5,865 matches
-
din Peking ale lui An-te-hai raportează că prințul Kung lucrează activ la organizarea unei armate pentru pregătirea contraatacului. Cu trei zile în urmă, el a organizat o întâlnire sub pretextul unei ceremonii de doliu pentru împăratul Hsien Feng. Pe lângă conducerea clanului imperial, prințul Kung a invitat importanți comandanți militari, ca generalul Sheng Pao, războinicul mongol Seng-ko-lin-chin și generalul Tseng Kuo-fan, care este acum și viceregele provinciei Anhwei. De asemenea, prințul Kung i-a invitat pe ambasadorii străini ai Angliei, Franței, Germaniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Shun a protestat, noi am argumentat că aveam dreptul să îl pedepsim pe propriul nostru eunuc de casă fără restricție. Ne-am dus în spatele sălii, la sicriul lui Hsien Feng, și am plâns zgomotos. Presat de membrii în vârstă ai clanului să ne lase în pace, Su Shun s-a înduplecat. Dar a insistat ca oamenii săi să îl escorteze pe An-te-hai la Peking. Noi am fost de acord și An-te-hai a plecat. Ascuns între straturile pantofilor lui se afla decretul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
despre dreptul celui mai puternic. Testamentul împăratului Hsien Feng lasă impresia că ești o găină slabă care face ouă cu coaja subțire. Nu știu ce îți lipsește, dar defectul este clar. Curtea râde împreună cu Su Shun. Câțiva dintre membrii în vârstă ai clanului bat cu picioarele în podea. — Imaginează-ți oul cu coaja subțire, continuă Su Shun. Un gălbenuș galben înfășurat într-o coajă albă subțire ca hârtia. Vai, curge! Nu poți să-l vinzi, da’ nu poți nici să-l păstrezi. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de pozițiile cele mai înalte. Nu sunt de acord, dar nu zic nimic. Ca manciuriană, mă simt în mod natural mai în siguranță cu manciurieni în pozițiile militare de vârf. Și totuși, există puțini oameni talentați printre prinții și membrii clanului. După două sute de ani de putere, noi am sfârșit în decadență. Nobilii manciurieni își petrec timpul delectându-se cu gloria trecutului. Tot ce știu cu adevărat este că au dreptul la prestigiu. Din fericire, chinezii au fost întotdeauna de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mine și pe Nuharoo să plecăm. Când îi spun că nu vom face asta, se scapă pe el. Văzând urina care picură de pe tron, Nuharoo aleargă lângă Tung Chih. Eunucii vin repede cu prosoape. Un membru mai în vârstă al clanului se ridică și începe să vorbească despre unitatea și armonia familiei. Tung Chih plânge și țipă când eunucii încearcă să îi schimbe roba. Nuharoo plânge și imploră să plece cu Tung Chih. Membrul mai în vârstă din clan sugerează să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vârstă al clanului se ridică și începe să vorbească despre unitatea și armonia familiei. Tung Chih plânge și țipă când eunucii încearcă să îi schimbe roba. Nuharoo plânge și imploră să plece cu Tung Chih. Membrul mai în vârstă din clan sugerează să încheiem audiența. Su Shun obiectează. Fără nici o altă discuție, el anunță că întrunirea va lua pauză numai dacă eu și Nuharoo respingem propunerea lui Tung Yen-ts’un. Hotărăsc să mă retrag. Fără prințul Kung, nu am cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
boemă și aspectul pitoresc al reprezentanților noii rebeliuni pașnice flower-power ne-au fascinat... [...]. Pe stradă ne recunoșteam între noi după însemnele vestimentare știute de inițiali... nu aveam nevoie de vorbe, de formule mărunte, pentru a confirma realitatea apartenenței la același clan, care începuse să se mărească, incluzând zeci de mii de tineri din toată țara (ibidem). Analiza modei, în cazul de față a modei vestimentare, din perspectiva fenomenului de modernizare și din cea a teoriilor comportamentului colectiv corespunde anumitor etape din
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și charisma ei. Puterea ei se baza, pe de o parte, pe armată și concentrarea puterii în mâinile khaganului (hanului), a elitei militare și administrative, iar pe de altă parte, pe marea masă a populației, divizată în comunități rivale și clanuri. Societatea avară se caracteriza prin persistența relațiilor gentilice, dar și prin diferențiere socială, aristocrația militară întrunea o serie de privilegii. Unitatea administrativ-teritorială și economică de bază era aul-ul, alcătuit dintr-o rețea de clanuri, reunite apoi în triburi. Deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
