8,648 matches
-
fanatic al ideii de „revoluție mondială”, în numele căreia trebuie sacrificate drepturile națiunilor și libertățile individuale, mergând până la eliminarea fizică a unor întregi etnii? Dacă e să mergem pe tiparul de gândire al multor „postaci”, până și împăratul Traian a „conspirat” contra dacilor, iar romanii au devenit, 91 din conspiratori - strămoșii noștri! Ce spectaculoasă răsturnare istorică! Dar de ce tot conspiră „oculta mondială” împotriva românilor? Desigur, pentru că au „oi mai multe, mândre și cornute și cai învățați și câini mai bărbați...” (În zilele noastre
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
țări înfrigurate și înfometate. Să crezi și după aproape un sfert de secol că Occidentul făcea pe el în fața „avântului” economiei românești este pură copilărie! Să-ți imaginezi ce sperietură trăgeau mașinile BMW, Volvo sau Ford la apariția neînfricatei noastre Dacii pe șoselele europene - iată o figură de stil demnă de pana regretatului (și regretabilului) Adrian Păunescu. O enormitate jurnalistică este și presupunerea conform căreia Ceaușescu nu a ordonat construcția de autostrăzi dintr-o genială strategie: pe acelea construite spre Est
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
condamnat la moarte spirituală. Noi nu avem spirit. Trăim doar pentru a mânca. De aceea suntem ceea ce suntem și nu vom fi niciodată mai mult. Nu suntem ADEV|RAȚI. UnGândac (printre sughițuri): Domnu..hi..le profesor, spuh... neați că... gânh... dacii nu-nnu... p-pl-plâng..? WOODSTOȘRțCK|TOR (II): CENTRAL PANEL Când, în 1990, Piața Universității reunea ce știm cu toții, un viitor „ales“ a lansat cuvântul „golani“ fără să bănuiască urmarea. Omul văzuse acolo ceea ce era interesat să vadă. La Woodstock, un „om de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
românilor este foarte atractivă. În anul 2008, salariul minim brut va fi de 180 euro, salariul mediu brut de 350 euro, iar pensia medie de peste 100 euro. Alianța DA câștigă numai dacă virează la dreaptatc "Alianța DA câ[tig\ numai dac\ vireaz\ la dreapta" La începutul lui septembrie 2004, în presă se nota un contrast flagrant între dinamismul ebulient al lui Adrian Năstase și siesta prelungită după locale a lui Stolojan și Băsescu, în urma succeselor încântătoare de la București și Cluj. Specialiștii
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
Nădejde, Macedonski, împotriva teoreticienilor și metafizicienilor Eminescu, Creangă, Caragiale, Delavrancea, D-na Cugler-Poni, Gane, Șerbănescu. Afinitatea lor cu spiritul german era combătură de latinofilii Macedonski, Mircea Demetriad, Cincinat Pavelescu, Zamfirescu, Hasdeu, Urechia. Această reacție s-a întors spre originile poporului dac și vechile legende ale pământului: folclorul renaște la Alecsandri, Theodorescu, Marian, Burada, Bibicescu, Reteganul, Bârsan, Fundescu, Zane, D-na Sevastos. În același timp, mișcați de această renaștere a sentimentului național, transilvănenii acești alsacieni ai Orientului îi dau patriei-mamă pe Coșbuc
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
relație se datorează nu neapărat faptului că foarte multe momente sunt pur și simplu extrem de vizuale, ci mai ales faptului că legătura dintre acestea se face într-o asemenea manieră, încât nici un potențial cârcotaș - vezi motto-ul - nu poate spune: DAC| E AȘA, ESTE URÎT. Acest lucru ține de tehnica montajului cinematografic, pe de o parte, iar pe de altă parte, de elementele de vizual oferite cititorului pentru a repera, cu mecanismele simple ale memoriei, nu imaginea ca atare, ci un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
Maurice Druon. Există și cărți pe care le-am uitat, de care îmi amintesc vag că le-am citit, despre pești, balene, albine, războiul de Independență, cum să ne construim sobă de teracotă, Alexandru Ioan Cuza, circuitul apei în natură, dacii și romanii ș.a. Ce n-ar trebui să lipsească din biblioteca unui copil? În afară de Harry Potter și de W.I.T.C.H., mai rămâne loc și pentru altceva? Din cărțile copilăriei am început să recuperez odată cu Ilinca. Sigur că mai rămâne loc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
atît unele limbi creole ajung să capete statutul de limbă națională sau chiar de limbă oficială. Mulți lingviști consideră trecerea de la pidgin la creola drept procesul de formare prin care au trecut toate limbile lumii. După acest raționament, de pildă, dacii cuceriți au început să folosească un fel de pidgin pentru a putea vorbi cu românii cuceritori, dar în familie foloseau în continuare limba dacă. Acest "pidgin" daco-latin a trecut printr-o fază creola în momentul în care a fost vorbit
