10,800 matches
-
lui Zoroastru, umbra prinde contur, se desprinde din perete, sare jos, iar călugărul își regăsește esența eternă în umbra sa. El se dedublează și vede cum ființa lui se desparte într-o parte eternă și una trecătoare. Tot în vis, călugărul face o călătorie cosmică împreună cu Maria și comentariul sugerează ideea că iubirea e singura cale spre cunoaștere. În timpul călătoriei, timpul se dilată (ora devine veac și clipele decenii), îndrăgostiții sunt cuprinși de o fericire edenică, până la o "poartă închisă". Dar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
timpul se dilată (ora devine veac și clipele decenii), îndrăgostiții sunt cuprinși de o fericire edenică, până la o "poartă închisă". Dar visul este tulburat de un triunghi sacru, având în centru "un ochi de foc" și deasupra un proverb arab. Călugărul nu reușește să atingă absolutul. Stăpânit de gândul profanator că ar putea să se substituie lui Dumnezeu, Dan este pedepsit, se prăbușește și revine la condiția de muritor. Dionis își dă seama că a visat, delirează și se crede în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Dionis este un personaj dinamic, arhetipal, trăiește drama căutării absolutului, crede în simultaneitatea lumilor și face un pact ca să recupereze lumile anterioare. Metamorfoza umbrei în personaj a permis scindarea personalității. Vicleanul Ruben a reușit cu greu să-l ademenească pe călugărul Dan: "Mult a trebuit până l-am prins în laț pe acest călugăr evlavios...", căruia i-a sugerat ideea luciferică de a se crede Dumnezeu. Personajul a trecut prin experiența unui demon romantic, atras de aventura cunoașterii, dar nu ajunge
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lumilor și face un pact ca să recupereze lumile anterioare. Metamorfoza umbrei în personaj a permis scindarea personalității. Vicleanul Ruben a reușit cu greu să-l ademenească pe călugărul Dan: "Mult a trebuit până l-am prins în laț pe acest călugăr evlavios...", căruia i-a sugerat ideea luciferică de a se crede Dumnezeu. Personajul a trecut prin experiența unui demon romantic, atras de aventura cunoașterii, dar nu ajunge la revelație, la iluminare, pentru că nu reușește "să justifice Creația și cu atât
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-l sfătuiește să-și ridice boierime nouă și să-și instruiască ostașii, deoarece el este destinat să aducă mântuirea creștinătății. Amfilohie Șendrea îi spune domnitorului despre un schivnic cu barba până la genunchi, care era clarvăzător și conducea o rețea de călugări, adevărați spioni. Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă e un roman tradițional, care acordă importanță miturilor, datinilor, folclorului și manifestă interes pentru istorie, natură, viață socială. Zodia Cancerului este totuna cu Zodia Racului, care simbolizează regresul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
atent, descoperă viața simplă a moldovenilor care sunt "...mai aproape de natură și de Dumnezeu", natura sălbatică, pădurile nesfârșite, măreția munților. La Iași, Abatele de Marenne i-a cunoscut pe Duca-Vodă, pe cronicarul Miron Costin și pe mitropolitul Dosoftei. Deși era călugăr, abatele ne apare om de lume, fără a încălca jurământul monahal; simpatic, instruit, amator de bucate alese și vin bun. În gospodăria țăranului Griga Lăzărel, ospățul are specific românesc: sarmale, ciorbă de potroace. Nu lipsește muzica lăutărească. La Constantinopol, abatele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
adresare protocolare. Cele nouă povestiri din volum sunt: Iapa lui Vodă, Haralambie, Balaurul, Fântâna dintre plopi, Cealaltă Ancuță, Negustor lipscan, Județ al sărmanilor, Orb sărac și Istorisirea lui Zaharia Fântânarul. Naratorii își spun povestirile pe rând: comisul Ioniță de la Drăgănești, călugărul Gherman de la schitul Durău, moș Leonte Zodierul, căpitanul Neculai Isac, Ienache coropcarul, negustorul Dămian Cristișor, Constandin Moțoc, cioban de pe Rarău, Orbul sărac și Zaharia Fântânarul. Iapa lui Vodă Iapa lui Vodă înfățișează întâmplări proiectate într-un fabulos folcloric, într-un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
bate peste fălci "cum se cuvine". Răzeșul se dovedește a fi devotat dragostei sale: Pentru o dragoste pot să-mi dau viața și tinerețele mele", și urăște arnăuții care sunt mereu pe urmele lui. Alte povestiri Haralambie este povestită de călugărul Gherman, care coborâse pentru prima oară din schit. Imaginea călugărului este impresionantă. Toți priveau cum se ridică "părintele Gherman din barba sa". Nu-și cunoștea tatăl, fusese crescut numai de mamă și după moartea acesteia a fost trimis la mănăstirea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fi devotat dragostei sale: Pentru o dragoste pot să-mi dau viața și tinerețele mele", și urăște arnăuții care sunt mereu pe urmele lui. Alte povestiri Haralambie este povestită de călugărul Gherman, care coborâse pentru prima oară din schit. Imaginea călugărului este impresionantă. Toți priveau cum se ridică "părintele Gherman din barba sa". Nu-și cunoștea tatăl, fusese crescut numai de mamă și după moartea acesteia a fost trimis la mănăstirea Durău. Haralambie fusese arnăut domnesc, între timp se făcuse haiduc
