6,038 matches
-
luni în urmă am primit de la Iași de la dl. Ion N. Oprea un chestionar și câteva rânduri prin care reputatul scriitor îmi cerea să răspund punctual pronunțându-mă cu păreri proprii asupra unei teme ce pune în discuție și anume: „Bătrânețea - o piedică în calea creației??”. Mi s-a părut interesantă această temă și în zilele de 1-2 aprilie am realizat următoarele rânduri. La 18 ianuarie 2011 primesc din Iași de la dl. Ion N. Oprea, scriitor cu peste 20 de volume
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
într-un permanent repaus”. Afirmația aceasta șochează prin gravitatea ei - și o consider lipsită de bun simț. Oare nu s-a gândit că are un tată ori un bunic în vârstă sau chiar un străbunic? Să vedem în continuare dacă „Bătrânețea este o piedică în calea creației”. Când eram copil - e cam mult de atunci - vedeam oameni cu plete albe denumiți bătrânii satului și priveam la ei cu respect și cu admirație pentru că erau oameni așezați și știau multe și de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
are rolul de a ușura conversația dintre doi sau mai mulți oameni, răspund invariabil: „Cu tinerețea mă mai iau!”. Unii tac, dar alții mă întrebă direct cum mă simt „ca bătrân”. Fac în așa fel încât, în loc să vorbim de povara bătrâneții și neajunsurile ei, canalizăm discuția spre unele probleme departe de nevoile bătrâneții. Și apoi să vedem ce este și ce poate fi bătrânețea. În viața mea de până acum am văzut uneori „tineri cu mentalitate de bătrâni”, cu acea lipsă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
răspund invariabil: „Cu tinerețea mă mai iau!”. Unii tac, dar alții mă întrebă direct cum mă simt „ca bătrân”. Fac în așa fel încât, în loc să vorbim de povara bătrâneții și neajunsurile ei, canalizăm discuția spre unele probleme departe de nevoile bătrâneții. Și apoi să vedem ce este și ce poate fi bătrânețea. În viața mea de până acum am văzut uneori „tineri cu mentalitate de bătrâni”, cu acea lipsă de orizont privind viitorul, apropiat ori mai îndepărtat și am văzut și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mă întrebă direct cum mă simt „ca bătrân”. Fac în așa fel încât, în loc să vorbim de povara bătrâneții și neajunsurile ei, canalizăm discuția spre unele probleme departe de nevoile bătrâneții. Și apoi să vedem ce este și ce poate fi bătrânețea. În viața mea de până acum am văzut uneori „tineri cu mentalitate de bătrâni”, cu acea lipsă de orizont privind viitorul, apropiat ori mai îndepărtat și am văzut și bătrâni tineri la minte, inimă și suflet, pe care i-am
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de bătrâni”, cu acea lipsă de orizont privind viitorul, apropiat ori mai îndepărtat și am văzut și bătrâni tineri la minte, inimă și suflet, pe care i-am simpatizat și mi-a plăcut să fiu mereu în comunicare cu ei. Bătrânețea e o stare ce variază de la om la om, dar mi-a plăcut mereu să gândesc pozitiv, să-mi mențin încrederea în forța mea proprie, să manifest optimism și să-l răspândesc în jurul meu. Consider bătrâni, indiferent de anii trăiți
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să fac acest lucru - urmărind un scop anume - ci din pură obișnuință mă scol la ore matinale și mă odihnesc la ore rezonabile, pentru a mă putea păstra proaspăt ca fizic și intelect. Nu am timp să mă gândesc la bătrânețe și la viața de apoi, ci mereu mă lupt cu timpul pe care mi-l fac un prețios aliat în ceea ce fac. Nu sunt de acord cu părerea exprimată de un mai tânăr condeier că bătrânii sunt oameni cu mintea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
hotărât de Cel de Sus. E mai bine așa, pentru că fiind ocupat, spiritul uman - vrândnevrând - are preocupări care-l sustrag de la gânduri negre, nesănătoase, care duc și mai rapid la sfârșitul sfârșitului. E clar? Să nu mai vorbim ireverențios despre bătrânețe și despre cei ce ar intra în această categorie! Să-i lăsăm în pace și să i stimulăm pe cei astfel incriminați, pentru că nimeni nu ia locul nimănui și fiecare dintre noi să și dea cu prisosință partea lui de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