divizată în comunități rivale și clanuri. Societatea avară se caracteriza prin persistența relațiilor gentilice, dar și prin diferențiere socială, aristocrația militară întrunea o serie de privilegii. Unitatea administrativ-teritorială și economică de bază era aul-ul, alcătuit dintr-o rețea de clanuri, reunite apoi în triburi. Deasupra tuturor acestora se afla administrația centrală și aristocrația militară, cu un sistem complicat de ranguri și funcții. În vârful piramidei statului avar se afla kaganul, cunoaștem doar numele lui Baian. Kaganatul avar (567-796) era o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în armata lor.21 În aceste condiții, vlahii sudici au reușit să organizeze un stat propriu, cu statut de autonomie în cadrul Imperiului bizantin. Astfel, în Thesalia dintre Pind și Marea Egee, se organizează (întemeiază) "Vlahia Mare", cu privilegii de autonomie pentru clanurile de vlahi, aflată sub conducerea supremă a unui despot sau comite bizantin, ca reprezentant al împăratului în teritoriu. Aceasta este prima ctitorie statală românească din istorie, menționată prima dată în 980. În acest an, împăratul Vasile II numește pe Niculiță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sfârșitul acestei perioade, sub presiunea cumanilor, ei se divizează în două grupuri etnice principale: primul, cunoscut sub numele de selgiucizi, se îndreaptă spre sud, iar al doilea se deplasează spre apus, de-a lungul țărmului nord-pontic. Între cele 24 de clanuri ale uzilor sunt menționați și bechanag-ii, ceea ce sugerează că la uniunea tribală a uzilor au fost atașate (subordonate) și cete de pecenegi. Până la mijlocul secolului al XI-lea, ramura apuseană a uzilor luase în posesie teritoriile pecenege din stânga Niprului, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o suprafață de 25 milioane km2), întins de la Pacific până la Dunăre. Adevărați chirurgi ai istoriei, mongolii au provocat schimbări profunde în structura etnică a populațiilor cucerite și în echilibrul politic din teritoriile ocupate. În necontenita grupare, desfacere și regrupare de clanuri, triburi și etnii turce și mongole nomade din trecutul stepei asiatice și care s-a răsfrânt masiv asupra civilizațiilor sedentare din Orient și Europa, la hotarul secolelor XII-XIII, istoria a atribuit misiunea de a reface unitatea stepei asiatice unui trib
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
duce la inițierea negocierilor între statele din peninsulă. MUNTENEGRU După 1860, viața politică a Muntenegrului a fost dominată de puternica personalitate a prințului Nicolae. Starea țării rămînea extrem de primitivă. Principala problemă a guvernului central era deținerea și menținerea controlului asupra clanurilor din munți. În ceea ce privește relațiile cu statele vecine, predominau două considerente. În primul rînd, Muntenegru se afla permanent în stare de alertă din cauza vecinătății teritoriilor otomane. Poarta a revendicat jurisdicția asupra acestui ținut pînă în 1878, iar Nicolae a suferit o
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prima instituție autorizată oficial, dar în 1902 și aceasta a fost închisă. Preferința arătată de Abdul Hamid al II-lea pentru administrația centralizată a întîmpinat o opoziție fermă în ținuturile albaneze, atît din partea celor cu orientare națională cît și a clanurilor din munți, care erau obișnuite să-și administreze singure afacerile. Acestea din urmă se împotriveau mai ales reformelor care prevedeau perceperea cu regularitate a impozitelor sau eficientizarea recrutării în armată. Rezistența aceasta era sprijinită atît de musulmani cît și de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
liderii albanezi au organizat o nouă întîlnire, de data aceasta la Elbasan. Opțiunea pentru alfabetul latin a fost reconfirmată; au fost stabilite măsuri de înființare a unei școli pentru pregătirea profesorilor, care și-a deschis porțile chiar în anul respectiv. Clanurile din munți au fost și ele organizate ca să reziste conducerii centrale. Deși fusese avertizată, conducerea otomană și-a menținut atitudinea inflexibilă. Ea se aștepta la loialitate și se opunea alfabetului latin, preferînd adoptarea scrierii arabe. În cele din urmă, în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unei administrații permanente. În acest moment s-au format două grupuri reprezentînd opinii contrarii. Cel mai conservator era Partidul Progresist al lui Shefqet Verlaci. Acesta reprezenta interesele districtelor sudice și ale celor muntoase din nord. Beii, deținătorii proprietăților, și liderii clanurilor erau principalii lui susținători. El se opunea reformei pămîntului și dorea menținerea intactă a situației sociale existente. Rivalul acestuia, Partidul Popular, era deschis ideii de reformă, cu toate că și el avea membri conservatori. Printre aceștia se aflau și cei doi oameni
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de o administrație extrem de conservatoare, a cărei preocupare de bază era menținerea ordinii. Nu a existat nici o măsură cu caracter reformator și nici o libertate civilă, în plus a fost impusă o cenzură dură. Regimul reprezenta interesele proprietarilor funciari, ale căpeteniilor clanurilor și ale celor care urmăreau păstrarea vechiului sistem exact așa cum fusese și pînă atunci. Revenit la putere, Zog trebuia să trateze cu două state, Iugoslavia și Italia, care fuseseră atît de periculoase pentru Albania în trecut. Ajutîndu-l, guvernul iugoslav se
