17,527 matches
-
fi consumată însă în totalitate în August 1944 când localul Salvării este bombardat. Aceasta solicită expres Spitalului să părăsească încăperile rămase neavariate și în care se găseau unele resturi de materiale ce aparțineau Spitalului. Spitalul se va muta în Str. Arhitect Mincu, în localul Sanatoriului Antoniu, sub conducerea competentă a dr. Firică. Se destramă astfel prima realizare a unității de cooperare profesională, a celor două instituții obținută cu atât de mari eforturi de profesorul dr. Nicolae Minovici și agreată, pe atunci, de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mult cu sprijinul lui Dumnezeu, să coasă ficatul; hemoragia se oprește și omul supraviețuiește. La auzul acestei povestiri, toți cei din amfiteatru, în zilele următoare, fără să spunem unul altuia, ne-am strecurat tiptil în sălile de operație din strada Arhitect Mincu. Îl elogiam, îl admiram și îl stimam pe marele șef de clinică de la Colțea..., dar sufletul meu a fost tulburat de virtuozitatea tânărului chirurg care a avut curajul să coasă ficatul.... După șapte ani de la cursul de specialitate organizat
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
lor, poate depune mărturie despre energiile ce s-au consumat pentru mai binele activității clinice. L-am cunoscut în clinică pe doctorul Pompiliu Parotă, unul din chirurgii care și-a început profesiunea ca extern la Spitalul de Urgență din str. Arhitect Mincu. A ales următorul stagiu de extern la Spitalul de Chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie (Floreasca) și s-a consacrat în final chirurgiei și ortopediei pediatrice. Din traseul său profesional a rememorat pentru noi următoarele:„Mi-a plăcut chirurgia
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și la giganta Școala Rusă de chirurgie plastică din Leningrad....” [48]. Dispunem acum de documente care atestă modul în care organele administrative ale Capitalei, pornind de la Ordinul Ministrului Sănătății, au rezolvat definitiv statutul juridic al Spitalului de Urgență din strada Arhitect Ion Mincu. Spitalul nu s-a mutat în altă parte, cum greșit s-a afirmat cu câteva decenii în urmă (fără nici o bază documentară). Spitalul a rămas în aceeași locație, dar i s-a schimbat numele, devenind Spitalul de Traumatologie
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
particulară, să preaslăvim memoria lui Jacqnes Elias, care cu atâta largă inimă și-a lăsat averea întreagă pentru sănătatea publică. Domnule Președinte al Fundației, Sunt foarte mișcat de frumoasele cuvinte ce mi-ați adresat... Dacă se spune, de obicei, că arhitectul unui Spital este chiar medicul său... Trebuie să se știe însă că multe au fost izvoarele din țară și din străinătate din care am cules datele ce mi-au servit la realizarea programului. Meritul meu este de a nu fi
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ei, și de a nu fi stabilit programul definitiv decât după ce el a fost completat cu toate informațiile culese din tot ce am vizitat și la noi și în țările străine. Am datoria de a aminti munca competentă a regretatului arhitect Popovici care cu multă minuțiozitate a executat programul fixat de Fundație. Domnului Marius Sturza, distinsul profesor balneolog de la Cluj i se datorește organizarea serviciului hidro-electro-terapie... Mulțumesc de asemenea vechiului meu prieten, Profesorul Iacobovici pentru sfaturile ce mi le-a dat
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
30 de paturi pentru bolnavii cu arsuri. Ordinul dispune: 1. Pe data de 1 februarie a.c. (1958 n.n.), din numărul de paturi al Spitalului de Urgență (era vorba de Spitalul de Urgență al Salvării, care acum funcționa temporar în Str. Arhitect Mincu nr. 7, n.n.), un număr de 20 paturi se repartizează pentru chirurgia mâinii. Aceste paturi împreună cu cele 30 paturi pentru arși vor servi pentru dezvoltarea chirurgiei plastice. 2. Dr. Ionescu Agrippa - lector I.P.S.M.F., primește indemnizație clinică de la această unitate
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
la Iași, Timișoara, Cluj, Craiova care au preluat și ele pregătirea postuniversitară în această specialitate. Anul 1990 a reprezentat un moment de răscruce în evoluția acestui spital care a funcționat de la înființare și până în toamna 1990 în clădirea din strada Arhitect Ion Mincu nr. 7. În luna mai 1990 în București s-a înregistrat un cutremur cu magnitudine medie; la acea dată s- a apreciat că sediul din Arhitect Ion Mincu are structura de rezistență afectată și nu mai oferă condiții
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a funcționat de la înființare și până în toamna 1990 în clădirea din strada Arhitect Ion Mincu nr. 7. În luna mai 1990 în București s-a înregistrat un cutremur cu magnitudine medie; la acea dată s- a apreciat că sediul din Arhitect Ion Mincu are structura de rezistență afectată și nu mai oferă condiții de siguranță pentru pacienți și angajați. Colectivul spitalului a solicitat consolidarea clădirii în condițiile în care autorizația de funcționare a spitalului nu a mai fost prelungită din motive
