5,639 matches
-
să fie suportivă, însă de neinterferență, nesuprapunere și neinfluențare (nefundamentată) a deciziilor locale, ce ar putea duce la un efect contrar, și anume creșterea gradului de dependență a comunității locale, iar programele sociale naționale ar putea deveni redundante. Am putea concluziona că politica fondurilor sociale ar putea fi privită ca una de tipul „morcovul și bățul”. Este cert însă faptul că fondurile sociale ajung să acționeze foarte bine abia în momentul când se maturizează, iar pentru aceasta e nevoie uneori de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În același timp, rețele interpersonale dense măresc audiența unei invitații la participare și scad incertitudinea cu privire la mobilizare (McAdam, Paulsen, 1993), rezultat valabil și în vecinătăți sau în organizații, care furnizează rețelele necesare. În aceeași linie, Kim și Bearman (1997) au concluzionat că interesul actorilor pentru producerea bunului colectiv sporește dacă sunt conectați la actori cu interes mare care contribuie și ei, la rândul lor. În consecință, acțiunea colectivă se produce doar dacă există o corelație pozitivă între interesul pentru realizarea acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
alegere. Sistemul britanic este unul dintre sistemele cel mai puțin costisitoare din UE, dar opțiunile sunt limitate și există lungi liste de așteptate. Peste un milion de pacienți sunt pe listele de așteptare pentru diferite intervenții (Vlădescu, 2004, p. 6). Concluzionând, se poate spune că, în ciuda unor variații ale sitemelor, sănătatea este considerată la nivel european un drept social, la care trebuie să aibă acces toți cetățenii, spre deosebire de SUA, spre exemplu, unde sănătatea e văzută ca un bun pentru care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și geografică în statele membre. Un element de bază al acestui program îl constituie, așa cum am menționat mai sus, conceptul de învățare continuă (lifelong learning). După o lectură atentă a documentelor elaborate în domeniul educațional la nivelul Uniunii, se poate concluziona că acest concept se află în centrul tuturor politicilor de acces la educație datorită implicațiilor sale în domeniul educației, al formării profesionale și al politicilor ocupaționale, precum și datorită importanței sale în dezvoltarea personală și socială. Se afirmă, astfel, că un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din PIB, rămâne în continuare subdimensionată în raport cu necesitățile sistemului, precum și cu nivelul european. Dacă media europeană a finanțării educației este de peste 5% din PIB, în România nu a fost atins în ultimii 16 ani procentul de 4% din PIB. Putem concluziona că, deși obiectivele acestor strategii corespund exigențelor europene, problemele specifice învățământului românesc necesită soluții specifice și nu vor putea fi rezolvate în lipsa unor investiții importante în sistem. Dotarea materială, infrastructura unităților de învățământ, nivelul de pregătire a cadrelor didactice, fluctuația
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
faptul că în numele unei excesive focalizări asupra stablității economice permite accentuarea inegalităților, reduce investițiile sociale, permițând, astfel, dezvoltarea conflictelor sociale și punând în pericol stabilitatea politică (Mkandawire, 2002; Stewart, 1994, apud Mkandawire, 2002). Numeroase studii privind globalizarea și inegalitatea au concluzionat că accentuarea inegalităților după 1970 a fost cauzată de adâncirea acestora în spațiile naționale, dar mai ales de adâncirea inegalităților dintre națiuni (Cornia, 2000, apud Mkandawire, 2002). Între cauzele creșterii inegalităților între țări Wade (2001) include creșterea într-un ritm
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltare durabilă, integrată și multisectorială la realitățile Europei. Începând cu 1998 (Agenda de la Lisabona), ruralul este definit ca una dintre valorile fundamentale și definitorii pentru Europa, care trebuie prezervată, îngrijită și promovată. În iunie 2001, la Göteborg, Consiliul European a concluzionat faptul că politica de dezvoltare rurală va fi mai mult orientată spre asigurarea bunăstării oamenilor, animalelor și plantelor, a conservării mediului, a grijii față de natură și a unei alimentații sănătoase punând-se accent mai puțin pe aspectele legate de susținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un coeficient de corelație r (18) = .36 și un prag de semnificație p=.119 (p > .05 ), fapt ce arată că există o probabilitate de 12% ca relația dintre cele două variabile observată pe eșantion să apară din întîmplare. Am putea concluziona că nu există o corelație semnificativă între cele două variabile, ceea ce este incorect, deoarece practica ne arată că performanța școlară va crește cu cît alocăm mai mult timp studiului. Am făcut în acest caz o eroare de tipul II, adică
