8,717 matches
-
feți-frumoși, si zâne, si cer, si flori, si stele Și-au amuțit povestea de parca nu mai sunt... Hai nani, nani... Adormi in caldu-ti leagăn, lumina mea, si taciNu pot cânta si încă nu ești destul de mare, Ca sa-ti pot spune basmul cel nesfârșit, in care Se sting de frig si foame copiii cei săraci... Muma tânăra de Dimitrie Bolintineanu I Lăutarii cânta hore grațioase; Tinerii feciori Cântă după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetite
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
din când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre amestecând Prin colturi de odaie. Cu tine doua fete stau Si torc in rând cu tine; Sunt încă mici si tata n-au, Si George nu mai vine. Un basm cu pajuri si cu zmei Începe-acum o fata, Tu taci s-asculți povestea ei Si stai îngândurata. Si firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământa, Spui șoapte fără de-nțeles, Si ochii tai stau țintă. Scapi fusul jos; nimic
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
Când suntem copii nu ne gândim decât la lumea basmelor, visăm să trăim alături de regi și de regine, dorim neîncetat să găsim castelul ascuns sub cortina brazilor din pădurea veșnic verde și să zburăm peste lume ghidați de stele. Acesta a fost și visul meu. Anii trec iar gândurile despre
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Cimpoca Luiza Ştefania, Lazăr Oana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2047]
-
2006, p. 13. 24 Rudolf Otto, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 144. Apariția istorică a categoriei sacrului se datorează unor elemente pe care Otto le numește ciudate, așa cum sunt conceptele purității și impurității, cultul morților, cultul spiritelor, practicile magice, basmele, miturile și legendele, elementele naturii, credințele și practicile străvechi (fetișismul, totemismul, cultul plantelor și al animalelor, demonismul și polidemonismul), în care se regăsește, ca o trăsătură comună, elementul numinos. 25 Rudolf Otto, op. cit., p. 11. 26 Ibidem, p. 18. 27
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Ghiocel mititel”. Abordarea interdisciplinară crează posibilitatea formării unei viziuni globale asupra realității înconjurătoare, elevul sesizând interdependențe între fenomenele naturale. Prin organizarea acestor activități cu caracter interdisciplinar am constatat că am obținut rezultate remarcabile, performanțe deosebite. Aflat în lumea mirifică a basmelor și poeziei, școlarul mic reușește să facă din lumea cuvântului artă și știință. Astfel, își amintește cu plăcere că ursul trăiește în pădure, că furnicai harnică în poezia lui G. Topârceanu și Otilia Cazimir și că vulpea s-a aflat
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
teorii sistematice oferă un avantaj important: facilitează discuția despre descrierea propusă. Avînd în vedere toate acestea, ne putem întoarce la chestiunea corpusului de texte narative. În ce constă acest corpus? La o primă vedere, răspunsul pare evident: romane, nuvele, povestiri, basme, articole de ziar etc. Dar, cu sau fără motivație, stabilim limite, cu care nu toți sînt de acord. Unii, de exemplu, vor afirma că benzile desenate aparțin corpusului de texte narative, în timp ce alții nu vor fi de acord. Dacă ei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
capabile să surprindă cititorul. Personajele plate sînt stabile, personaje stereotipe care nu dezvăluie/conțin nimic surprinzător. Chiar dacă asemenea clasificări ar fi transformate în distincții folositoare, ele s-ar aplica doar unui corpus limitat: acela al narațiunii psihologice. Genuri întregi, ca basmele, romanul polițist și romanul de consum, dar și un roman modern ca cel al lui Proust, sau romanele post-moderne ce resping tocmai asemenea categorii, rămîn astfel în afara ariei de observație, pentru că prezintă numai personaje "plate". Într-adevăr, Albertina lui Proust
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de către o persoană ci de o abstracțiune: societatea, soarta, timpul, omul ca centru al universului, inteligența. Destinatarul puterii poate să fie reprezentat și de o persoană. Astfel, o tipologie proprie fabulei ar putea fi legată de concretizarea acestui actant: în basme "trimițătorul" este de obicei o persoană, adesea un rege care în anumite condiții oferă mîna fiicei sale subiectului aspirant. În romanele psihologice, o trăsătură de caracter a subiectului însuși este adesea puterea, care fie facilitează fie blochează atingerea țelului. În