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
spitalului a solicitat consolidarea clădirii în condițiile în care autorizația de funcționare a spitalului nu a mai fost prelungită din motive de rezistenta a clădirii. Angajații spitalului s-au văzut confruntați cu o decizie dificilă - rămânerea în clădirea din str. Arhitect Ion Mincu fără autorizare de funcționare, deci fără dreptul de internă/trata pacienți, situație care ar fi trebuit să dureze până la finalul unei eventuale consolidări sau mutarea spitalului în alte spații din București pentru ca activitatea medicală să poată continua. Toată
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
spital multidisciplinar unde funcționează și un compartiment de chirurgie plastică). Colectivul medicilor de la Spitalul Titan a devenit o clinica separata iar șeful clinicii a fost Prof. Dr. Florin Isac - șef de lucrări în acel moment. Pentru toți medicii plecați din Arhitect Ion Mincu perioada 1990-1993 a fost dificilă și frustrantă - activitatea medicală se desfășura în condiții improprii, la un spital care nu avea uzanța urgențelor, îngrijirea pacienților cu arsuri -activitate medicală consumatoare de fonduri - era grevata de dependența financiară, autoritățile promiteau
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de specialitate și restul de servicii administrative care funcționaseră la Spitalul Filantropia în perioada 1990-1993. O parte din personalul medical (asistenta șefă secția arsuri, asistenta șefă de la blocul operator) și Dr. Ion Comnoiu au optat pentru a se întoarce în Arhitect Mincu unde se va înființa ulterior spitalul SRI și unde continua sa activeze Prof. Dr. Agripa Ionescu; Dr. Doina Ionescu a plecat la Spitalul Pantelimon unde a înființat un compartiment de chirurgie plastică și ulterior la Spitalul Universitar de Urgență
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Philosophy and Architecture", în Journal of Criminal Law, Criminology and Police Science, nr. 53 (1962), pp. 312-322. 34 Vezi în acest sens lucrările lui Sean McConville, în special Prison Architecture Policy, Design and Experience, Architectural Press, Londra, 2002, și cartea arhitecților Allan Brodie, Jane Croom și James O'Davies, English Prisons: An Architectural History, English Heritage, Londra, 2002. 35 Phillip Zimbardo, "A Pirandellian Prison", interviu publicat în New York Times Magazin, nr. 330/1972. Subiecții-deținuți au fost introduși în celule și supuși
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
eram rocker. Bănuiesc că sunteți studentă. Ce studiați? Aaa, ce frumos. Eu am cochetat mulți ani cu desenul. N-am avut curaj să mă aplec serios asupra artelor frumoase, așa că până la urmă am ales desenul tehnic. Și m-am făcut arhitect. Asta e. Nu toți suntem dotați cu talent artistic. Și în ce an sunteți? Abia anul întâi? Aaa, e a doua facultate, da, trebuia să-mi imaginez. Și la prima facultate ce ați studiat? A, da? Interesant. Dar parcă tot
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
un critic din posteritate și un trio desprins din însăși contemporaneitate mișcării avangardiste: o jumătate a clasei-scenă aparținea străzii în care un pictor cubist, un poet expresionist și un ziarist al curentului dadaist (și proiectul grupei a ocolit prezența unui arhitect constructivist, „răpit” de o altă echipă) s-au întâlnit în mod bizar, ajungând să își împărtășească unul altuia principiile fondatoare, să-și recunoască asemănările etc.; un alt colț al sălii de clasă aparținea criticului care - în timp ce actorii amuțeau între două
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
fortificat Nicosia, Famagusta, Kyrenia și alte orașe de coastă. Venețienii au distrus o parte din structura arhitectonică a orașului Nicosia pentru a putea să edifice un ansamblu mai compact, capabila să reziste atacurilor turcești. Aceste fortificații au fost realizate de arhitecții Ascanio și Giulio Savorgnano, care în anul 1567 reconstruiseră Nicosia ca pe "un oraș ideal", în formă circulară, înconjurat de ziduri solide, cu unsprezece bastioane incorporate. În ciuda acestui sistem de apărare, Nicosia a fost ocupată de turci în 1570 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
decât Palatul Mazarin, de pe malul stâng al Senei, legat prin Pont des Arts de Luvru. Sediul Institutului Fran ței, cu toate Academiile sale, este una dintre cele mai grațioase și mai reprezentative clădiri ale Parisului, concepută de Louis Le Vau, arhitectul bijuteriilor în piatră de la Versailles și Vaux-le-Vicomte. Aici, la Cupolă, este înmormântat însuși marele cleric, care a lăsat domeniului și biblioteca sa, de o valoare inestimabilă. Timp de o lună și jumătate, am trecut de nenumărate ori prin față. Ridic
