5,690 matches
-
Teodor Vârgolici, București, 1971; ed. îngr. Geo Șerban, pref. Cornel Regman, București, 1985. Repere bibliografice: P. V. Haneș, Alexandru Russo. O pagină ignorată din literatura română, pref. O. Densusianu, București, 1901; Al. Dima, Alecu Russo, București, 1957, 193-245; N.A. Ursu, „Cântarea României” - opera lui Nicolae Bălcescu, IL, 1961, 12; Cornea, Studii, 269-290, 334-345; Mihai Bordeianu, Din nou despre paternitatea „Cântării României”, IL, 1963, 1; P.V. Haneș, Litigiul „Cântării României” LL, 1964; Ist. lit., II, 497-500; Zamfir, Proza poetică, 169-205; Vasile Arvinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
Russo. O pagină ignorată din literatura română, pref. O. Densusianu, București, 1901; Al. Dima, Alecu Russo, București, 1957, 193-245; N.A. Ursu, „Cântarea României” - opera lui Nicolae Bălcescu, IL, 1961, 12; Cornea, Studii, 269-290, 334-345; Mihai Bordeianu, Din nou despre paternitatea „Cântării României”, IL, 1963, 1; P.V. Haneș, Litigiul „Cântării României” LL, 1964; Ist. lit., II, 497-500; Zamfir, Proza poetică, 169-205; Vasile Arvinte, Termenul „România” și paternitatea „Cântării României”, LR, 1977, 3; Cornelia Bodea, „Cântarea României” în dublă versiune tipografică la 1850
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
O. Densusianu, București, 1901; Al. Dima, Alecu Russo, București, 1957, 193-245; N.A. Ursu, „Cântarea României” - opera lui Nicolae Bălcescu, IL, 1961, 12; Cornea, Studii, 269-290, 334-345; Mihai Bordeianu, Din nou despre paternitatea „Cântării României”, IL, 1963, 1; P.V. Haneș, Litigiul „Cântării României” LL, 1964; Ist. lit., II, 497-500; Zamfir, Proza poetică, 169-205; Vasile Arvinte, Termenul „România” și paternitatea „Cântării României”, LR, 1977, 3; Cornelia Bodea, „Cântarea României” în dublă versiune tipografică la 1850: Paris și Sibiu, STD, 1979, 9; Dicț. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
Bălcescu, IL, 1961, 12; Cornea, Studii, 269-290, 334-345; Mihai Bordeianu, Din nou despre paternitatea „Cântării României”, IL, 1963, 1; P.V. Haneș, Litigiul „Cântării României” LL, 1964; Ist. lit., II, 497-500; Zamfir, Proza poetică, 169-205; Vasile Arvinte, Termenul „România” și paternitatea „Cântării României”, LR, 1977, 3; Cornelia Bodea, „Cântarea României” în dublă versiune tipografică la 1850: Paris și Sibiu, STD, 1979, 9; Dicț. lit. 1900, 186-188; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii române, Iași, 1997, 451-491. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
334-345; Mihai Bordeianu, Din nou despre paternitatea „Cântării României”, IL, 1963, 1; P.V. Haneș, Litigiul „Cântării României” LL, 1964; Ist. lit., II, 497-500; Zamfir, Proza poetică, 169-205; Vasile Arvinte, Termenul „România” și paternitatea „Cântării României”, LR, 1977, 3; Cornelia Bodea, „Cântarea României” în dublă versiune tipografică la 1850: Paris și Sibiu, STD, 1979, 9; Dicț. lit. 1900, 186-188; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii române, Iași, 1997, 451-491. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
muzica Renașterii (religioasă și laică deopotrivă). Dacă supremația interpretării vocale s-a menținut până în secolul al XVI-lea, instrumentele vor completa din ce în ce mai mult universul sonor, la început cu rol de acompaniament și apoi solistic. Evoluția limbajului muzical a pornit de la cântarea la unison, apoi la 2 - 3 voci polifonice (în Ars Antiqua), aceasta multiplicându-se în secolele următoare. Stilul armonic subliniază vocea principală însoțită de acompaniamentul acordic, vertical, ce caracterizează mai ales creația clasică. Diversitatea exprimării muzicale începută în Preclasicism, va
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
