6,423 matches
-
bunei funcționări a autorităților publice. Cum viața socială este în continuă schimbare, configurația conflictului juridic de natură constituțională poate evolua în funcție de noile realități ale vieții sociale, dar mai ales de disputele dintre actorii politici. Este chiar posibil ca un conflict dedus Curții Constituționale să îmbrace forma unui conflict juridic de natură constituțională, dar în conținut să rămână o dispută politică. Astfel, președintele Senatului menționează faptul, cunoscut publicului prin desecretizarea discuțiilor din ședința Guvernului în care a fost adoptată o ordonanță de
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
poliție, reclamanții au adresat întrebări cu privire la evoluția cauzei. Este adevărat că, odată ce, în cele din urmă, competența a fost atribuită Serviciului de Poliție Metrou, a existat o perioadă de aparentă inactivitate din partea reclamanților. Totuși, din această atitudine nu ar trebui deduse consecințe negative, în măsura în care faza de anchetă în procedura penală - nefiind nici publică, nici contradictorie - presupune un minim de reacție din partea victimelor, odată ce au dat declarații și au prezentat toate probele de care dispuneau (supra, pct. 36 și 37). Este normal
HOTĂRÂRE din 12 aprilie 2016 în Cauza M.C. şi A.C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279198_a_280527]
-
schimbă un număr fix de acțiuni proprii contra unei sume fixe de numerar sau a altor active financiare este un instrument de capitaluri proprii. În consecință, orice recompensă primită sau plătită pentru un astfel de contract este adăugată direct sau dedusă direct din capitalurile proprii. Un exemplu este o opțiune emisă pe acțiuni prin care partenerul are dreptul de a cumpăra un număr fix din acțiunile entității în schimbul unei sume fixe de numerar. Totuși, în cazul în care acest contract cere
32004R2237-ro () [Corola-website/Law/293279_a_294608]
-
acest caz, pentru calcularea valorii subvenției ad valorem, s-a considerat potrivită repartizarea avantajului conferit de sistem (numărător) pe cifra de afaceri la export realizată datorită produselor eligibile pentru DEPB (numitor). (48) Texprocil și câteva societăți au susținut că trebuie deduse costurile suportate pentru remunerarea agenților specializați, comisioanele de vânzare și diferite alte cheltuieli atunci când se calculează avantajul conferit de sistem. În această privință, se observă că recurgerea la terți pentru vânzarea licențelor este o decizie pur comercială care nu schimbă
32004R0074-ro () [Corola-website/Law/292764_a_294093]
-
celei căreia îi este destinat ajutorul pentru investiții, există garanții că unitatea în cauză nu aparține unei întreprinderi în dificultate? da nu Există garanții suficiente că orice ajutor acordat în trecut pentru achiziționarea de active a fost luat în considerare/dedus înainte de achiziționare în conformitate cu punctul 4.5 din Orientările privind ajutorul regional? da nu Există garanții suficiente că operațiunile vor avea loc în condițiile pieței? Dacă la una dintre cele trei întrebări de mai sus răspunsul este negativ, explicați modul în
32004R0794-ro () [Corola-website/Law/292960_a_294289]
-
contabilizarea într-un ansamblu ordonat a operațiunilor și altor fluxuri legate de aspectele specifice ale ciclului economic (de exemplu, producția). Aceste operațiuni merg de la formarea venitului până la acumularea sa sub formă patrimonială trecând prin distribuirea și redistribuirea sa. Soldurile contabile deduse sunt apoi utilizate ca instrument de măsură a performanței economice. 1.38. Conturile curente se referă la producția, distribuția și redistribuirea venitului cât și utilizarea sa sub formă de consum final; ele permit calcularea economiilor, factor esențial al acumulării. Conturile
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
în sensul că sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. 15.074/118/2012, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecății este admisibilă, deși antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluția care se va pronunța cu ocazia judecării apelului, și că dispozițiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile și
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
a fost învestită Curtea de Apel Constanța, dat fiind faptul că instanța este chemată să se pronunțe asupra unei cereri incidentale privind obligativitatea asistenței juridice a inculpaților persoane juridice, împrejurare ce nu are înrâurire asupra rezolvării raportului de drept penal dedus judecății, ce constă în examinarea învinuirii aduse apelanților-inculpați prin rechizitoriu și stabilirea eventualei răspunderi de natură penală și civilă a acestora. Lipsa de apărare a inculpatului persoană juridică, invocată ca motiv de apel în Dosarul nr. 15.074/118/2012
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
putea constitui atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procedural, dacă, prin consecințele pe care le produc, interpretarea și aplicarea normei de drept au aptitudinea să determine soluționarea pe fond a cauzei, rezolvarea raportului de drept dedus judecății. *1) Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014, Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257
DECIZIE nr. 31 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18^1 alin. (4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277228_a_278557]
-
