29,392 matches
-
au întregit conținutul cărții, amintim pe Gheorghe (Ghiță) Boghiu și soția sa, Niculina Boghiu, de la Gheorghe Antip (81 de ani), de la Ioana Lungu, de la mai tinerii Cristina și Vasile Boghiu din Slobozia - Filipeni, de la familia Maria și Mircea Ignătescu (despre dansuri, clacă, nuntă, botez, horă, strigături, costum popular, nume de locuri și oameni), care, cu multă amabilitate, m-au găzduit, cât timp am făcut investigații în Lunca și Fruntești. Cu vărul Mircea Ignătescu am mers în Lunca pe la oamenii bătrâni: Romedea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acoperită de la brâu și josă de catrința maro cu roșu în dungi și încinsă cu bârnețe (bete) țesute din lână. Acum nu mai poartă nimeni, tineretul nici n-ar ști dacă nu ar vedea costumul popular purtat de echipele de dansuri populare. Prin lăzile de zestre, cei care le mai au, nu le-au aruncat, se păstrează încă obiecte de îmbrăcăminte lucrate în casă, artistic. X. 2 Dansul popular. Hora satului. Putem spune, în baza descoperirilor arheologice, a documentelor scrise păstrate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
n-ar ști dacă nu ar vedea costumul popular purtat de echipele de dansuri populare. Prin lăzile de zestre, cei care le mai au, nu le-au aruncat, se păstrează încă obiecte de îmbrăcăminte lucrate în casă, artistic. X. 2 Dansul popular. Hora satului. Putem spune, în baza descoperirilor arheologice, a documentelor scrise păstrate, a studiului direct asupra comunităților umane rămase pe o treapt inferioară de dezvoltare, că dansul s-a născut odată cu omul, fiind o formă de manifestare a spiritului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se păstrează încă obiecte de îmbrăcăminte lucrate în casă, artistic. X. 2 Dansul popular. Hora satului. Putem spune, în baza descoperirilor arheologice, a documentelor scrise păstrate, a studiului direct asupra comunităților umane rămase pe o treapt inferioară de dezvoltare, că dansul s-a născut odată cu omul, fiind o formă de manifestare a spiritului, de raportare la elementele naturale care-l înconjoară și de care nu s-a desprinsă complet. Omul preistoric, înconjurat de forțe ostile, de spirite și demoni, avea credința
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
omul, fiind o formă de manifestare a spiritului, de raportare la elementele naturale care-l înconjoară și de care nu s-a desprinsă complet. Omul preistoric, înconjurat de forțe ostile, de spirite și demoni, avea credința adâncă înrădăcinată că prin dans, prin mișcările corpului, îmbunează spiritele, situându-se în acord și în armonie cu lumea înconjurătoare. Vracii, șamanii, preoții diverselor divinități, pe lângă incantații, foloseau, în lupta cu răul palpabil și cu cel imaginar, mișcarea ritmică sau dezordonată, datorat unor substanțe halucinogene
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu cel imaginar, mișcarea ritmică sau dezordonată, datorat unor substanțe halucinogene din plante, pentru a face din nou un echilibru între om și forțele nevăzute care-l înconjoară. și vechea societate dacică și societatea românească medievală, au trăit și prin dans. Nici dacii, nici dacoromanii și nici românii nu au inventat dansul, cel mult au particularizat unele mișcări, ritmuri și le-au dat nume, pentru a se individualiza în raport cu alte etnii. După cum spun specialiștii, hora, dansă tradițional românesc, are origini preistorice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din plante, pentru a face din nou un echilibru între om și forțele nevăzute care-l înconjoară. și vechea societate dacică și societatea românească medievală, au trăit și prin dans. Nici dacii, nici dacoromanii și nici românii nu au inventat dansul, cel mult au particularizat unele mișcări, ritmuri și le-au dat nume, pentru a se individualiza în raport cu alte etnii. După cum spun specialiștii, hora, dansă tradițional românesc, are origini preistorice (o horă feminină este „figurată” în ceramică, descoperită la Frumușica), la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în ceramică, descoperită la Frumușica), la fel și Călușul (Călușarii) este un dansă inițiatică și care, în diverse variante, denumite altfel, se mai păstrează în multe zone ale țării. Călătorii străini prin șările Române au remarcat, printre multe altele, și dansul de la curțile domnești, boierești, din satele ieșite în calea lor, fiind impresionați de această dispoziție a românilor spre petrecere cu muzică și dans. După însemnările acestor călători străini, făcute în fuga condeiului, Dimitrie Cantemir, prințul-filosof, lasă primele descrieri mai ample