bine reprezentată. Până la 1918 predomină poezia lui V. Alecsandri (ciclul Ostașii noștri), G. Coșbuc (Cântece de vitejie), Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureșanu, Ioan Nenițescu, Iosif Vulcan. Tot în această perioadă sunt reproduse povestiri de I. Creangă și M. Sadoveanu, fragmente din Cântarea României (însoțite de un comentariu redacțional cu privire la idealurile lui Nicolae Bălcescu și Alecu Russo). Apar și poezii-manifest nesemnate (cum ar fi Către poporul român, în 1893), precum și alte scrieri aparținând celor mai importanți scriitori români de dincoace și de dincolo de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286030_a_287359]
-
sumar Melodiile românești, Prietenii românilor și o serie de „cântece poporale a românilor” din Moldova, Transilvania, Muntenia și Banat, scrieri prin intermediul cărora caută să demonstreze că Țările Române meritau încrederea și sprijinul Apusului. Se disting, de asemenea, poemul în proză Cântarea României și cele dintâi încercări de roman autohton: Serile de toamnă la țară de Alecu Cantacuzino, Logofătul Baptiste Veleli de V. Alexandrescu (V.A. Urechia) și Manoil de D. Bolintineanu. Dovedind prețuire pentru înaintași, R.l. publică cinci poezii de C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 401. footnote>. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau în jurul lui și-i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instrument de aramă de pe buzele sale cântarea credinței; l-au atârnat pe lemn și-l scrijeleau, dar el îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții; au
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
laudă la sfinți ..., p. 401. footnote>. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau în jurul lui și-i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instrument de aramă de pe buzele sale cântarea credinței; l-au atârnat pe lemn și-l scrijeleau, dar el îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții; au sfârtecat obrajii dreptului cum îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie ca și cum ar fi dobândit mai multe guri și făcea
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
4.25.│Butuci din lemn pentru tăiat carne │ 2 1.4.26.│Butuci pentru tranșat carne, cu blat din polietilenă/polipropilenă, cadru inox │ 3 1.4.27.│Canistre din material plastic a 20 litri pentru ulei │ 1 1.4.28.│Cântare electronice de mică capacitate 1-10 kg │ 3 1.4.29.│Capace din oțel inoxidabil pentru preparat ouă ochiuri │ 5 1.4.30.│Castroane din oțel inoxidabil pentru felul I │ 5 1.4.31.│Cazane din fontă cu sobă │ 7 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
pentru profilul teologic, specializarea teologie ortodoxă sunt: PROBA ORALĂ a) verificarea dicției prin: ... - rostirea uneia din rugăciunile: Împărate ceresc, Preasfântă Treime, Tatăl nostru, Psalmul 50, Crezul, Cuvine-se cu adevărat, Apărătoare Doamnă; b) verificarea aptitudinilor muzicale prin: ... - intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat ești Hristoase Dumnezeul nostru; Colinde cu conținut religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
a lucrat la Cernăuți, la „Iconar”. Activa, din 1936, în cenaclul „Altarul cărții”, devenit Asociația Scriitorilor Români din Banat, aflându-se, în ciuda unei chinuitoare boli de piept, printre animatorii vieții culturale lugojene. Volumele Simfonia rustică (1935), Cântece de seară (1936), Cântarea dragostei (1937), Prăstă deal la nana-n vale (1937), Florile satului (1937), Amiaz liniștit (1939), Împăratul (1939) au strâns o parte din producția lui poetică. O piesă de teatru sătesc, Baba Floarea, i s-a publicat în 1943. După război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
