5,656 matches
-
iertat niciodată iugoslavilor aerul condescendent de intangibilitate de la Szklarska Porêba: după schisma sovieto-iugoslavă, comuniștii de pretutindeni au condamnat prompt „devierea titoistă” și nu au avut nevoie de un imbold sovietic pentru a-i acoperi de dispreț și calomnii pe camarazii balcanici căzuți În dizgrație. Dezacordul dintre Tito și Stalin a fost făcut public În 1948, când dictatorul sovietic a condamnat proiectul unei Federații Balcanice, iar URSS a sistat tratativele comerciale, rechemând În luna următoare personalul civil și militar de la Belgrad. A
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au avut nevoie de un imbold sovietic pentru a-i acoperi de dispreț și calomnii pe camarazii balcanici căzuți În dizgrație. Dezacordul dintre Tito și Stalin a fost făcut public În 1948, când dictatorul sovietic a condamnat proiectul unei Federații Balcanice, iar URSS a sistat tratativele comerciale, rechemând În luna următoare personalul civil și militar de la Belgrad. A continuat cu o serie de comunicate și acuzații oficiale, În care ambele părți afișau cele mai bune intenții, și a culminat cu refuzul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
s-au declarat nevinovați, În ciuda torturii și a mărturiilor falsificate 7. După criza iugoslavă din 1948, atitudinea lui Stalin s-a schimbat. Pentru mulți, Belgradul era o alternativă atrăgătoare față de Moscova. Spre deosebire de Stalin, Tito nu avea ambiții imperiale ( În afară de zona balcanică). Eliberându-și țara și conducând-o spre comunism fără ajutor moscovit, liderul iugoslav dăduse un exemplu remarcabil pentru orice comunist din Est tentat să fundamenteze revoluția locală pe sentimente naționale. Paranoic, Stalin Își vedea monopolul puterii amenințat din toate direcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
replici imediate la ruptura dintre Stalin și Tito. În Albania, ministrul comunist de Interne Koçi Xoxe a fost judecat În mai-iunie 1949, condamnat și spânzurat În luna următoare. Acuzat de titoism, Xoxe se distingea prin faptul că sprijinise realmente planurile balcanice ale lui Tito, pe vremea când acestea aveau și aprobarea Moscovei. De aceea, cazul lui era destul de neobișnuit;pe deasupra, a fost și tratat În secret. Procesului albanez i-a urmat arestarea, judecarea și execuția În Bulgaria a lui Traicio Kostov
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
judecarea și execuția În Bulgaria a lui Traicio Kostov, unul dintre fondatorii Partidului Comunist Bulgar. Kostov, mutilat de conducătorii interbelici ai Bulgariei 9, era oponentul notoriu al lui Tito și criticase planul acestuia de a absorbi Bulgaria Într-o Federație Balcanică (Între Kostov și Tito exista o antipatie reciprocă). Cu toate acestea, Stalin Îl suspecta - imprudent, Kostov criticase acordul economic sovieto-bulgar ca fiind defavorabil țării sale. Era candidatul ideal pentru pedepsirea exemplară a crimelor naționaliste. El și grupul său („Grupul Trădător
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
România, căderea comunistului „național” Pătrășcanu a fost orchestrată de un alt „național”, Gheorghe Gheorghiu-Dej: tot el a pus la cale eclipsarea Anei Pauker, moscovită și stalinistă impecabilă. Chiar și Kostov petrecuse o parte din anii ’30 la Moscova, la biroul balcanic al Kominternului. Era și un critic consacrat al lui Tito (deși din motive proprii: Kostov vedea În Tito moștenitorul ambițiilor teritoriale sârbe ce amenințau Bulgaria). În loc să-l salveze, acest lucru i-a exacerbat vina: Stalin nu căuta consimțământul altora, doar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
stat american Lawrence Eagleburger, „cei din afară nu pot face nimic până când bosniacii, sârbii și croații nu se hotărăsc să nu se mai omoare Între ei”. La polul opus, unii istorici și observatori străini au emis ipoteza că, dimpotrivă, tragedia balcanică e În mare măsură vina celor din afară. Pradă intervențiilor străine și ambițiilor imperiale, teritoriul fostei Iugoslavii fusese În ultimele două secole ocupat, ciopârțit și exploatat În folosul altora: Turcia, Marea Britanie, Franța, Rusia, Austria, Italia și Germania. Vrajba dintre popoare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prematur” În 1991 independența Sloveniei și Croației, bosniacii nu ar fi vrut și ei independența, Belgradul nu ar fi intervenit În forță și un deceniu de dezastre ar fi fost evitat. Indiferent ce credem despre aceste două interpretări ale istoriei balcanice, trebuie să remarcăm că, În ciuda incompatibilității lor aparente, ele au În comun o trăsătură importantă. Ambele minimalizează sau ignoră importanța iugoslavilor Înșiși, reduși la rolul de victime - ale sorții sau ale manipulării și greșelilor altora. Cu siguranță, În munții fostei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Învecinată musulmanii deveniseră majoritari În locul sârbilor. Aceștia din urmă păreau că pierd teren În defavoarea minorităților altădată supuse, care beneficiaseră de egalitatea federală aplicată riguros de Tito4. Kosovo era deci o problemă potențial explozivă, din motive prea puțin legate de sfada balcanică „veche de când lumea”. În anii ’60, André Malraux Îi semnala cu finețe unui vizitator iugoslav În Franța: Le Kosovo c’est votre Algérie dans l’Orléanais. Dacă antipatia sârbilor față de albanezi izvora din proximitate și nesiguranță, la extremitatea nordică a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