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o văgăună cu deschidere doar spre sud, către iazul Calul Alb și nu departe de locul ce se numește „La Ceacâr. După aceste urme putem aprecia că așezarea datează din secolul II-III e.n. și că a aparținut unei comunități de daci liberi, dar care n-au scăpat de influențele romane. Pe parte dreaptă a Bașeului, mai sus, cam la aproximativ 1,5 km de la intersecția DN 29A cu drumul ce leagă satul Mlenăuți de câmp, pe tarlaua „La Ilie, apoi la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
găsit de asemenea fragmente de ceramică de origine romană: torți și bucăți din partea superioară a unor amfore de calitate superioară. După aceste urme se poate aprecia că așezarea datează din sec II, III e.n. și a aparținut unei comunități de daci liberi și care nau scăpat de influențele civilizației romane, aceasta rezultând din faptul că în apropiere sau descoperit două monede romane, una fiind din timpul împăratului Antonius. Cu prilejul săpării unei pivnițe în locul numit „La Corlăteanu s-au găsit câteva
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cei mici încep imediat ce a trecut soarele de amiază, să ureze pe la vecini și pe la rudele cele mai apropiate, apoi pe ceilalți săteni de pe ulița lor cu puternice și repetate zornăituri de clopoței. Tradiționalul plugușor, datină rămasă de la strămoșii noștri, daci și romani este rostit din toate puterile: Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântul miascultați Mâine anul se-noiește, Plugușorul se pornește Și începe a colinda, Pe la case a ura. Iarna-i
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unei înțelegeri cu țarul Rusiei, au întemeiat sate în țara Harkovului, iar alții au revenit la vatra străbună după mai mult timp (ex. Familia Macovei din satul Vatra, dar, sigur că și alte familii). Deci, hudeștenii sunt demni urmași ai dacilor nemuritori și ai romanilor învingători, sunt din os de eroi care au înfruntat vremurile tulburi prin care a trecut țara și cum spune poetul ca trestia ne-am îndoit sub vânt, dar nu ne-am rupt. Numai Dumnezeu le-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
situat într-o văgăună, cu deschidere doar către sud, către actualul iaz Calu Alb, nu departe de Pârâul Satului. După aceste urme putem aprecia că așezarea respectivă datează probabil din secolele al-II-lea sau al-III-lea și a aparținut unei comunități de daci liberi, dar care n-au scăpat de influențele civilizației romane. Vatra, ca nume de sat, provine după părerea academicianului Iorgu Iordan, de la expresia Vatra satului-considerat a fi locul central al unei așezări umane. în Statistica din România din 1874 se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
car sar var jar țar par zar rar dar bar far har /cad cat caș caz /sac sat sap /vad vas vag val van /jad /țap /pas pat pal pac paf pag pap /zac zaț /rac rad rag ram ras /dac dat /bac bag bal ban bas bat /fac fag fad fan /hac hat haz hal ham han etc.; * jocuri vocalice/consonantice: ba be bi bo bu bă bî (vocale); pa ba ca ga sa za șa ja ta da fa
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de opinie" abundă în aprecieri mai mult sau mai puțin avizate referitoare la spiritul poporului român. Persoanele respective se lansează în epitete și chiar vorbe de clacă, adesea răuvoitoare, poate chiar jignitoare la personalitatea, verticalitatea, spiritul de dreptate al urmașilor dacilor și romanilor. Am fi nerealiști dacă nu am considera că ar exista un sâmbure de adevăr, o palidă justificare, când compari îngăduința românilor cu reacțiile sociale intransigente din diverse state față de oprimări uneori destul de asemănătoare practicate de cei care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
aceeași linie, deși nenumită, despre acest destin straniu, care îmbină blestem fără precedent și exaltantă punere în cauză a existenței, Cioran vorbește în comentariile sale pe marginea unuia din cele mai frumoase și misterioase poeme ale lui Eminescu, Rugăciunea unui dac. Excesele dacului trimit la un „dincolo de ființă”, țin de o depășire a condiției de subiect, în măsura în care, în limbaj biblic, excessus este traducerea lui ekstasis, extazul; și atunci, excesele extatice ale dacului eminescian vorbesc despre existența revelată în neant, traversînd sunya
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
deși nenumită, despre acest destin straniu, care îmbină blestem fără precedent și exaltantă punere în cauză a existenței, Cioran vorbește în comentariile sale pe marginea unuia din cele mai frumoase și misterioase poeme ale lui Eminescu, Rugăciunea unui dac. Excesele dacului trimit la un „dincolo de ființă”, țin de o depășire a condiției de subiect, în măsura în care, în limbaj biblic, excessus este traducerea lui ekstasis, extazul; și atunci, excesele extatice ale dacului eminescian vorbesc despre existența revelată în neant, traversînd sunya budistă și
