6,089 matches
-
Își scoase chipiul și-i șterse banda interioară din piele. Apoi se duse să bea o gură de apă. Briciul e o amăgire, spuse. Nu te apărĂ de nimic. Oricine te poate tăia cu un brici. Dacă te-ai apropiat destul cît să-l poți tăia, păi normal că și el te taie pe tine. Te-ai salva dacă ai avea o pernă În mîna stîngă. Da’ de unde să faci rost de o pernă cînd Îți pui briciul la treabă? Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Înseamnă că-i posibil și să fii fericit, nu? MĂcar zi și tu că așa e. — Cred c-așa e. Mereu spunea c-așa e. Dar nu și În mașina asta. În alte mașini, În alte țări. Da’ o spusese destul și-n țara asta și chiar o crezuse. Era posibil. Totul fusese posibil odată. Fusese posibil pe drumul Ăsta, pe porțiunea din față, unde apa curgea fărĂ opreliști În albia canalului, În partea dreaptă a șoselei, unde-și construise un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
VÎntul adia În căsuță și vocea ei se auzi din Întuneric: — Acum ești fericit și mă iubești. — Acum sînt fericit și te iubesc. Nu-i nevoie să repeți. De-acum e adevărat. — Fii sigură. Mi-a luat tare mult, nu? — Destul. — SÎnt foarte fericit că te iubesc. — Ai văzut? spuse ea. Nu-i greu. Chiar te iubesc. — M-am gîndit eu c-așa o să fie. Adică am sperat, de fapt. — Așa este. O strînse tare-n brațe. Chiar te iubesc. Auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
acum Începuse - și el ce făcea? Încerca să se convingă că nu-i nevoie să se ducă. „S-ar putea prea bine ca totul să se sfîrșească pînĂ ajung acolo“, Își spuse. „O să am eu cînd s-ajung. Am timp destul.“ Și mai erau și lucruri care-l țineau pe loc și pe care nu le Înțelegea Încă. Erau slăbiciunile care i se dezvoltaseră printre noile puteri, ca și crevasele Într-un ghețar sau, dacă vi se pare prea pompoasă comparația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ar fi bine să te duci. Nu, dă-o-n mă-sa. Nu trebuie. Nu Încă. M-am gîndit la asta ieri-dimineață, cît dormeai. — Da’ nu c-am dormit? O rușine. MĂ bucur mult c-ai dormit. Aseară ai dormit destul? Te-am trezit foarte devreme. Am dormit foarte bine. Auzi, Roger? — Ce-i, fata mea? Am fost destul de răi, s-o mințim așa pe chelnerița aia. — PĂi tot punea Întrebări. Era mai simplu așa. Oare ai fi putut să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
douășdoi și dorm toată noaptea și mi-e foame-ntruna? — Și ești cea mai frumoasă fată pe care-am văzut-o și ești minunată și tare ciudată-n pat și e mereu o plăcere să vorbesc cu tine. — Bine. Gata, destul. De ce zici că-s ciudată-n pat? — Pentru că ești. — Cum așa? Nu știu, nu-s doctor În anatomie. SÎnt doar un tip care te iubește. Nu vrei să vorbim despre asta? Nu. Tu vrei? Nu. SÎnt timidă cînd vine vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Farmecul povestirii Nu numai românul - dar mai ales el - are întotdeauna mare poftă de povestit. Să spună el ori să-i audă pe alții. E destul să se întâlnească doi - sau două - că întâmplările (trăite, auzite, născocite) își găsesc îndată hogaș și încep a curge precum pârâiașele pe vreme de ploaie. Atunci când se întâlnesc mai mulți, însă... Această nouă carte a lui Vasile Ilucă - „La crâșma
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