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
doi pași afară din hotel. — și în Japonia? — A fost foarte frumos, am avut recitaluri cu pianistul meu de atunci, Christian Debrus, mai întâi la Tokyo, apoi la Osaka, invitată de Hermès. Acolo am stat dumnezeiește, la Hilton. Îmi povestea arhitectul că, pentru a imagina acest hotel ăera proaspăt deschis), a voiajat la toate hotelurile Hilton din lume, pentru a vedea ce e formidabil la ele și ce merită îmbunătățit. Așa a reușit să creeze hotelul aproape de perfecțiune. Fiecare aveam suita
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în special a Bucureștiului. Auzim același slogan: "Ceaușescu cu buldozerele lui", el este autorul acestei " nenorociri" după aprecierile unor pseudo-pricepuți. Am rămas uimit, când am citit că aceste acuzații nu aparțin unor persoane oarecare, ci unor profesori cu renume, unor arhitecți, doctoranți și academicieni precum Răzvan Teodorescu, Constantin Bălăceanu Stolnici, Gh. Leahu, Dinu Giurăscu și alții, care au lucrat și sprijinit proiectele arhitecților și ale constructorilor. Mă surprinde faptul că tocmai ei vin acum și aruncă cu noroi în obiectivele construite
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
uimit, când am citit că aceste acuzații nu aparțin unor persoane oarecare, ci unor profesori cu renume, unor arhitecți, doctoranți și academicieni precum Răzvan Teodorescu, Constantin Bălăceanu Stolnici, Gh. Leahu, Dinu Giurăscu și alții, care au lucrat și sprijinit proiectele arhitecților și ale constructorilor. Mă surprinde faptul că tocmai ei vin acum și aruncă cu noroi în obiectivele construite din acele vremuri. Cineva spunea că Ceaușescu ar fi fost cel mai bogat om din România, că ar fi avut vile în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sfidând cu bună știință privirile celor care le au dat votul la alegeri. Spuneam că ar fi bine să știe tot românul, că această Casa Poporului a fost construită la inițiativa Președintelui României, Nicolae Ceaușescu, cu sprijinul a 400 de arhitecți și mari constructori, la care au lucrat peste 200.000 de muncitori, sub îndrumarea proiectantului șef doamna Anca Petrescu, de numai 28 de ani,o glorie și mândrie a poporului român. Este cea mai mare clădire din Europa și a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
numai 28 de ani,o glorie și mândrie a poporului român. Este cea mai mare clădire din Europa și a doua din lume, după clădirea Pentagonului, are una din cele mai frumoase și interesante arhitecturi, apreciată pe plan mondial de către arhitecții și specialiștii cunoscuți ai lumii contemporane. Casa Poporului are o înălțime de 86 m, 12 etaje de la sol, 92 m sub nivelu 0, 8 nivele subterane, un buncăr nuclear, o fațadă de 270 m. și 240 m. pe lateral în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
au folosit 3500 tone de cristal pentru candelabre, cel mai mare cântărind 3 tone și fiind echipat cu 7000 de becuri. Această clădire uriașă a fost construită în perioada 1983-1989, la propunerea și îndrumarea lui Nicolae Ceaușescu, marele și neobositul arhitect al României moderne, invidiat și denigrat de mulți compatrioți ai săi, cu o ură nemaipomenită dusă până la uciderea lui în mod tiranic, cu ferocitatea românului setos de sânge. Aceasta pentru că a fost un fiu de țăran simplu și român care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
numește Casa Presei Libere, despre care spun unii "specialiști", că reprezintă un exemplu de arhitectură stalinistă. Dar acești șobolani denigratori se folosesc din plin de acest edificiu reprezentativ al Bucureștiului. Clădirea este construită în perioada 1952-1957, după un proiect al arhitectului Horia Maicu, tot român ca și Anca Petrescu "mama" proiectului Casa Poporului. Se spune că acest edificiu este asemănător cu clădirea Universității Lomonosov din Moscova, motiv pentru care nu poate fi agreat și admis de "specialiștii" noștri de teapa Popeștilor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Nicolae Zigre 100. Constantin C. Giurescu descrie, în Amintiri, călătoria întreprinsă în cursul lunii iulie 1930, de "un grup de prieteni politici", în Transilvania, având ca țel final regiunea Munților Apuseni. La călătorie au participat, alături de autorul însemnărilor, Gheorghe Brătianu, arhitectul G.M. Cantacuzino, Alexandru Rosetti, Victor Papacostea, și Constantin Hențescu 101. Atmosfera în care se desfășurau aceste întruniri era, potrivit surselor informative ale poliției, destul de încărcată, dacă avem în vedere faptul că participanții erau agresați de vechii liberali din organizațiile județene
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]