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a luat capul și l-a pus "pe năframă roșă, la picioarele lui Vodă". O dată misiunea îndeplinită, Gheorghie Leondari s-a retras din armata domnească, a construit o biserică în Iași, cu hramul Sfântului Haralambie. Acolo mergea să se închine călugărul Gherman, care aflase că haiducul fusese tatăl său. Balaurul este povestită de moș Leonte, care relatează o întâmplare petrecută pe vremea când era flăcău și învățase de la tatăl său meșteșugul de "zodier și vraci". Trăia în satul Tupilați boierul Năstasă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe lângă păcatul sodomiei, îi place să fure din când în când diverse obiecte de cult. Ancheta scoate la iveală și incli națiile homosexuale ale diaconului care „ca un porc de câine au sărutat pe un cafegiu al nostru“, povestește un călugăr al mănăs tirii Mihai Vodă din București. Alți doi slujbași mărtu risesc „că i-au sărutat cu râvnă curvească, ci încă le-au grăit și cu vinte asemenea sărutării“. Patru ani mai târziu, la 15 decembrie 1742, un alt caz
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
meserie, ele sunt angajate ca servitoare în diferitele case boierești și negustorești sau dețin mici slujbe, cum ar fi: spălătorese, cârciumărese, vânzătoare în diverse prăvălii. Personajele sunt cele mai diverse: țărani și mahalagii nemulțumiți de comportamentul consoartelor lor, preoți și călugări acuzați de seducție și chiar de viol, boieroaice „cu fumuri de emancipare“ care pretind un pic de independență, femei abandonate, văduve plecate fără zestre, tinere seduse etc. Bucureștiul dă cel mai mare număr de reclamații. Capitala reprezintă o mare atracție
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
importantă conotație spirituală, cealaltă numai una punitivă. pentru întemnițarea femeilor, mitropolitul are la dispoziție două mănăstiri: Viforâta și Dintr-un lemn. Pentru bărbați se preferă mănăstirile Snagov, Cer ni ca și Căldărușani. Obișnuiții acestor locuri de recluziune sunt preoții și călugării care au încălcat regulile ecleziastice și uneori câte un boier rebel. În iunie 1798, Aca chie ie ro mo nah, Dionisie monah și Gherasim monahul au fost puși la „popreală la mănăstirea Znagov unde să fie șăzători până la sfîrșitul vieții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu știu măcar cum ar trebui s-o facă. Dincolo de caracterul moral și de puterea de exemplu, acordate de clerici acestei pedepse, primează izolarea individului, necesitatea în de părtării lui din societate pentru a o proteja. Individul nu devine nici călugăr, deci nu poate fi integrat vieții monahale, nu este nici un simplu laic, ci doar un intrus impus schitului sau mănăstirii, o responsabilitate în plus care cere supraveghere, întreține re și „educare spirituală“. De multe ori, implicarea starețu lui se limitează
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trebuia să fie precaut. Marile simboluri de vrednicie națională se cuveneau reamintite, de aceea la fiecare pas, pentru a se păstra vie flacăra idealului. La un secol de la întâia dezmembrare a Moldovei, Eminescu evoca o stranie întâmplare povestită de un călugăr putnean: "Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a-nceput să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării, treziți se uitară în ograda mănăstirii. În fioroasa tăcere, în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a Moldovei, Eminescu evoca o stranie întâmplare povestită de un călugăr putnean: "Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a-nceput să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării, treziți se uitară în ograda mănăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de o lumină stranie și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii... În aceeași clipă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării, treziți se uitară în ograda mănăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de o lumină stranie și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii... În aceeași clipă clopotul tăcu și în biserică era întuneric des. Candelele de pe mormântul lui Vodă se stinseră de sine, deși avuse untdelemn destul. A doua zi, portretul voievodului Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