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păstrează în multe zone ale țării. Călătorii străini prin șările Române au remarcat, printre multe altele, și dansul de la curțile domnești, boierești, din satele ieșite în calea lor, fiind impresionați de această dispoziție a românilor spre petrecere cu muzică și dans. După însemnările acestor călători străini, făcute în fuga condeiului, Dimitrie Cantemir, prințul-filosof, lasă primele descrieri mai ample despre dansul la românii moldoveni: „Jocurile sunt la moldoveni - ne spune Dimitrie Cantemir - cu totul altfel decât la celelalte neamuri. Ei nu joacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
curțile domnești, boierești, din satele ieșite în calea lor, fiind impresionați de această dispoziție a românilor spre petrecere cu muzică și dans. După însemnările acestor călători străini, făcute în fuga condeiului, Dimitrie Cantemir, prințul-filosof, lasă primele descrieri mai ample despre dansul la românii moldoveni: „Jocurile sunt la moldoveni - ne spune Dimitrie Cantemir - cu totul altfel decât la celelalte neamuri. Ei nu joacă doi sau patru inși laolaltă, ca la franțuzi sau leși, ci mai mulți roată sau într-un șir lung
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jocuri, care se joacă pe la sărbători, mai sunt încă alte câteva aproape de eres, care trebuie alcătuite din numerele făr soț 7, 9 și 11. Jucătorii se numescă „călușari”, se adună o dată pe an și se îmbracă în straie femeiești...” Prezentând dansul la românii moldoveni, Dimitrie Cantemir nu face nicio deosebire de ordin social între participanții la horă sau la călușari, numai că se referă la oameni liberi - boieri de toate categoriile mari, mijlocii și mici și alte categorii sociale care nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românești, însușindu-și și viața psihică - spiritualitatea, pe care au și influențat-o. Cum putem să explicăm altfel numele unor jocuri românești ca: Ruseasca, Sârba, Polca etc. Indiferent de numele dobândit și de la cine și cum au fost preluate, aceste dansuri au intrat în patrimoniul creației populare, fiind cunoscute și „jucate” de toate clasele și categoriile sociale. Dansurile populare puteau să difere de la o zonă la alta, după nume și „figuri”, complicarea dansului depinzând de înclinația talentului și fanteziei unora dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
altfel numele unor jocuri românești ca: Ruseasca, Sârba, Polca etc. Indiferent de numele dobândit și de la cine și cum au fost preluate, aceste dansuri au intrat în patrimoniul creației populare, fiind cunoscute și „jucate” de toate clasele și categoriile sociale. Dansurile populare puteau să difere de la o zonă la alta, după nume și „figuri”, complicarea dansului depinzând de înclinația talentului și fanteziei unora dintre dansatori, dotați cu abilități deosebite pentru dans, dar, în general, acestea sunt comune, dobândind, în final, caracter
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la cine și cum au fost preluate, aceste dansuri au intrat în patrimoniul creației populare, fiind cunoscute și „jucate” de toate clasele și categoriile sociale. Dansurile populare puteau să difere de la o zonă la alta, după nume și „figuri”, complicarea dansului depinzând de înclinația talentului și fanteziei unora dintre dansatori, dotați cu abilități deosebite pentru dans, dar, în general, acestea sunt comune, dobândind, în final, caracter național. Până în pragul secolului al XX-lea, nimeni dintre cei care au guvernat țara, nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind cunoscute și „jucate” de toate clasele și categoriile sociale. Dansurile populare puteau să difere de la o zonă la alta, după nume și „figuri”, complicarea dansului depinzând de înclinația talentului și fanteziei unora dintre dansatori, dotați cu abilități deosebite pentru dans, dar, în general, acestea sunt comune, dobândind, în final, caracter național. Până în pragul secolului al XX-lea, nimeni dintre cei care au guvernat țara, nu au luat în discuție creația populară - dansul, costumul popular, creația popular orală, deși, în tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unora dintre dansatori, dotați cu abilități deosebite pentru dans, dar, în general, acestea sunt comune, dobândind, în final, caracter național. Până în pragul secolului al XX-lea, nimeni dintre cei care au guvernat țara, nu au luat în discuție creația populară - dansul, costumul popular, creația popular orală, deși, în tot secolul al XIX-lea, cercurile intelectualității românești au sesizat importanța, pentru cultura națională, a creației populare. Apoi, prin serbările colare, dedicate și unor zile importante, dansurile și cântecele populare, completau, ca program