a sesizării, ceea ce se solicită, în esență, este lămurirea regimului juridic al termenului de 3 ani prevăzut de art. 18^1 alin. (4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 , cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la acțiunea dedusă judecății, prin care se solicită valorificarea unui titlu de despăgubire de către un deținător care nu a urmat procedura administrativă, în sensul manifestării opțiunii prin care urma să se facă efectiv plata, astfel cum este prevăzută în art. 18^2 din
DECIZIE nr. 31 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18^1 alin. (4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277228_a_278557]
-
și după ieșirea lor din vigoare", urmează a se pronunța asupra art. 43 alin. (4) din Legea nr. 21/1996 , în redactarea primită prin Ordonanța Guvernului nr. 12/2014 , întrucât aceste dispoziții continuă să își producă efecte juridice în cauzele deduse judecății. 21. În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, ale art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă și ale
DECIZIE nr. 587 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, precum şi ale art. 43 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277959_a_279288]
-
și completările ulterioare, își exercită dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale în cadrul programelor operaționale au obligația să restituie la bugetul de stat sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată dedusă, a cărei contravaloare a fost plătită beneficiarilor potrivit prezentei ordonanțe de urgență. ... ---------- Alin. (6) al art. 26 a fost introdus de pct. 10 al art. unic din LEGEA nr. 105 din 26 mai 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 406
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 23 septembrie 2015 (*actualizată*) privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277059_a_278388]
-
1) și (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal. În acest sens, inculpatul a învederat că sunt îndeplinite condițiile infracțiunii continuate prevăzute de art. 35 din Codul penal, întrucât există unitatea subiectului activ; faptele deduse judecății au constat în săvârșirea, la diferite intervale de timp, a mai multor acțiuni sau inacțiuni, respectiv ar fi cazat două persoane, pe coinculpata C.A.I. în luna octombrie a anului 2014 până în august 2015 și pe partea civilă B.V.
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
arătate de completul de judecată al instanței de recurs, în conformitate cu prevederile art. 520 din Codul de procedură civilă, referitoare la elementele de conținut ale încheierii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a semnalat că în cauza dedusă judecății s-a conturat o controversă în ceea ce privește interpretarea și stabilirea domeniului de aplicare în cazul textului de excepție, fiind în concurs două posibile interpretări. Prima dintre ele este cea reținută și aplicată de prima instanță, în timp ce cea de-a doua
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate, iar verificarea acesteia implică nu numai a se constata că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat deja asupra acesteia, dar și că problema de drept dedusă soluționării în această procedură nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. În absența unei definiții legale a noțiunii de "noutate", verificarea întrunirii acesteia ține de exercitarea atributului de apreciere a completului învestit cu pronunțarea prezentei
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
acestei sesizări reprezintă o chestiune de drept nouă, care necesită o dezlegare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, dat fiind potențialul său de a genera practică neunitară și în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății, în timp ce dificultatea ei poate fi apreciată ca fiind una serioasă. În plus, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , astfel cum a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015 , este un act normativ relativ
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
aplicare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2013 , depinde soluționarea litigiului dedus judecății. 21. Prin acțiunea ce face obiectul dosarului de față s-a solicitat compensarea imobilului, casă și anexe gospodărești, pentru care s-au stabilit măsuri reparatorii sub forma titlurilor de despăgubire în temeiul Legii nr. 10/2001 , republicată, astfel cum
DECIZIE nr. 25 din 10 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276932_a_278261]
-
cele ale art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 privind rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora T.V.A. dedusă potrivit legii pentru realizarea obiectivelor proprii de investiții finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în cursul anului fiscal, se utilizează pentru plăți aferente aceluiași obiectiv de investiții, iar la încheierea exercițiului financiar, sumele deduse și neutilizate se
DECIZIE nr. 27 din 10 octombrie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, "Dacă, în sensul art. 127 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal), se poate considera că o unitate administrativ-teritorială care contractează lucrări de construcţii pentru obiective finanţate din bugetul de stat şi cu aplicarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, obiective utilizate ulterior pentru realizarea de operaţiuni impozabile, acţionează de manieră independentă, având calitatea de persoană impozabilă cu drept de deducere a T.V.A. aferentă lucrărilor în cauză". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277346_a_278675]