clopotul tăcu și în biserică era întuneric des. Candelele de pe mormântul lui Vodă se stinseră de sine, deși avuse untdelemn destul. A doua zi, portretul voievodului Moldovei era atât de mohorât și de stins, încât, pentru păstrarea memoriei lui, un călugăr ce nu știa zugrăvia au făcut copia ce există și astăzi. Aprinde-se-vor candelele pe mormânt? Lumina-se-va vechiul portret?" Interogația poetului exprimă o neliniște pe care o aflăm și la alte generații obsedate de ideea recuperării. La
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sfințenia este independentă de modul de viață. Monahismul este în mod evident un vârf de trăire, iar Hrisostom susține puternic această idee, însă el se îngrijește să adauge că sfințenia simplilor creștini nu se deosebește în mod esențial de sfințenia călugărilor<footnote Bruno H. Vandenberghe, op. cit., p. 23. footnote>. În dorința de transformare morală a societății și de transfigurare duhovnicească a omului, a devenit cel mai mare revoluționar moral creștin, dornic de un reviriment spiritual profund în viața credincioșilor săi, pentru
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
azilul bătrânilor și spitalul bolnavilor. Ierarhul locuia aici, pentru a fi în mijlocul suferinzilor și săracilor, cu scopul de a-i asculta, înțelege și ajuta la timp. Tot aici se aflau locuințele medicilor și a întregului personal ajutător. Pentru a crea călugărilor posibilități de a fi în slujba semenilor, a anexat la mănăstirile din eparhia sa spitale, aziluri pentru bolnavi și săraci, precum și orfelinate care erau conduse chiar de către el<footnote Cf. Drd. Samir Gholam, Vasiliada sau instituția de binefacere a Sfântului
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
cel Bun. Toponime cu forme ca Bogdana, Bogdanul, Bogdănești, Bogdăneasa, Bogdănița se întâlnesc în special în Moldova (județele Bacău, Botoșani, Iași, Suceava, Vaslui), dar și în alte regiuni din țara noastră. Potrivit tradiției locale, în vechea așezare s-au stabilit călugări, iar în 1670 a fost zidită mănăstirea Bogdana, pe lângă care, în 1855, a fost înființată și o școală. În zilele noastre, mănăstirea găzduiește tezaurul culturii medievale din județul Bacău. Et.: n. Pers. Bogdan + suf. de origine slavă -a, « aparținând lui
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cu sensul « jgheab din lemn pentru a capta apa unui izvor » d. mag. bődőny și ap. trecătoare d. a trece (lat. traicere ) + suf. - ătoare. CĂLUGĂRA, islaz comunal în Gura Văii. Aici va fi fost cândva un schit sau adăpostul unui călugăr pustnic. Et.: ap. călugăr (articulat numai în cazul toponimelor) d. sl. kalugerŭ (la rândul său, acesta provine din greacă). Toponime precum Călugărul (Luizi), Călugăra și Călugăreni există și în alte arii geografice din România. CĂRPINIȘ, pârâu din Gura Văii, în
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lemn pentru a capta apa unui izvor » d. mag. bődőny și ap. trecătoare d. a trece (lat. traicere ) + suf. - ătoare. CĂLUGĂRA, islaz comunal în Gura Văii. Aici va fi fost cândva un schit sau adăpostul unui călugăr pustnic. Et.: ap. călugăr (articulat numai în cazul toponimelor) d. sl. kalugerŭ (la rândul său, acesta provine din greacă). Toponime precum Călugărul (Luizi), Călugăra și Călugăreni există și în alte arii geografice din România. CĂRPINIȘ, pârâu din Gura Văii, în partea de nord, care
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
suf. - ătoare. CĂLUGĂRA, islaz comunal în Gura Văii. Aici va fi fost cândva un schit sau adăpostul unui călugăr pustnic. Et.: ap. călugăr (articulat numai în cazul toponimelor) d. sl. kalugerŭ (la rândul său, acesta provine din greacă). Toponime precum Călugărul (Luizi), Călugăra și Călugăreni există și în alte arii geografice din România. CĂRPINIȘ, pârâu din Gura Văii, în partea de nord, care traversează o pădure de carpen, ceea ce explică lesne originea numelui de loc, legat de vegetația terenului. Et.: ap.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
înclinații spre meditația filozofică. Și pentru că speculațiile nu îi sunt suficiente, apelează și la învățaturile lui Ruben, la cartea de astrologie împrumutată. Pentru a putea descifra cartea, Dionis se întoarce în timp, pe vremea lui Alexandru cel Bun, sub chipul călugărului Dan. Spațiul și timpul sunt coordonate fundamentale ale nuvelei. La îndemnul umbrei sale, Dan purcede la o călătorie cosmică în lună alături de iubita sa, Maria, fiica spătarului Mesteacăn. Dan îndrăznește chiar, să se considere părintele universului, însuși Dumnezeuăoare fără să
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]