buletinul meteo și se mulțumea să tragă din când în când draperia pentru a privi cum mustea pământul de apă. Își imagina că iese pe verandă, strângând din dinți și coborând cele patru trepte - una dintre ele scârțâia îngrozitor, a bătrânețe lemnoasă -, apoi percepea incredibil de real scufundarea în solul clisos. Ca și cum mâini nevăzute l-ar fi tras către adâncuri, putea vedea cu ochii minții cum era înșfăcat, mai întâi până la glezne, apoi până la pulpe, până la genunchi... Curios, nu era înspăimântat
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
teapa lui, un moșulică atras de balet, nu de baschet, de puzzle, nu de bere și - ha, ha, cu siguranță! - unul care căuta posturi tv porno (bukake, de preferință) în fiecare noapte în care nu avea somn (iar insomniile, la bătrânețe...). În rest, un exemplu pentru întreaga comunitate. Suplimentar, Detectivul era convins că Vecinul obișnuia să tragă cu ochiul. Așa, ca să nu se plictisească. Din perversitatea completată nocturn cu peliculele porno. Și simțea (adulmeca, nas fin, de copoi cu state vechi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
buletinul meteo și se mulțumea să tragă din când în când draperia pentru a privi cum mustea pământul de apă. Își imagina că iese pe verandă, strângând din dinți și coborând cele patru trepte - una dintre ele scârțâia îngrozitor, a bătrânețe lemnoasă -, apoi percepea incredibil de real scufundarea în solul clisos. Ca și cum mâini nevăzute l-ar fi tras către adâncuri, putea vedea cu ochii minții cum era înșfăcat, mai întâi până la glezne, apoi până la pulpe, până la genunchi... Curios, nu era înspăimântat
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
stă meditativ cu mâna În bărbie Înainte să se nască și Întreabă pe mama sa ce-i oferă În afară de moarte, ca să vrea să se nască și mama sa nu știe ce să-i ofere și atunci cere el tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. (Am terminat descrierea fotografiei.) V-am spus că personajul nostru adormise, dar nu este adevărat; sunt de aceea obligat să retractez, el doar ațipise sau gândea atât de intens, că am avut timp să-i smulg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
atât vrei mai mult. Față de colegii mei de generație, cunosc mult mai multe aspecte ale vieții și de aceea nu mi-e greu să Îi compătimesc de multe ori pentru cei patru pereți pe care-i vor regreta amarnic la bătrânețe. Dar vai... mă copleșește faptul că nu voi putea cunoaște tot, ba chiar mă vizitează gândul că nu cunosc nimic. Sunt sigură că, atunci când o să fiu bătrână, o să zic și eu: „Ce rău că mi-am pierdut tinerețea cu lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se cuvine. Fă-i dumneata dreptate țăranului, nu zic, dar mai întîi nu lăsa de batjocură pe cei care au slujit statul o viață întreagă, și nu I-au furat, și nici învîrteli n-au făcut, și au ajuns la bătrânețe ca vai de păcatele lor! Tănăsescu era ieșit numai de un an la pensie și avea o nevastă cu douăzeci și cinci de ani mai tânără ca dânsul. Cum Mișu nu spuse nici da, nici ba, continuă aproape mînios: ― Să nu mă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de ani mai tânără ca dânsul. Cum Mișu nu spuse nici da, nici ba, continuă aproape mînios: ― Să nu mă silești dumneata pe mine, care ți-am muncit până m-ai stors ca pe o lămâie, să mă înjosesc la bătrânețe, că nu șade frumos și nu-i drept! Mendelson, socialist înfocat, fost de câteva ori arestat și bătut prin beciurile poliției, răspunse fără să ridice ochii de la lucru: ― Dreptatea nu costă nimic și de aceea n-are circulație în comerț
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
auzi glasul, izbucni cu vioiciune: ― Bată-te să te bată, Ionică, nici nu te mai cunoșteam!... Ochii, ochii m-au lăsat de tot. Și la biserică, nu mai văd deloc buchiile. Toată slujba o fac numai din suflet. Ei, degeaba, bătrînețile! Vorbind, se uită nedumerit la Titu. Când îi spuse învățătorul cine e, preotul îi zise blajin: ― Să trăiești, taică! Și să ierți că ne găsești așa, că pe aici așa suntem preoții, mai nemernici și mai fără învățătură, cum am
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
casa preotului, până ce se va milostivi Dumnezeu să înmoaie inima boierului Miron și să aducă pe Anton în locul bătrânului Nicodim, că Filip are gospodăria lui părintească și s-a așezat la socrul său numai ca să nu-l lase singur la bătrânețe. ― Ai văzut? zise Dragoș în uliță, când ieșiră petrecuți până la poartă de toată familia preotului. Pretutindeni mâna lui Iuga. În mâna lui e viața noastră a tuturor, poate și moartea. ― E un caz special! răspunse tânărul Herdelea. Și, desigur, trecător