petrolul său proveneau din Rusia. Dar, deocamdată, autoritățile ruse și rușii ca indivizi voiau de la Europa un singur lucru: „respect”. Moscova dorea să fie mai implicată În procesul de decizie intraeuropean, indiferent dacă era vorba despre NATO, despre administrarea acordurilor balcanice sau despre Înțelegeri comerciale (atât cele bilaterale, cât și cele Încheiate prin Organizația Mondială a Comerțului): nu fiindcă deciziile luate În absența Rusiei Îi prejudiciau interesele, ci ca o chestiune de principiu. Istoria europeană, constatau mulți observatori, făcuse o buclă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
urbe de provincie. Dacă „jurnalistul n-a avut o conștiință estetică pe măsura fanteziei comice” (Constantin Ciopraga), publicistica de atitudine a lui R. dovedește în schimb o anumită ținută civică. Sunt abordate aici teme la ordinea zilei: răscoalele țărănești, războiul balcanic, viața parlamentară, tragedia soldaților în primul război mondial. Se remarcă seria de articole din „Epoca” (1902-1904) în sprijinul demonstrațiilor studențești împotriva spectacolelor de teatru în limba franceză, reproduse în volumul Franțuzomania (1904). Implicarea într-o mai amplă acțiune de utilitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
sub raport pictural, decorativ de pictura murală de influență bizantină a mânăstirilor din Nordul Moldovei și a celor din Muntenia. Criticul o consideră "o chestiune de viață și de moarte pentru pictura religioasă din România", dar și pentru majoritatea țărilor balcanice. Acest program presupune și revificarea artei ecleziastice, "vechiul hieratism decorativ" al Bisericii Orientale Răsăritene, pentru a inspira "extaze și vise noi care cresc din sufletele actuale", extazele fiind generate de o pietate mai mult poetică decât religioasă, cum concede criticul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fericiților esteți de unde se poate contempla în voie, neimplicat și securizat, spectacolul atrocităților, aflat întotdeauna pe "celălalt mal". În ecuația apocalipsei decadente, rolul barbarilor este jucat de slavi, de popoarele orientale și, prin extensie, la Alexandru Bogdan-Pitești, și de cele balcanice. Nu este exclus ca patricianul estet, patron al artelor, să-i fi avut în vedere și pe ruși, însă este clar că un rol hegemonic putea fi exercitat de către România numai asupra popoarelor din Balcani. În context decadent, criticul-estet deschide
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Acest mesianism bizar, deoarece prevede paradoxal o înălțare până la măreția decadenței europene, se articulează pornind de la premise culturale. În opinia lui Alexandru Bogdan-Pitești, România trebuie să îndeplinească un rol tutorial-civilizator prin promovarea unei politici culturale extinse la nivelul întregii arii balcanice. Perspectiva optimistă a criticului a început să prindă o oarecare consistență în timpul războaielelor balcanice, când România a devenit un factor de stabilitate în zonă. Un ultim episod remarcabil îl definește pe critic nu numai ca pe un conaisseur, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pornind de la premise culturale. În opinia lui Alexandru Bogdan-Pitești, România trebuie să îndeplinească un rol tutorial-civilizator prin promovarea unei politici culturale extinse la nivelul întregii arii balcanice. Perspectiva optimistă a criticului a început să prindă o oarecare consistență în timpul războaielelor balcanice, când România a devenit un factor de stabilitate în zonă. Un ultim episod remarcabil îl definește pe critic nu numai ca pe un conaisseur, dar și ca pe un fin comparatist. În "Note de artă", articolul din Nr. 5-6 al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este înfățișat un Studiu de nud al acestuia. Kimon Loghi prezintă desemnul Beduin, care răspunde deschiderii simboliste spre visare pe care o stimulează spațiul exotic oriental. Nu urmează România să devină frontiera Occidentului cu Orientul, intercesorul adecvat într-o lume balcanică? Ca hors-textes avem un "desemn orginal" al lui Etienne Azambre, Le Printemps, un Studiu de cap, "desemn original în conté" de Gh.D. Mirea și o litografie originală de Constantin Artachino a lui Anton Bacalbașa, căruia îi este dedicat și un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
regelui pare singurul în măsură să preia ștafeta jocului și capul sfântului în locul marotei cutumiare. Asocierea nu este lipsită de semnificație, Salomeea preia rolul bufonului, rol care va evolua până la "danțul" oriental al domnișoarei Hus, avatarul modernist barbilian cu accente balcanice al coregrafiei decadente. Aspectul hazliu al procesiunii nu mai realizează un contrast atât de puternic cu actul crud al decapitării, introdus într-un ceremonial ludic cu măscărici și toboșari, iar versul liber înlocuiește formele prozodice clasice, conferind poeziei un caracter