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Grigore Gafencu, din aprilie-mai 1939, nu au scăpat atenției Departamentului de Stat. În periplul său european, Gafencu s-a întîlnit și cu mai mulți diplomați americani: W. Bullitt, J. Davies și J. Kennedy. Din discuția sa cu Gafencu, Bullitt a concluzionat că se poate conta pe România în "politica ei de rezistență". Șeful diplomației Bucureștilor, circumspect în ceea ce privește onoarea angajamentelor politice și militare ale Angliei și Franței față de țara sa, a propus o creștere a schimburilor bilaterale, cu o atenție specială asupra
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la bazine de înot, restaurante și stațiuni balneare, cu nămol". Nici păturile sociale mai umile nu trăiau mai bine. Din cauza creșterii prețurilor și a secetei a apărut "un egoism cumplit, de unde vine automat tendința de a aduna provizii"358. Raportul concluziona că erau puține șanse de îmbunătățire a situației cel puțin pînă în 1948 și acestea țineau de succesul recoltei. Pesimismul acestor rapoarte nu i-a împiedicat pe americani să încerce să includă în toate tratatele de pace un articol care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bucureștiul însuși contribuise la propriile datorii. Guvernul permisese prea multor întreprinderi să împrumute de la creditori străini. Întîlnirile ulterioare cu Andrei și cu ministrul Comerțului Exterior, Vasile Pungan, nu au îndepărtat temerile Congresului privind relațiile comerciale româno-americane. În raportul său, Gibbons concluziona că oportunitățile comerciale oferite companiilor americane sînt din ce în ce mai mici, ceea ce se datorează, parțial, "prezenței și amestecului considerabil al Franței, Republicii Federale Germane și Japoniei". Delegația credea că cifra de două miliarde de dolari preconizată pentru comerțul bilateral, la ședința Consiliului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cele privind drepturile omului le-a descris ca fiind negative, Fascell nu s-a opus recomandării președintelui. Bucureștiul fusese receptiv la anumite cazuri umanitare și cifrele lunare pentru emigrație nu mai reflectau ritmicitatea ciclică de la sfîrșitul anilor '70. El a concluzionat că hotărîrea de a reînnoi Clauza pentru România devine din ce în ce mai dificilă, cu fiecare an, iar recomandarea de prelungire "se bazează pe ideea că prin acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" obiectivele umanitare sînt mai bine deservite decît prin neacordarea ei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" oricărei țări care exercită discriminări împotriva cetățenilor săi din cauza orientării lor religioase, culturale sau etnice 2309. Congresul și derogarea din 1985 Zece zile mai tîrziu, președintele Reagan a trimis Congresului un mesaj prin care concluziona că deși România mai are, încă, probleme cu emigrarea, situația s-a îmbunătățit, ceea ce o îndreptățește la "Clauza națiunii celei mai favorizate"2310. În aceeași zi, pe 3 iunie, Administrația a încheiat un nou acord cu Bucureștiul, prin care stabilea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
La începutul lunii octombrie, Comitetul pentru Relații Externe al Camerei Reprezentanților susținuse audieri pentru a examina politica Americii față de Europa de Est. După depozițiile făcute de reprezentanții Administrației și ai comunității academice, Serviciul de Cercetare al Congresului a prezentat un raport care concluziona că Administrația Reagan nu făcuse decît "cîteva declarații generale privind politica" adoptată față de estul Europei. În cadrul unei analize a depozițiilor făcute de reprezentanții Administrației la diverse audieri ale Congresului, raportul sesiza faptul că Administrația pare să aibă în vedere continuitatea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conteinerele nr. 203-204, dosare pe țări ale CSN, Biblioteca LBJ. "Agerpres" a publicat comunicatul pe 15 iunie 1116 Memoriu, McGeorge Bundy către președinte, 29 mai 1964, p. 2, vol. 5, Dosare suplimentare din Arhivele Securității Naționale, Biblioteca LBJ. Bogdan a concluzionat că tratatul era util pentru România în drumul acesteia către independență. Interviu luat de autor lui Corneliu Bogdan, New York City, 19 martie 1987. 1117 Congresul SUA, Senat, Comitetul pentru Relații Externe, Background Documents on East-West Trade, al 89-lea Congres
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care se tematizează "Cum se construiește imaginea trecutului?" (Vulpe et al., 1999, p. 12). În locul unei soluționări pro domo nostra a problemei continuității, spre exemplu, disputa în cauză este folosită ca prilej de tematizare a relației dintre "știință și politică", concluzionându-se că "în fiecare scriere despre originea unui popor există, pe lângă argumente științifice, și multă exagerare și fantezie" (Vulpe et al., 1999, p. 34). Reflexivitatea istoriografică, prezentă încă din manualele gimnaziale, este cu atât mai pregnantă în literatura didactică dedicată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Respondenții cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani și-au petrecut doar copilăria primară în regimul comunist, Revoluția din 1989 survenind în biografia lor înainte ca aceștia să fi intrat în adolescență. Cercetări recente din psihologia memoriei au concluzionat că indivizii nu rețin în memorie evenimente publice mai devreme de vârsta de 6 ani (cu toate că amintiri private pot fi formate încă de la vârsta de 2,5-3 ani) (Jack și Hayne, 2007). Dacă dăm credit acestor cercetări, înseamnă că respondenții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