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
frumoase și misterioase poeme ale lui Eminescu, Rugăciunea unui dac. Excesele dacului trimit la un „dincolo de ființă”, țin de o depășire a condiției de subiect, în măsura în care, în limbaj biblic, excessus este traducerea lui ekstasis, extazul; și atunci, excesele extatice ale dacului eminescian vorbesc despre existența revelată în neant, traversînd sunya budistă și vidul eckhartian. Nihilismul dacului se înrudește cu o apoteoză negativă care reprezintă o tentativă de a se apropia de Dumnezeu prin negație (deja, în călătoria Luceafărului către originile universului
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
dincolo de ființă”, țin de o depășire a condiției de subiect, în măsura în care, în limbaj biblic, excessus este traducerea lui ekstasis, extazul; și atunci, excesele extatice ale dacului eminescian vorbesc despre existența revelată în neant, traversînd sunya budistă și vidul eckhartian. Nihilismul dacului se înrudește cu o apoteoză negativă care reprezintă o tentativă de a se apropia de Dumnezeu prin negație (deja, în călătoria Luceafărului către originile universului, formula genezei adoptată de Eminescu este încărcată de negativitate și de contradicție latentă: „Nu e
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
de a se apropia de Dumnezeu prin negație (deja, în călătoria Luceafărului către originile universului, formula genezei adoptată de Eminescu este încărcată de negativitate și de contradicție latentă: „Nu e nimic și totuși e/O sete care-l soarbe...”), rugăciunea dacului se întoarce împotriva lui însuși (ca, de atîtea ori, cea a lui Cioran), consecință a imensului orgoliu de a-și păstra atributele de sacrificator și de sacrificat, aidoma modelului și Creatorului său. Pare-se că subtilitățile obscure ale imnului vedic
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
texte kabbaliste, pare să-l fi persecutat pe Cioran, marcat de neșansa căderii în timp și de dureroasa exterioritate ontică trăită în absența irațională a Creatorului. Iar puseurile febrile de mistic se prăbușesc în sentimentul de abandon total resimțit de dac, formulă a eșecului, pe care Cioran o adoptă spontan: „Atît pe plan spiritual, cît și pe plan istoric, deviza mea este: n’a fost să fie în care văd prescurtarea ideală a destinului valah ” (scrisoare către Arșavir Acterian, 1977). Dincolo
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
în descrierea palatului Dochiei (făurit din „stânce sure", având drept stâlpi „munți de piatră", streașină „o pădure" toate fiind simboluri ale infinitului), dar și a domei celeste. Atingând, din „ceruri", culmile stâncilor, (Memento Mori). De asemenea, sunt descrise palatul zeilor daci și cetatea Soarelui , dar și grădinile din „monastirea alb-a lunei" ce se înalță pe „scări de flori". Toate aceste „corespondențe arhitectonice mitice" care „înalță în ceruri palatul și doma ca tainice echivalențe ori prelungiri ale cetăților și templelor dacice
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
de geniul oamenilor care s-au născut și au trăit pe aceste meleaguri de basm în decursul secolelor și a mileniilor. De la natura desăvârșit de armonioasă și generoasă la arta încântătoare a mănăstirilor, de la sufletul primitor al băștinașilor descendenți din dacii liberi și din răzeșii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care se manifestă și azi prin tărie de caracter la modul cum își întrețin gospodăria până la cel cum și-au păstrat portul și tradițiile, totul „pare un miracol". La acest
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
de geniul oamenilor care s-au născut și au trăit pe aceste meleaguri de basm în decursul secolelor și a mileniilor. De la natura desăvârșit de armonioasă și generoasă la arta încântătoare a mănăstirilor, de la sufletul primitor al băștinașilor descendenți din dacii liberi și din răzeșii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care se manifestă și azi prin tărie de caracter la modul cum își întrețin gospodăria până la cel cum și-au păstrat portul și tradițiile, totul „pare un miracol". La acest
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
vandalice cu rezultate negative și dacă erau criminale cu atât mai bine,aveau efecte mai răsunătoare. Bine ne denumeau romanii lui Cezar, Traian, Aurelian, considerându-ne barbari, poate că aceste trăsături animalice, lipsite de rațiune le moștenim de pe timpul geto dacilor lui Burebista, Decebal și alți înaintași ai neamului nostru. Suntem stăpâniți de prejudecăți, de dorința de răzbunare, dar și noi purtăm vina unor cauze, invocăm totdeauna moștenirea trecutului neplăcut și sinistru, iar realizările care le-am făcut noi sunt mult
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]