5,885 matches
-
este închis pe trei laturi. În 1496 a fost terminat corul bisericii, iar în 1525 toate lucrările au fost terminate. Un nivel de apărare a fost construit din cărămidă deasupra sălii și a corului, în mod similar fiind ridicate deasupra bolții stelate a sacristiei încă două niveluri. Biserica are trei portaluri cu ambrazuri terminate în arc frânt. Prin vestul bisericii se află două turnulețe din cărămidă prin care se face accesul în interior. Prin intermediul unor arcade late care sunt sprijinite pe
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
considerabile similare cu cel din Moșna. Tot aici, se află două lespezi, una a preotului Martin Roselerus, ea fiind atribuită marelui sculptor Elias Nicolai și una mai veche a unui preot Conradus. Relativ recent, în secolul al XIX-lea atât bolta navei cât și bolta corului au fost modificate înlocuindu-se bolțile semicilindrice cu penetrații. Ferestrele bisericii sunt în stil gotic târziu prezentând vederii muluri traforate precum și fragmente din rondele de sticlă înglobate într-o rețea de plasă din plumb. Odinioară
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
din Moșna. Tot aici, se află două lespezi, una a preotului Martin Roselerus, ea fiind atribuită marelui sculptor Elias Nicolai și una mai veche a unui preot Conradus. Relativ recent, în secolul al XIX-lea atât bolta navei cât și bolta corului au fost modificate înlocuindu-se bolțile semicilindrice cu penetrații. Ferestrele bisericii sunt în stil gotic târziu prezentând vederii muluri traforate precum și fragmente din rondele de sticlă înglobate într-o rețea de plasă din plumb. Odinioară, orga se afla deasupra
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
lespezi, una a preotului Martin Roselerus, ea fiind atribuită marelui sculptor Elias Nicolai și una mai veche a unui preot Conradus. Relativ recent, în secolul al XIX-lea atât bolta navei cât și bolta corului au fost modificate înlocuindu-se bolțile semicilindrice cu penetrații. Ferestrele bisericii sunt în stil gotic târziu prezentând vederii muluri traforate precum și fragmente din rondele de sticlă înglobate într-o rețea de plasă din plumb. Odinioară, orga se afla deasupra altarului. În secolul al XVIII-lea, aceasta
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
cel Mare. În jurul anului 1400 se construiește prima biserică. O a doua etapă de construcții are loc la începutul secolului al XVI-lea, când este realizată biserica sală cu cor cu închidere dreptunghiulară; zidurile au contraforturi, corul înalt are o boltă pe nervuri în formă de stea. Corul este supraînălțat, formând un fel de turn. Pe contraforturile trase în sus și pe console se sprijină arce segment de cerc care susțin nivelul fortificat. Guri de tragere și orificii tip mașiculiu formează
Biserica fortificată din Boian () [Corola-website/Science/326657_a_327986]
-
capitulul Mediaș. Cetatea bisericească este amplasată în partea de nord a străzii lărgite din mijlocul localității. În secolul al XIV-lea, se construiește o bazilică gotică timpurie cu hramul Sfintei Maria Magdalena. Corul are absidă poligonală 5/8 și o boltă stelară cu nervuri. Pe peretele nord-vestic al corului se păstrează picturi murale, datate 1481. Arcadele dintre nava principală și colateralul sudic sunt demolate, iar zidul de sud supraînălțat, astfel realizându-se o sală a bisericii. În partea de nord se
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
lemn, având deasupra un acoperiș piramidal. Zidul de centură, care astăzi mai are o înălțime de șase metri, este sprijinit parțial de contraforturi exterioare. În sudul cetății se află turnul de poartă cu cinci niveluri și parterul acoperit de o boltă semicilindrică. Părți din incinta fortificată au fost demolate în 1906, construindu-se din materialul rezultat o sală pentru comunitate. Fortificația care înconjoară biserica datează aproximativ din aceeași perioadă ca și schimbările majore aduse bisericii. Din zidul de incintă nu se
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
de mortar. Caturile de apărare aveau fiecare șapte metereze, câte două aflate în pereții corului și câte unul pe laturile estice ale absidei. Meterezele au formă dreptunghiulară, destinația lor fiind adresată armelor de foc. Corul și sala sunt prevăzute cu boltă semicilindrică cu penetrații. În vest există un balcon pentru orgă, adăugat mai târziu. Orga este din 1812 și a fost reparată de meșterul Karl Einschenk în 1914. Din perioada gotică se păstrează tabernaculul și 2 clopote din secolele al XV
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]
-