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Exemplele d) și e) arată că Kinsey Milhone și criminalul sînt în opoziție. Competența lui Milhone este una de aptitudine și cunoaștere. Și totuși, la fel este și aceea a criminalului; și tocmai în această privință diferă povestirea polițistă de basm. Ceea ce caracterizează povestirea polițistă este faptul că ucigașul eșuează în competența sa: el face o greșeală. Romanul polițist a trecut recent printr-un progres care arată încercarea de a elimina opoziția dintre bine și rău, cum se întîmplă, de exemplu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
îl atinge ar putea fi explicată în acest fel. Acest aspect al analizei actanțiale am putea încerca să-l punem în relație cu o tipologie. Fabulele care arată influența predominantă a unui secret în structura lor actanțială (de exemplu, anumite basme și mituri) ar putea fi opuse, sub forma unei categorii separate, fabulelor în care o minciună determină structura. Of Old People se bazează pe principiul structural al secretului. Același lucru este valabil și pentru povestirile polițiste. În romanele de spionaj
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fost tratat în capitolul 2, secțiunea 3 ci prin aparté-uri. De exemplu, rememorările. Astfel, durata cărții Of Old People este extinsă de la un anotimp la șaizeci de ani. De asemenea, găsim referiri la trecut sau la viitor: la sfîrșitul celor mai multe basme (Tom Degețel nu face excepție de la regulă) se face o scurtă aluzie la viitorul protagoniștilor. Există un alt tip de diversiune care poate servi la extinderea duratei crizei: un actor secundar poate deveni protagonistul fabulei proprii; astfel este creată sub-fabula
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
medicația psihiatrică. Louis Couperus (1863-1923) a crescut într-o familie numeroasă, de administratori coloniali. Tatăl său era sever și pretențios, și copilul era făcut să-l dezamăgească. Familia a petrecut cîțiva ani în Indii. Multele sale lucrări includ romane psihologice, basme simbolice, romane mitologice, romane istorice, deseori plasate într-o societate decadentă, nuvele, însemnări de călătorie și jurnalistică. Tema sa recurentă este pregnanța destinului în viața umană. Destinul, pentru Couperus, este o forță în esență obscură, aproape personificată, impregnată de vinovăție
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Christopher 1986. The Order of Mimesis: Balzac, Stendhal, Nerval, Flaubert. Cambridge: Cambridge University Press Prince, Gerald 1973. A Grammar of Stories. The Hague: Mouton 1983. Narratology. The Form and Function of Narrative. The Hague: Mouton Propp, Vladimir [1928] 1970. Morfologia basmului, Trad. Radu Nicolau. București: Univers Rimmon [-Kenan], Shlomith 1976. A Comprehensive Theory of Narrative: Genette's Figures III and the Structuralist Study of Fiction. In PTL 1, 33-62 1983. Narrative Fiction: Contemporary Poetics. London: Methuen 1996. A Glance Beyond Doubt
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
corigent și n-o să poți să-ți iei capacitatea. - Nu numai la chimie dorm, ci și la geologie, i-am răspuns. Domnul Petricu are un glas care te vrăjește, n-ai zice că vorbește despre roci, ci îți povestește un basm fantastic. N-ai văzut, am adăugat, i se usucă și lui limba în gură și o scoate afară s-o umezească... - E un profesor extraordinar! Și chiar e fantastic ce spune el, rocile astea, cum s-au format ele... Și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
totul schimbat: În vremea copilăriei mele creștea o iarbă așa de frumoasă, de-o parte și de alta a pârâiașului, acolo stăteam culcată În iarba deasă și contemplam cerul minute În șir, Închipuindu-mi fel de fel de figuri de basme din norișorii albi de pe cer. Nu am să uit frumoasele seri de vară și de toamnă, cu cerul plin de stele, cu luna care ne lumina toată curtea, pe care nu le-am văzut la oraș, niciodată! Acolo, la marginea
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
pune ca o pecete, la fiecare, când se naște. Din fața lui nu ne putem da la o parte, doar să ajutăm și noi, cu ce ne stă În putință. Suntem numai noi, doi, la cabană, Într-un cadru feeric, de basm. A nins toată noaptea. Pădurea de conifere este albă. Stăm În fața șemineului cu masa Încărcată de bunătăți. Este dimineața primei zile de Paști. Lemnele de brad din șemineu, ard; din fiecare pocnitură sar scântei, parcă ar fi niște steluțe căzătoare
