații Nu se îmblânzesc, însă se adaptează ușor la viața în captivitate. Unii autori recunosc 21 de subspecii de șoareci-scurmători-de-pădure. În România se găsește o singură subspecie: "Clethrionomys glareolus istericus" (= "Evotomys glareolus istericus") , celelalte 20 de subspecii având un areal în afara României
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros) este o specie de lilieci din familia rinolofide ("Rhinolophidae") cu un areal care se întinde din Irlanda și centrul Angliei, peste Europa (inclusiv în România și Republica Moldova), până în Turkestan, la sud este întâlnit în Africa de Nord. În România este cea mai mică specie a genului "Rhinolophus". Lungimea cap + trunchi este de 31-44 mm
Liliac mic cu potcoavă () [Corola-website/Science/333723_a_335052]
-
baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice) și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări migratoare semnalate în arealul sitului: acvila pitica ("Hieraaetus pennatus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufnita ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cristei de câmp ("Crex crex"), barza albă ("Ciconia ciconia"), barza neagră ("Ciconia nigra"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
habitat de interes comunitar; astfel: "Ape dulci continentale" (stătătoare, curgătoare); "Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri caducifoliate"; "Pajiști ameliorate" și "Terenuri arabile cultivate". Specii de păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) semnalate în arealul sitului: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
Cehă, Estonia, Franța, sudul Germaniei, Grecia, Ungaria, nordul Italiei, Liechtenstein, Luxemburg, Macedonia, fosta Republică Iugoslavă, Moldova, Muntenegru, Olanda, Polonia, România, Federația Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Elveția, Turcia, Ucraina. În România este răspândit în mai toate regiunile din țară, într-un areal discontinuu, fără a fi numeros. Este larg răspândit din zonele de câmpie până la altitudinea de 2400 m, prin pășunile și fânețele din zonele de șes și deal, iar la munte prin terenurile deschise, cu tufișuri de jnepeni și bujori de
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta se află în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală este situată în partea central-sudică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Ciurila, Feleacu, Florești și Tureni și pe cel al municipiului Cluj Napoca. Aceasta este
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
precum și șase specii de fluturi: "Maculinea teleius" (fluturașul albastru cu puncte negre), "Colias myrmidone" (albilița portocalie"), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Euphydryas maturna" (fluturele maturna"), "Eriogaster catax" (fluturele de noapte"), "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), Printre speciile de plante semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), moșișoare ("Liparis loeselii"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), clopțelulul cu frunze
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), drepneaua neagră ("Apus apus"), lăstun
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
aer. Lepisosteiformele existente sunt răspândite în apele dulci din estul Americii de Nord, la nord până în Montana (SUA) și sudul provinciei Quebec (Canada), la vest până în Montana și în America Centrală și Cuba. Speciile fosile (dispărute) de lepisosteiforme aveau o biodiversitate și un areal mult mai mare. Fosile bine conservate de lepisosteiforme au fost găsite în vestul Americii de Nord, Europa, Africa, Madagascar, India și America de Sud. Speciile fosile sunt absente în Asia de Est. Raportarea unei specii existente în China ("Lepisosteus sinensis" Bleeker, 1873) a fost
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
în principal din termite (specii de "Trinervitermes") și alte insecte și larvele lor, pe care le descoperă săpând pământul. Mai rar mănâncă și șoareci, păsări mici, șopârle etc. Sunt monogame. Reproducerea este sezonieră și are loc în luni diferite, în funcție de areal. Gestația durează 90-110 de zile. Femelele își caută culcușuri bine dosite, în care nasc 1-6 (de obicei 2-4) pui cu pleoapele lipite. Greutatea puilor la naștere este de 450 g fiecare.
Lup de pământ () [Corola-website/Science/333809_a_335138]
-
în rezervația naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Euphydryas aurinia" (fluturele auriu), "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), "Eriogaster catax" (fluturele de noapte), "Maculinea teleius" (fluturașul albastru cu puncte negre) și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 ; printre care laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), poroinic ("Orchis mascula ssp. signifera"), untul vacii ("Orchis morio"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
din Primul Război Mondial din Pasul Oituz este un monument istoric comemorativ al militarilor români din arma cavaleriei, ridicat în zona unde Armata României a purtat cea de-a doua bătăle de la Oituz. Acesta este situat pe dealul Coșna din arealul trecătorii, în zona satului Oituz din comuna Oituz și se regăsește pe Lista monumentelor istorice din județul Bacău cu . Inițiativa de eternizare printr-un monument a memoriei călăreților căzuți pe câmpul de luptă de la Oituz în Primul Război Mondial, i-
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]