nana-n vale), ca și transcrierile similifolclorice (Florile satului). În ciuda acestor experiențe, a scris într-o limbă curată, mânuind, cvasimanierist, vocabule abstract-simbolice și enumerații metaforice în cascadă. Virtuozitatea de meșteșugar al versului e vizibilă în șlefuirea cu migală a sonetului (Cântarea dragostei), în înlănțuirile și variațiile motivelor (Simfonia rustică). Dacă Lucian Blaga îi apărea drept un fenomen unic prin asimilarea metafizică a folclorului, B., care reia figurația blagiană (Ruga profetului, Moartea lui Zamolxe, Cântă Pan), rămâne, cu lumea lui „de ciobani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
mioritic, în timp ce fluxul metaforic dezlănțuit în jurul motivului magic al „vestirii”, din poemul Împăratul, și viziunea unui destin glorios hărăzit românilor nu acoperă nici tezismul concepției, nici convenționalismul artizanal al autorului. SCRIERI: Simfonia rustică, Timișoara, 1935; Cântece de seară, Timișoara, 1936; Cântarea dragostei, Timișoara, 1937; Prăstă deal la nana-n vale. Poezii în grai bănățean, Timișoara, 1937; Florile satului. Poezii în formă populară, Lugoj, 1937; Amiaz liniștit, Lugoj, 1939; Împăratul, Lugoj, 1939; Baba Floarea, Timișoara, 1943; [Versuri], în Ano, Ano! Lugojano!, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
1983. Nota dominantă a acestor povestiri este pesimismul - moartea cuiva drag, ratarea unei vieți, neîmplinirea, sterilitatea sufletească. S-a impus însă ca romancieră cu Rămas-bun (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Arta conversației (1980; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, Premiul Cântarea României) și Carnetul din port-hart (1995). Colaborează la „România literară”, „Vatra”, „Flacăra”, „România Mare” ș.a. Este și autoarea fanteziei dramatice pentru copii Grădina fermecată, jucată la Teatrul de Păpuși din Iași în stagiunea 1980-1981, a dramatizării Arta conversației, după romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
ne-am fi schimbat ultimul rămas bun, ți-aș fi închis ochii, aș fi plâns pe trupul tău care zăcea acolo, te-aș fi îngropat cu fast și n-aș fi lăsat deoparte niciunul dintre ritualurile obișnuite” (De Josepho 22-23). Cântarea funebră închipuită continuă să vorbească despre însemnătatea unei înmormântări cuviincioase: Dacă ai fi murit prin violență ori cu premeditare, cu siguranță, mi-ar fi cauzat o suferință mai ușoară; dacă ai fi fost ucis de o mână omenească, ea ar
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
inițiate de D. Gusti. Prima carte de poezie, Cântice țigănești, îi apare în 1941 și revelează un lirism singular prin rafinarea unei materii lirice umile și reabilitarea ingenios-stângace a cântecului de lume și a unui bogat limbaj argotic. Volumele următoare - Cântarea României (1951), Laude (1953), Declarația patetică (1960), Versul liber (1965), Tristele (1968) - marchează efortul poetului de a găsi formula unui lirism direct, dezbrăcat de artificii, solidar cu mutațiile social-istorice ale contemporaneității. Modelele existențiale și estetice rămân André Malraux și Federico
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
școală poetică (de la Geo Dumitrescu la Marin Sorescu). EUGEN SIMION SCRIERI: Oameni și așezări din Țara Moților și a Basarabilor, Craiova, 1938; Cântice țigănești, București, 1941; ed. cu ilustrații de Marcel Chirnoagă, București, 1972; Pâine, pământ și țărani, Craiova, 1943; Cântare României, București, 1951; Laude, București, 1953; Laude și alte poeme, București, 1959; Declarația patetică, București, 1960; Poezii, pref. Dumitru Micu, București, 1961; Declarația patetică. Cântice țigănești. Laude și alte poeme, pref. Radu Popescu, București, 1963; Bâlci la Râureni, București, 1964