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
răsfăța și-i răbda orice năzdrăvănii. Zidaru avusese trei fete și nici un băiat. De-abia după ce și-a măritat fetele a venit pe lume Nicu, de-i era rușine femeii că a mai pedepsit-o Dumnezeu să nască tocmai la bătrânețe și să se trudească iar cu copil mic. Pe când Nicu scobora de pe portiță și trecea drumul, baba Ioana luă din casă două oale și merse la fântâna ce se afla nițel mai încolo, lângă casa jandarmilor, la marginea uliței. Câinii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a așezat pe toți bine. Feciorul a ajuns grefier la București, două fete le-a măritat după preoți, iar pe cea mai mică, pe Florica, cu Pavel Tunsu, în sat. A crezut că Florica cu Pavel îi vor fi toiagul bătrâneților și i-a luat în casa ei, să trăiască toți împreună. O chema feciorul mereu la București, la dânsul, ca să nu se mai trudească și să fie tihnită după atâta amar de muncă. N-a vrut să se înstrăineze de pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
apropiindu-se de tânărul Herdelea. Așa-i!... Ce mai faci? Tot nu-și amintea de el, dar nu voi să arate că nu l-a recunoscut. Se jena să pară că n-are memorie, fiindcă asta ar fi semn de bătrânețe. Titu văzu încurcătura lui și avu un cuțit în inimă, gîndindu-se cum l-a mai invitat astă-vară să vie încoace și să stea la dânsul și toată ziua numai poezii să scrie. Schimbară două vorbe și apoi Gogu se întoarse
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
le și spui oamenilor, ca să știe și să nu-și mai bată picioarele de pomană pe la curte! ― S-o stăpâniți sănătos! zise Chirilă cu respect. ― Să dea Dumnezeu! mulțumi Platamonu. Am muncit, Chirilă, toată viața și merit să am la bătrânețe o bucată de pământ. Nici noaptea n-am odihnă, că tu știi, și alerg, și mă zbat, și nu mă codesc a pune osul alături de voi, nu ca alți boieri, care beau cafea în cerdac și așteaptă să le vie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în cerdac, la soare. Văd că vremea s-a îndreptat, pământul s-a zbicit și mă tot bate capul să începem aratul, că parcă mă și doare să stăm degeaba. Dar văd că oamenii... Tăcu întrebător. Preotul bolea și de bătrânețe, și de amărăciunea cu fiul său, care-l obseda mai mult cu cât se simțea mai slăbit. Toată iarna a suferit ba de una, ba de alta, și a spus mereu că nu mai apucă vara. Odată însă cu primele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de d-astea! interveni maiorul Tănăsescu enervat de sfătoșenia bătrânului. Și, după câteva replici, îi trăsni o pereche de palme. Lupu Chirițoiu îl privi drept în ochi și rosti rar: ― Apoi, domnule maior, Dumnezeu să-ți plătească rușinea asta pe bătrânețile mele! ― Ce?... Ce?... Ești obraznic cu mine, tâlhar bătrân ce ești? sări Tănăsescu. Caporal, numără-i cincizeci! Titu Herdelea tremura lângă prefectul Baloleanu tot timpul cât bătrânul suferea loviturile fără a scoate un glas de durere, parc-ar fi fost
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tava deoparte. Dacă îți plac dragonii, atunci o să-ți placă și povestea... Deci zice profesorul ăsta al meu : „Trăia, demult, un mandarin în China. Toată viața a învățat cum să lupte împotriva dragonilor. Devenise un luptător desăvârșit. Numai că, la bătrânețe, și-a dat seama că, de fapt, în lumea în care își căuta adversarii, nu există dragoni. Totuși, pentru ca învățătura lui să nu se risipească, a deschis o școală unde îi învăța pe cei tineri cum să lupte cu dragonii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Jenică se mai putea apropia cu fruntea. — Pun banii în titluri la zece ani, spuse, coborându- și vocea. Se zice că au dobândă mai mare. Tre’ să mă gândesc la când o să fiu bătrân. Nici nu știi când vine, deodată, bătrânețea... Își trase capul din chenarul ferestrei și se îndreptă din șale, strâmbându-se de durere. Apoi se cotrobăi prin buzunare și scoase o pungă de plastic, legată la vârf. O desfăcu, răsturnă pe policioară conținutul, adăpostind mărunțișul cu palma. — Câți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]