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
înlocuit legile otomane. Nu a existat însă nici o reformă agrară sau vreo mișcare în direcția împărțirii moșiilor și nu a fost depus nici un efort în vederea asigurării unui sistem de învățămînt corespunzător. Regele se bizuia pe sprijinul marilor moșieri, pe căpeteniile clanurilor și pe conducerea politică tradițională; acești oameni nu doreau ca autoritatea lor locală să fie știrbită. În timp ce-și consolida puterea în țară, Zog s-a confruntat cu dificultăți din ce în ce mai mari în relațiile sale cu Italia. El avea mare
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și Croației, Albania a urmărit în timpul ocupației puterilor Axei realizarea cîtorva dintre principalele ei obiective naționaliste. În ciuda acestui fapt, și aici, ca și în ținuturile grecești și iugoslave învecinate, a fost organizată o rezistență. În 1940, Abas Kupi, care reprezenta clanurile din nordul țării, înființase o serie de detașamente pentru a-l sprijini pe regele Zog. Pe viitor însă, cele mai importante grupuri au fost cele formate de Partidul Comunist și de Frontul Național, sau Balli Kombëtar, rivalul acestuia. Vom vedea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
au colaborat cu guvernul de la Tirana. Abas Kupi, care cooperase anterior cu LNC, s-a rupt de acest grup și și-a fondat propria lui organizație, Legalitatea, opusă atît LNC-ului cît și organizației Balli Kombëtar. El beneficia de ajutorul clanurilor ghegilor din nord, care sprijineau revenirea pe tron a lui Zog. Cea mai puternică forță politică rămînea totuși LNC-ul dominat de comuniști. Acesta a organizat în mai 1944, la Permët, un congres, unde, urmînd tot exemplul iugoslav, reprezentanții au
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
i că prevestirea unui r?u foarte profund care cerea cele mai ample comentarii. Curentul tradi?ionalist Este remarcabil faptul c?, de la �nceput, Revolu?ia suscit? scrieri care nu s�nt doar de circumstan??. �n Anglia, Edmund Burke, mai aproape de clanul liberal, public? un pamflet (1790) �n care nu se mul?ume?te doar s? critice turnură luat? de evenimente. El exprim? cu ț?rie ideea c? revolu?ia este condamnabil? din cel pu?în dou? motive: mai �nt�i, pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a religiilor �superioare� de tip maniheist pe baza analizei formelor arhaice de via?? religioas? plec�nd de la care esen?a �ns??i a religiei reiese mai bine. Urmeaz?, astfel, o descriere fin? � demn? de cei mai buni etnologi � a sistemului clanului ?i totemismului australian, pe care a?eaz? o adev?raț? teorie general? a religiilor, din care vom re?ine aici dou? idei: 1) �n totemism � ?i f?r? �ndoial? �n orice religie � oamenii consacr? un cult societ??îi �ns??i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la tron depinde de ereditate și de legitimitatea religioasă. Dinastia Basarabilor, care apare în Țara Românească în secolul al XIV-lea, se prelungește pînă în secolul al XVI-lea. În ciuda rupturilor, numele Basarab se menține. Este reluat în Oltenia de clanul nobiliar al Craioveștilor, care domină viața politică valahă a anilor 1480-1520. Craioveștii se aliază cu nobilii sîrbi, înlăturați de turci, întrețin relații privilegiate cu Imperiul otoman și cînd unul dintre membrii familiei, Neagoe, numit Basarab, urcă pe tron în 1512
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pretențiilor hegemonice externe; pentru că cruciada nu este continuă; pentru că anumiți domnitori au optat pentru Islam a fost cazul lui Ilie Rareș, în 1551, și al lui Mihnea II, în 1591; pentru că domnia unei înțelegeri interne este foarte discutabilă și deoarece clanurile rivalizează între ele sau se luptă pentru puterea princiară. Aceste lupte intestine îl conduc pe domn să caute sprijinul autorității otomane pentru a-și întări propria putere. Triumful ortodoxiei a fost un mijloc de desprindere de prea insistenta suzeranitate maghiară
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prilejul asedierii Vienei de către turci, în 1683, Costin se găsește, ca vasal al otomanilor, alături de prințul Moldovei, în tabăra opusă polonezilor. El nu poate, orice s-ar întîmpla, decît să se bucure de victoria polonezilor conduși de Sobieski, fiindcă aparține clanului boierilor care așteaptă eliberarea de la Polonia. Reîntors în Moldova în 1685, el intră în conflict cu domnitorul Moldovei care se orientează spre o alianță cu Habsburgii. Este motivul pentru care domnitorul a ordonat să fie ucis. Ca scriitor, Costin se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]