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
și nici nu se uită în ochii pretorului care, după o mică pauză, continuă, îndoind harta și aruncînd-o pe birou. ― Și acuma să-ți explic tot eu și motivele cele adevărate pe care d-ta cauți să le acoperi cu basmele echilibrelor sufletești! Mai dinainte de a sosi Apostol, pretorul descoperise "motivele cele adevărate" și interogatoriul urmărea numai confirmarea descoperirii sale. Cei șapte spânzurați împreună cu cei doisprezece din hambar erau membrii unei vaste organizații de spioni și trădători, cuibăriți în inima diviziei
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pala a umbrei haină, Îți par un cântec sublim încet - Iubit poet? {EminescuOpIV 50} O tot ce-i mistic, iubite barde, În acest suflet ce ție-ți arde, Nimica nu e, nimic al meu - E tot al tău. {EminescuOpIV 51} BASMUL CE I L-AȘ SPUNE EI O, dă-mi arpa de aramă Și mi-o pune-n brațul stâng, Ochii tăi se plec cu teamă Tu roșești - glasu-mi te chiamă, Coardele încet te plîng! Vino dar, palidă zână, Pune fața
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
onoare și mărire Și va fi cel din urmă spre-a se uita la tine De-i fi căzut. - Ce plan adînc-șiret! Cum în sămânța dulce a răului s-a pus Puterea de viață! Și mai credeți în bine, în basme de copii? O, ridicați în suflet gigantici vijelii Și sfărâmați c-o mândră strigare triumfală {EminescuOpIV 63} Ordinea cea nedreaptă, șireată, infernală, Ce proștii și șireții, unii-nșelați, iar alții Înșelători susțin că de Dumnezeu e pusă În lume. O
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe țară se aștern, Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern... Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră, S-aud cânii sub garduri că schiaună și latră, Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești, Să cuget basme mândre, poetice povești. Pe jos să șadă fete pe țolul așternut, Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume, iar eu s-ascult pe gânduri, și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud. Orlogiul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
eu caut profunde sărutări - Ea-nchide surâzândă lungi genele ei plânse Și glasul ei e cântec în line tremurări, Pe sâni rotunzi, albi, netezi, ea fruntea mea așează - Adorm și ea la capu-mi surâde și veghează. II Dar toate-acele basme în somnu-mi mă urmează, Se-mbină, se-nfășoară, se luptă, se desfac, Copilele din basmu, cu ochii cu dulci raze, Cu părul negru coade, cu chipul dulce drag, Și feți-frumoși cu plete în haine luminoase, Cu ochi căprii, nalți mândri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de săgeat-arzătoare, Din căi năruite, din gârle adânci, Fugarul în tropot răsare Cu nara arzând, Cu coama pe vânt, Odată-ncă pinten l-împunge Și-ajunge. Iar tânărul sare ușor de pe el Și prundul sub pasu-i răsună. Frumos ca din basme și tras prin inel Și nalt ca și bradul în lună, C-un salt a suit Al boții granit. Urcat într-un arc de fereastră Adastă. Mantaua lui neagră în lună s-a-ntins De pare-o perdea în fereastă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec - înstelatul rege maur - Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cîntare-n veci suspină
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Uraganu-acum aleargă pîn-ce caii lui îi crapă? Și în Nil numai pustiul nisipișul și-l adapă, Așternîndu-l peste câmpii cei odată înfloriți; - Memphis, Theba, țara-ntreagă coperită-i de ruine, Prin pustiu străbat sălbatec mari familii beduine Sorind viața lor de basme prin câmpie nisipiți. Dar și-acum, turburând stele pe-ale Nilului lungi unde, Noaptea, flamingo cel roșu, apa-ncet-încet pătrunde Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul visează toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a presentului ureche
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Glasuri din trecut străbate l-a presentului ureche - Din a valurilor sfadă prorociri se aridic. Și-atunci Memphis se ridică, argintos gând al pustiei, Închegare măiestrită din suflarea vijeliei - Beduini ce stau în lună, o minune o privesc, Povestindu-și basme mândre mestecate numa-n stele Despre-orașul care iese din pustiile de jele. Din pământ și de sub mare, s-aud sunete ce cresc. {EminescuOpIV 115} Marea-n fund clopote are, care sună-n orice noapte, Nilu-fund grădine are, pomi cu mere
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]