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
în Coran și în Biblietc "Numele lui Dumnezeu în Coran și în Biblie" Abrevieri și sigletc "Abrevieri și sigle" I. Abrevieri ale cărților biblice Vechiul Testament Ab Abdia Ag Ageu Am Amos Bar Baruh 1Cron 1 Cronici 2Cron 2 Cronici Ct Cântarea Cântărilor Dan Daniel Dt Deuteronom Esd Esdra Est Estera Ex Exod Ez Ezechiel Gen Geneză Hab Habacuc Idt Iudita Ier Ieremia Ion Iona Ios Iosua Is Isaia Înț Înțelepciunea lui Solomon Jud Judecători Lam Plângerile lui Ieremia (= Lamentații) Lev Levitic
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Coran și în Biblietc "Numele lui Dumnezeu în Coran și în Biblie" Abrevieri și sigletc "Abrevieri și sigle" I. Abrevieri ale cărților biblice Vechiul Testament Ab Abdia Ag Ageu Am Amos Bar Baruh 1Cron 1 Cronici 2Cron 2 Cronici Ct Cântarea Cântărilor Dan Daniel Dt Deuteronom Esd Esdra Est Estera Ex Exod Ez Ezechiel Gen Geneză Hab Habacuc Idt Iudita Ier Ieremia Ion Iona Ios Iosua Is Isaia Înț Înțelepciunea lui Solomon Jud Judecători Lam Plângerile lui Ieremia (= Lamentații) Lev Levitic 1Mac
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
În cadrul emisiunii spectacol „Jurnal Cultural”- expoziția de la Galeriile Casei de Cultură, Hârlău 1980 - Expoziția Femeia pictor - Sala Victoria Iași 1981 - Muzeul de artă Orăștie - Societatea Profesorilor de Muzică și Desen din România 1983 - Casa de Cultură Toplița 1983 - Expoziția Republicană „Cântarea României” - Sala Dalles, București 1985 - Arta plastică feminină - Holul Universității „Al. I. Cuza” Iași 1985 - Expoziția Republicană „Cântarea României” - Sala Dalles, București 1986 - Casa de Cultură Făgăraș - Societatea Profesorilor de Muzică și Desen din România 1986 - Casa de Cultură Ploiești
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Iași 1981 - Muzeul de artă Orăștie - Societatea Profesorilor de Muzică și Desen din România 1983 - Casa de Cultură Toplița 1983 - Expoziția Republicană „Cântarea României” - Sala Dalles, București 1985 - Arta plastică feminină - Holul Universității „Al. I. Cuza” Iași 1985 - Expoziția Republicană „Cântarea României” - Sala Dalles, București 1986 - Casa de Cultură Făgăraș - Societatea Profesorilor de Muzică și Desen din România 1986 - Casa de Cultură Ploiești - Tema “ Compoziția” cu lucrarea „Târg la Toplița” 1987 - Casa de Cultură Bistrița Năsăud - Societatea Profesorilor de Muzică și
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
este Împodobit cu flori albe și roșii, cele mai multe roșii. Podoaba care este legată direct de ritualul bradului este beteala și floarea de lămâiță. Ele sunt prinse În buchete la capetele crengilor, unde apar uneori legate și inele. După Împodobire urmează cântarea bradului, un act important al acestui ritual, prin care multe lucruri prezente capătă un Înțeles. Mai multe femei, de obicei dintre rude sau vecini, trec lângă brad și se așază cu fața spre răsărit; ceilalți din asistență trec În spatele lor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
inițiatic este anunțată orășenilor prin sunetul clopotelor: este cel dintâi semnal al celebrării și primul moment În care puterea Își asociază prezența marelui eveniment liturgic. Monarhul intră În biserică, iar corul și Înaltul cler cântă imnul axion („vrednic este”). După cântarea Întru slava sfintei (slavoslovia), alaiul Întreg iese, iar racla cu relicva este dusă În curte de către patru preoți. Acesta este Începutul celebrării publice: racla sfintei Înconjoară de trei ori biserica, fiind urmată de alaiul condus de principe și de mitropolit
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]