locuitori) 60,5 18,4 21,1 oraș foarte mic (mai puțin de 30.000 locuitori) 28,3 9,8 62,0 sat 41,3 9,6 49,0 Sursa: New Europe Barometer VII, 2004-2005 Ca regulă generală, se poate concluziona că nostalgia comunistă este cu atât mai puternică cu cât individul a trăit mai mult în regimul comunist. După cum era de așteptat, categoria generațională compusă din persoane de peste 65 de ani este campioana nostalgiei comuniste (55 la sută apreciind pozitiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
generații. Și această ipoteză rămâne valabilă doar în privința atitudinilor despre ordinea socio-politică actuală, întrucât este dificil de conceput ca generația copiilor (care nu au trăit în comunism) să influențeze în vreun fel atitudinile părinților cu privire la o perioadă din viața lor. Concluzionăm, așadar, că cea mai plauzibilă modalitate prin care se produce transferul de atitudini intergenerațional despre comunism este cea a socializării. A doua observație consistă în ideea că instituția tradițională a familiei este un agent de socializare mai influent în modelarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de 12, introduc în justiție acțiune de partaj. Numai că la expertiza ce se face „spre a se constata dacă arătata moșie se poate divide în opt părți egale și o optime din nou subîmpărțită în alte patru părți” se concluzionează că „zisa moșie e imposibil a se împărți”. Ea se scoate la vânzare prin licitație publică, urmând ca moștenitorii să-și împartă banii. Strigările încep de la suma de 650.000 lei aur, sumă considerată exagerată, scăzându-se apoi la 500
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a canalului, ca urmare a inundațiilor din 1865, și pentru „lemnul de pe fălciile de pădure ce trebuia folosit numai pentru iaz și canal, fiind de prisos la alte trebuințe fiind binaoa morii de piatră și toată mașinăria ei de fier”, concluzionează Panait Balș la proces. Am reprodus pe larg din textul documentului spre a proba că este vorba de o construcție deosebită pentru timpul acela (zidul de piatră, toată mașinăria de fier, mecanic și nu un morar obișnuit pentru vechile mori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Umbrărești, 8 din Slobozia-Umbrărești, 5 din Condrea, 5 din Torcești și tot 5 din Slobozia-Torcești. Un calcul sumar arată că numărul celor veniți din alte părți este aproximativ egal cu al celor plecați aiurea. Astfel stând lucrurile se poate concluziona că sporul demografic mai mult sau mai puțin înregistrat exact de-a lungul timpului, în satele de pe teritoriul comunei Umbrărești de azi, nu s-a datorat decât factorului natural, firesc autohton, imigrația străinilor fiind aproape inexistentă în ceea ce privește etnia. Puținii străini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a împroprietăririi, 378 fălcii și aici mai mult decât dublul din 1848. Mai trebuie avut în vedere că țăranii răzeși nu sunt cuprinși în rândul celor împroprietăriți la 1864. Credem că datele de mai sus sunt suficiente pentru a putea concluziona că Statisticeștile științe conțin și susțin informații precare ca exactitate și nu se poate pune prea mare temei pe ele decât confruntându-le cu alte informații documentare contemporane ori chiar mai târzii, când măsurătorile câștigă în precizie. Sunt edificatoare în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în părțile noastre și cele din nord. E de admis că nici înregistrările nu vor fi fost riguros de exacte, nici moșiile și numărul de locuitori dijmași nu erau de aceleași dimensiuni, dar diferențele sunt prea mari ca să nu putem concluziona că satele noastre au dispus de un potențial economic, respectiv cerealier, foarte profitabil. Iată și câteva poziții din sămile Conăchești, cu date din alte sectoare ale domeniului agriculturii, cum ar fi animale, stupi: „1785 aprilie 23 și octombrie 26; Sama
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
militar evaluat, așa cum rezultă din schema de apreciere de serviciu, inițiază procesul de evaluare profesională, conform prevederilor prezentei metodologii, și propune calificativul. ... (2) Evaluatorul decident al cadrului militar evaluat, stabilit prin schema de apreciere de serviciu, analizează consemnările evaluatorului inițiator, concluzionează asupra conținutului și hotără��te calificativul final al aprecierii. ... (3) Ministrul apărării naționale, precum și șefii structurilor centrale și ai celor subordonate nemijlocit ministrului apărării naționale sunt evaluatori unici ai cadrelor militare pe care le au în subordine nemijlocită. ... (4) Evaluatorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263925_a_265254]