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au luat în discuție creația populară - dansul, costumul popular, creația popular orală, deși, în tot secolul al XIX-lea, cercurile intelectualității românești au sesizat importanța, pentru cultura națională, a creației populare. Apoi, prin serbările colare, dedicate și unor zile importante, dansurile și cântecele populare, completau, ca program artistic, „ca ingrediente” cuvântările de preaslăvire a unor figuri istorice, ori ale conducătorilor de atunci. Proprietarii de pământ - boierii - au folosit dispoziția țăranului român pentru jocă și petrecere în scopul realizării muncilor agricole în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dispoziția țăranului român pentru jocă și petrecere în scopul realizării muncilor agricole în timp optim. Atunci când nu erau reglementate prin lege zilele de clacă și chiar și după legalizarea clăcii, boierii ofereau lucrătorilor pământului, la sfârșitul prășitului sau secerișului, muzică, dans, băutură și mâncare, Procedeul s-a extins, așa că la orice clacă boierească se organiza, la sfârșit, o petrecere, devenind un obicei. Din „curtea” boierească, hora a trecut în bătătura satului și la crâșmă, care, de regulă, era tot a boierului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și, ceea ce s-a constatat mai târziu, zestrea spirituală a noilor veniți, deși ușor diferită, a completat și întregit manifestarea spirituală, s-o numit răzeșească, a răzeșilor din Fruntești, Mărăști, Oncești, Oțelești și Zlătari. Când au fost văzute horele luncașilor (dansurile lor), costumele lor, lumea, care a văzut și a putut să înțeleagă, și-a dat seama că acei care jucau îndrăcit hora, erau tot români, de-ai noștri, din alte locuri, alungați de necazuri în valea Dunavățului. Cei din Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
putut să înțeleagă, și-a dat seama că acei care jucau îndrăcit hora, erau tot români, de-ai noștri, din alte locuri, alungați de necazuri în valea Dunavățului. Cei din Fruntești, răzeșii marcați de superioritatea lor socială, nu veneau la dansurile și horele luncașilor, dar influența s-a făcut prin școală, desigur mai târziu, în raport cu venirea bejenarilor bucovineni. Ceea ce vedem astăzi ca program artistică la televizor, în trecutul nu prea îndepărtat, avea loc în fiecare sat. Deosebirea constă în percepția fenomenului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ai fenomenului artistic, numit generică „gioc, joc”, horă, noi, cei de astăzi, suntem numai beneficiarii actului artistic. Noi, cei de astăzi, ar trebui să înțelegem semnificația termenului „horă”, acest dansă specifică românesc, desemnând toată creația populară legată de joc, de dans. Pentru satul Lunca din comuna Filipeni, când spunem horă, „la horă”, „gioc” și joc, trebuie să înțelegem ansamblul dansurilor populare care, acum, le mai vedem pe scenele căminelor populare sau în concursuri. Se poate spune că de pe imașul, toloaca sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de astăzi, ar trebui să înțelegem semnificația termenului „horă”, acest dansă specifică românesc, desemnând toată creația populară legată de joc, de dans. Pentru satul Lunca din comuna Filipeni, când spunem horă, „la horă”, „gioc” și joc, trebuie să înțelegem ansamblul dansurilor populare care, acum, le mai vedem pe scenele căminelor populare sau în concursuri. Se poate spune că de pe imașul, toloaca sau din fața crâșmei satului, „hora” a intrat în sălile de spectacol, purtând amprenta creatorilor neștiuți, care, prin contribuția lor, au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vino-ncoace să te joc! Cum se cereau fetele la jocă de la mame sau bunici care le însoțeau obligatoriu: - Lele, hăi, îmi dai fata să Și-o săi?Mulșumescă de săritur Chiar acu se bâșâiră (jucase cu altul!) Strigătură la dansul „Rața”: Trece rașa Dunărea și rășoiul după ea. și bobocul a rămas, Eu pe dreptul josă îl las. (Una, două, trei) Mai cu perdea și fără: Ardeo, arde-o, la podea N-aștepta să zică ea. Ea ar zice, i-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bădișa cumpărat. Horele se organizau în zilele de sărbătoare și în celelalte sate ale comunei, fie în bătătura crâșmelor, fie pe imaș, locul de adunare a satului și teren de joacă pentru copii și tineri. Răzeșii din Fruntești aveau alte dansuri, cuprinse toate sub numele generică horă. Locul de întâlnire al tinerilor și al celor vârstnici era spațiu deschisă (o piață) din crucea drumului, spațiul considerat centrul satului, unde este și o fântână, apoi, după ce au fost create Căminele Culturale la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Fruntești, la fel ca alții, se întâlneau la școală. După ce, datorită răspânădirii pe calea undelor (mai întâi prin înregistrări, pe plăci de patefon) a melodiilor populare, jocurile de la horă s-au generalizat, dar s-au separat de cele considerate dansuri populare, prezentate ocazional la serbări sau în concursuri organizate de instituțiile abilitate. în Slobozia - Filipeni hora se organiza pe imaș, la fântâna lui Vasile Vasila (Costănoiu) și mai sus, unde a fost curtea Sofiei Boteanu. După câte îmi amintesc, muzicanții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]