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mortifiant al cărui simbol îl constituie apele întunecate ale iazului din preajma casei, cavou specular atât pentru ruină, cât și pentru corpul nefericitului Usher. În cultura română există această temă a imolării în contingența unui act estetic, reflectată în întreaga arie balcanică și găsindu-și o realizare specifică prin difuziunea în nenumărate variante a Baladei Meșterului Manole. Mircea Eliade îi consacră un studiu consistent, Comentarii la legenda meșterului Manole, iar G. Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, o alătură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de reorganizare politico socio-economică. Raportarea neadecvată, specifică deceniului trecut În România, ignora pericolul pe care Îl prezintă drogurile Într-o societate În curs de modernizare. Era prezentat ca o perspectivă liniștitoare faptul că România este doar un coridor al rutei balcanice de trafic al drogurilor, un punct de legătură Între Turcia și țările Europei de Vest. Exista o percepție eronată despre fenomenul drogurilor, În care exista numai trafic, numai un „pericol exterior”. La Începutul anului 2003 (Sursa: DÉGI L. CSABA, CALITATEA
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1954 din 16.10.1942, p. 1, 3. 1304 Wilhelm Filderman (1882-1963), avocat, publicist și om politic evreu, personalitate marcantă a minorității evreiești din România. Licențiat în drept la Universitatea din București; doctor în drept la Paris. Participă la războaiele balcanice și la primul război mondial ca ofițer în Armata română. Aderă la Uniunea Evreilor Pământeni, fiind ales în Comitetul Central al acestei organizații (1913); reprezentant în România al organizației American Jewish Joint Distribution Committee (din 1920); deputat PNL (1927); președinte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de la Londra 13. Comisia americană a consultat pentru problemele românești, în mai multe rînduri, pe cunoscutul geograf francez Emmanuel de Martonne 14. Englezii, ca și americanii, au susținut, într-o primă fază, integritatea monarhiei dualiste și ideea creării unei federațiii balcanice. Delegația britanică, în decembrie 1918, și-a adaptat programul pentru a coincide, și mai mult, cu cel al americanilor. Oficialitățile engleze au declarat că "își asumă o poziție imparțială și dezinteresată, ca mediatori"15, sperînd, în felul acesta, să obțină
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1) teritoriul Basarabiei ruse avînd o populație predominant românească; 2) regiunea populată de români a Bucovinei; 3) toată Transilvania; 4) aproape 2/3 din Banat; 5) restabilirea, cu o foarte mică modificare, a frontierei româno-bulgare existente după al doilea război balcanic 19. Experții americani, ca și cei britanici, au fost călăuziți, în considerațiile lor, de două principii fundamentale ale dreptului internațional: acela al autodeterminării naționale și cel etnic, ei pronunțîndu-se pentru includerea în statul român a zonelor locuite în majoritate de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau, în iunie 1934, SUA pentru eforturile "sincere și rodnice" în vederea împiedicării eșecului Conferinței dezarmării 58. Diplomația americană a apreciat eforturile României pentru consolidarea păcii europene prin acțiunile desfășurate de Mica Înțelegere și Antanta Balcanică și încercările de încheiere a unui pact estic de asistență mutuală 59. Din documentele americane rezultă identificarea lui Titulescu cu interesele naționale ale României și ale celorlalte țări din Europa est-centrală și de sud, el fiind considerat un adevărat campion
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
teritorială a României"88. Veștile negative căpătate în urma vizitei lui Saracioglu la Moscova 89 acesta primise mandat de la ministrul român de externe să sondeze poziția sovieticilor în legătură cu un proiect al neutrilor 90 -, eșuarea proiectului Gafencu de creare a unui "bloc balcanic", al neutrilor 91 și de lărgire a ariilor garanțiilor anglo-franceze din aprilie 193992 au fost factori care au determinat România să caute o ultimă soluție în apărarea integrității sale teritoriale: fortificarea înțelegerii balcanice 93. Izolarea internațională a României la începutul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proiectului Gafencu de creare a unui "bloc balcanic", al neutrilor 91 și de lărgire a ariilor garanțiilor anglo-franceze din aprilie 193992 au fost factori care au determinat România să caute o ultimă soluție în apărarea integrității sale teritoriale: fortificarea înțelegerii balcanice 93. Izolarea internațională a României la începutul anului 1940 devenise un fapt împlinit, și acest lucru era semnalat de Gunther. Valoarea informațiilor sale a fost pe deplin sesizată la Washington, în special în perioada dificilă prin care a trecut România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]