32 m. În sud-est se află o clădire care, în 1854, a fost construită ca primărie, este posibil ca în Evul Mediu pe locul respectiv să fi fost o capelă. În anul 1880 s-au făcut restaurări care au consolidat bolta actuală, corul a fost prevăzut cu un dublu cerc și în interior cu 8 bare transversale, partea inferioară a bisericii a fost reconstruită din piatră și cărmidă. Pereții laterali și bolta sunt construite numai din cărămidă. Conform censului din 1910
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]
-
anul 1880 s-au făcut restaurări care au consolidat bolta actuală, corul a fost prevăzut cu un dublu cerc și în interior cu 8 bare transversale, partea inferioară a bisericii a fost reconstruită din piatră și cărmidă. Pereții laterali și bolta sunt construite numai din cărămidă. Conform censului din 1910, locuitorii satului, în număr de 987 de persoane, au decis să facă o restaurare generală în anul 1912. Altarul baroc a fost distrus cu ocazia prăbușirii peretelui de est al corului
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]
-
secolului al XIII-lea. Modificările ulterioare, făcute în jurul anului 1500, au transformat-o într-o biserică gotică de tip hală. Tot în această perioadă s-a început și fortificarea ei. Modificările se structură au presupus demolarea navelor laterale prevăzute cu bolți în cruce pe ogive. Urme ale acestei demolări se regăsesc în partea nordică a bisericii, între contraforți și peretele principal al navei. Se mai păstrează din veche biserică cele patru arcade semicirculare care apar în ziua de azi închise cu
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
pe fiecare latură. După modelul turnurilor din Țara Bârsei, în anul 1802 turnul a fost refăcut, arătând astăzi o față nouă cu un acoperiș piramidal și un post de observație sub o forma unei galerii din lemn. Prin construirea unei bolte gotice în locul vechii bolte în cruce de deasupra corului și a tavanului plat al navei centrale, nivelul de apărare de deasupra corului și a navei este inchis astăzi pe trei laturi. O dată cu apariția armelor de foc, meterezele au fost modificate
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
modelul turnurilor din Țara Bârsei, în anul 1802 turnul a fost refăcut, arătând astăzi o față nouă cu un acoperiș piramidal și un post de observație sub o forma unei galerii din lemn. Prin construirea unei bolte gotice în locul vechii bolte în cruce de deasupra corului și a tavanului plat al navei centrale, nivelul de apărare de deasupra corului și a navei este inchis astăzi pe trei laturi. O dată cu apariția armelor de foc, meterezele au fost modificate sub formă de gaură
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
deasupra corului și a navei este inchis astăzi pe trei laturi. O dată cu apariția armelor de foc, meterezele au fost modificate sub formă de gaură de cheie, ele putând fi văzute pe peretele nivelului de apărare, pe pereții navei sau deasupra bolții. Intrarea în biserică se află pe latura de sud și a fost împodobită cu o cornișă cu denticuli și cu baghete încrucișate pe colțuri. Toate aceste elemente sunt specifice Renașterii și stilului goticului târziu. De latura nordică a fost alipită
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
o cornișă cu denticuli și cu baghete încrucișate pe colțuri. Toate aceste elemente sunt specifice Renașterii și stilului goticului târziu. De latura nordică a fost alipită o sacristie ce este inclusă în navă prin demolarea peretelui despărțitor. Sacristia avea o boltă în cruce pe ogive cu nervuri. Dubla incintă ce include drumul de strajă al curtinelor exterioare, prezintă o formă dreptunghiulară ce este o caracteristică a fortificaților ridicate în secolul al XVI-lea. Cele nouă turnuri au fost poziționate pe colțurile
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
cu caracter permanent. Unele detalii de la portalul de vest și din cor duc la ipoteza că aici a existat o biserică romanică, anterior bisericii actuale, care este o biserică sală cu cor cu închidere dreptunghiulară. Zidurile sunt sprijinite pe contraforturi. Bolta deasupra sălii și a corului este semicilindrică cu penetrații și rețea de nervuri din cărămidă, care se sprijină pe pilaștri interiori de-a lungul zidului. Corul are boltă în formă de cruce, iar pe 3 laturi ale sălii sunt balcoane
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]
-
biserică sală cu cor cu închidere dreptunghiulară. Zidurile sunt sprijinite pe contraforturi. Bolta deasupra sălii și a corului este semicilindrică cu penetrații și rețea de nervuri din cărămidă, care se sprijină pe pilaștri interiori de-a lungul zidului. Corul are boltă în formă de cruce, iar pe 3 laturi ale sălii sunt balcoane baroce. În cor se păstrează un tabernacol din 1504, cu o reprezentare a lui Iisus al Durerii, iar deasupra un arc acoladă, flancat de pinacluri. Stranele din cor
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]
-