-
cărora T.V.A. dedusă potrivit legii pentru realizarea obiectivelor proprii de investiții finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în cursul anului fiscal, se utilizează pentru plăți aferente aceluiași obiectiv de investiții, iar la încheierea exercițiului financiar, sumele deduse și neutilizate se virează la bugetul de stat sau la bugetele locale în conturile și la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind încheierea exercițiului financiar-bugetar și financiar-contabil, emise de Ministerul Finanțelor Publice. B. Intimata-pârâtă D.G.R.F.P. C., reprezentată de A
DECIZIE nr. 27 din 10 octombrie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, "Dacă, în sensul art. 127 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal), se poate considera că o unitate administrativ-teritorială care contractează lucrări de construcţii pentru obiective finanţate din bugetul de stat şi cu aplicarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, obiective utilizate ulterior pentru realizarea de operaţiuni impozabile, acţionează de manieră independentă, având calitatea de persoană impozabilă cu drept de deducere a T.V.A. aferentă lucrărilor în cauză". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277346_a_278675]
-
pot fi transferate partenerului public, în condițiile prevăzute în contractul de parteneriat public-privat, cu plata unei compensații stabilite prin raportare la valoarea neamortizată a acestor bunuri. Dacă încetarea contractului s-a datorat culpei partenerului privat, din valoarea compensației menționate trebuie deduse orice sume datorate de partenerul privat drept despăgubiri, conform contractului de parteneriat public-privat. Articolul 39 În cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu își îndeplinește obligațiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligațiile față de finanțatorii proiectului
LEGE nr. 233 din 24 noiembrie 2016 privind parteneriatul public-privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277384_a_278713]
-
acțiunile sau părțile sociale ale partenerului privat în societatea de proiect, în schimbul unui preț stabilit în conformitate cu prevederile contractului de parteneriat public-privat și ale normelor de aplicare. Dacă încetarea contractului s-a datorat culpei partenerului privat, din valoarea prețului menționat trebuie deduse orice sume datorate de partenerul privat drept despăgubiri, conform contractului de parteneriat public-privat. (2) În situația încetării contractului de parteneriat public-privat la expirarea duratei acestuia, partenerul public va putea prelua, cu titlu gratuit, acțiunile sau părțile sociale ale partenerului privat
LEGE nr. 233 din 24 noiembrie 2016 privind parteneriatul public-privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277384_a_278713]
-
pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate, în ceea ce privește exigența sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate prin dispozitivul hotărârii judecătorești, reiterează faptul că, potrivit art. 425 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, dispozitivul hotărârii va cuprinde soluția dată tuturor cererilor deduse judecății, fiind astfel partea cea mai importantă, esențială, a unei hotărâri judecătorești, întrucât el este susceptibil a fi pus în executare și împotriva lui se exercită căile de atac. Întrucât excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural prin intermediul căruia autorul
DECIZIE nr. 526 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 pct. 14 şi ale art. 130 alin. (2) lit. b) [pct. 11 şi pct. 14] din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276877_a_278206]
-
excepțional, în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanței poate dispune participarea unor judecători de la alte secții. ... Articolul 42 În raport cu volumul de activitate, cu natura și complexitatea cauzelor deduse judecății, pentru curțile de apel, tribunale și judecătorii se pot înființa sedii secundare cu activitate permanenta în alte localități din județ sau în municipiul București. Articolul 42^1 În cauzele maritime și fluviale, circumscripțiile tribunalelor Constanța și Galați sunt următoarele
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277226_a_278555]
-
I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 10 decembrie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 911 din 15 decembrie 2014. Titlul III Judecata Capitolul I Dispoziții generale Articolul 349 Rolul instanței de judecată (1) Instanța de judecată soluționează cauza dedusă judecății cu garantarea respectării drepturilor subiecților procesuali și asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii. ... (2) Instanța poate soluționa cauza numai pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276552_a_277881]
-
avea următorul cuprins: "(5) Ajustarea taxei deductibile se efectuează astfel: a) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectuează în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2), pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă inițial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinației de utilizare. Ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează obligația de ajustare sau, după caz, în ultima perioadă fiscală a fiecărui an, în condițiile
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 84 din 16 noiembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277688_a_279017]