Etapei a doua, desfășurată în jurul anului 1300, i-ar aparține adosarea unui pronaos rectangular la vest și a unui proscomidiar pe latura nordică a absidei altarului. A treia fază, corespunzătoare secolului al XIV-lea, ar consta din compartimentarea pronaosului prin bolți sprijinite pe stâlpi, într-o manieră specifică arhitecturii romanice. Ultima etapă, datată în anul 1765, a fost asociată cu sacrificarea părții apusene a spațiului central al pronaosului prin ridicarea unei clopotnițe masive, cu foișor deschis și fleșă zveltă. Accesul la
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
a latul cetății, în jurul anului 1450. Din cauza terenului existent în incintă și a particularităților sale, planul bisericii a fost unul trapezoidal și nu unul rectagular. Din cauza invaziilor turcești din secolul al XV-lea, biserica nu a fost terminată niciodată, iar bolțile care urmau să acopere zidurile au rămas la stadiul de proiect. Ca urmare, localnicii în loc să lucreze la ridicarea bisericii, au întărit zidurile fortificației. Din structura inițială a edificiului de cult se păstrează azi doar zidurile exterioare și zidul din spre
Cetatea din Slimnic () [Corola-website/Science/326723_a_328052]
-
de unicat. Planul treflat (triconic) cu abside laterale semicirculare, împărțit în naos, pronaos și altar, o face asemănătoare monumentelor moldovenești din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, în vreme ce altarul poligonal de factură gotică, o apropie de arta transilvăneană. Bolțile cu nervuri de piatră, cum o dovedesc consolele de pornire păstrate încă în pereți, acoperișul altarului în boltă stelară, pe nervuri, chenarele ferestrelor și ușilor vădesc, de asemenea, o influență a goticului transilvănean, datorată participării unor meșteri autohtoni - poate bistrițeni
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
monumentelor moldovenești din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, în vreme ce altarul poligonal de factură gotică, o apropie de arta transilvăneană. Bolțile cu nervuri de piatră, cum o dovedesc consolele de pornire păstrate încă în pereți, acoperișul altarului în boltă stelară, pe nervuri, chenarele ferestrelor și ușilor vădesc, de asemenea, o influență a goticului transilvănean, datorată participării unor meșteri autohtoni - poate bistrițeni - la construcția ei. De remarcat portalele specific moldovenești, în arc frânt pe fațada vestică și dreptunghiulare cu baghete
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
se citește printre alte nume (subl.n.) “Ermonah Antoni Mol(doveanu)Vleat 7227 (1718)”. Se mai disting anii 7100 (1592) și 1735. La început biserica a fost tăvănită, urmele grinzilor de susținere a tavanului fiind vizibile în pronaos și naos. Bolta pe nervuri a fost realizată doar în altar. Într-o fază ulterioară au fost executate în naos și pronaos bolți semicilindrice din lemn. Cercetările din perioada 13-28 octombrie 1971 au dus la identificarea unor morminte în interior, uneori suprapuse, dar
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
și 1735. La început biserica a fost tăvănită, urmele grinzilor de susținere a tavanului fiind vizibile în pronaos și naos. Bolta pe nervuri a fost realizată doar în altar. Într-o fază ulterioară au fost executate în naos și pronaos bolți semicilindrice din lemn. Cercetările din perioada 13-28 octombrie 1971 au dus la identificarea unor morminte în interior, uneori suprapuse, dar fără material care să susțină datarea. Cercetările din 1972 au surprins pardoseala inițială din cărămidă pe un strat de nisip
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
Vechea arhitectură a Bisericii avea planul bisericii de astăzi, având forma bisericilor bizantine de tip constantinopolitan, ca și Biserica Domnească din Curtea de Argeș. Dimensiunile probabile erau de peste 30 de metri lungime și 15 metri lățime. Naosul avea forma crucii grecești, cu bolțile desemnate în interior și în exterior, pe acoperiș, de unde rezultau și cele două frontoane laterale rotunjite. Altarul avea două abside laterale înalte până la cornișa principală, în loc de a fi joase, ca la biserica nouă, care se inspiră în această privință după
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
jos mai gros, compus din trei cărămizi suprapuse, cel de deasupra având grosimea unei cărămizi. Streașina este mică și făcută din blocuri mari de piatră. În dreptul naosului se ridică, în exterior, și de o parte și de alta a bisericii, bolțile de zidărie caracteristice bisericilor cu planul de cruce greacă. În arcada acestor bolți sunt câte trei ferestre. O asemenea boltă este și deasupra intrării în pronaos. Altarul are trei despărțituri (abside), cea din mijloc fiind mai lungă și mai mare
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]