zece drumuri am mântuit de cărat grâul - a apreciat situația moș Dumitru. Gândește-te, Dumitre, că acușica începe să vremuiască și va trebui să așteptăm omătul, că altfel nu prea poți ieși la șleau. Până a începe să vremuiască avem destul timp ca să terminăm cu grâul, Pâcule. Dacă tu spui așa, așa să fie. N-am să mă încontrez acum cu tine pentru un lucru de nimica. La bună vedere, Dumitre! Mergi sănătos, Pâcule, și nu uita că ești dator... Cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de vânătoare pe care am promis-o... Ei, te-am gâcit ori ba? M-ai gâcit, Pâcule. Aista-i semn că mai ai ceva în capul acela, afară de fum... Am, Dumitre. Am, că nu beau. Adică nu apuci să bei destul, vrei să spui... Dumitre, știi ceva? Nu știu, Pâcule. Află tu că mi s-o pus soarele drept inimă...Hai să mergem acasă, că babele noastre fac zâmbri. Dacă n-o făcut ele în tinerețe...acu’ degeaba mai fac... Odată cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
doar la lumina felinarelor - a completat moș Dumitru, privind la fața negricioasă a lui Hliboceanu. Omul - cu zâmbetul ascuns sub mustața neagră - asculta cu luare aminte sfaturile uncheșilor... Stiu cum îi și la vale cu carul încărcat. Am coborât eu destul dealul Măgurii cu carul plin ochi. Atunci nu am nici o grijă. Să fii atent doar la carul din fața ta. Să nu te apropii prea mult de el, că Doamne ferește! Se rupe opritoarea carului tău și dai peste cel din față
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
prea mare și cuvenit respect, cu care oricare din noi ar trebui să alerge, un alt condeier, omul de litere și de carte, Corneliu ștefanache, își intitulează mozaicul literar și de suflet, nu altfel, decât ... „Balast uman “. Că avem și destul balast în comportarea noastră față de cea care ne‐ a dat viață și ne‐a învățat să mergem în lume. Să‐l urmărim și pe omul nostru C. ștefanache! “În plină stradă o femeie bătrână, o ființă firavă, curățel îmbrăcată, cu
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
se rupe și nu mai rămâne nici picătură în toată chiuveta. Dar pentru că a venit iar vorba de apă, exact acum afară plouă. Vă place când plouă? Mie îmi place dar mă apucă somnul și asta nu-i chiar bine. Destul că doarme PAM și eu umblu prin visul ei. Sper să nu adorm acum și să umblu, ca lunatecii, pe cine știe unde. Ne întoarcem repede-repede în povestea Țării lui Verde Împărat, bine? Pe Grădinar l-am găsit muncind din greu. Pregătea
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
tâlhari. El o ajută să-și păstreze „tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte”, iar Culoarea Culorilor îl ajută pe Prinț să învie portretele, tablourile și să facă văzut nevăzutul. N-ați uitat, cred, ce a făcut cu mine. E destul să dai o singură dată cu pensula peste un portret, peste un peisaj sau în aer, peste un nevăzut și nevăzutul se vede iar peisajul sau portretul învie... Culorile, toate, se hrănesc cu foc din adâncul Pământului și se adapă
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
fie obligată să facă lucruri pe care nu le-ar fi făcut altfel. În cluburile de sex unde ne-am Înscris. Supunîndu-se voinței... nevoilor mele? Nu-i vocea ei. Aproape că Îmi place femeia asta. Sună ca și Carole Înainte Destul. Acum că i-am spus să vină, n-avem decît să stăm și să așteptăm. Și să ne pregătim. Să ne pregătim s-o facem pe vacă. Definitiv. 000000000 fii rezonabil Bruce0000000000000000000000 000 nimic nu-i atît de rău Încît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
mai ales după pierderea fizică a părinților. După trecerea în neființă a tatălui meu, mereu mă întrebam retoric, ce-aș mai putea face pentru el, reproșându-mi în același timp că, în timpul existenței sale pe Terra, nu l- am prețuit destul, sau nu i-am arătat acest lucru. Trebuie să amintesc cum, odată, un coleg de-al său, profesor de fizică spunea, fiindcă tocmai aflase de pierderea sa: ,,Dumnezeu să-l odihnească in pace, pentru că nu are ce-i ierta!”. M-
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
așezat la masa lungă din lemn lustruit, cu câte șase scaune de-o parte și de cealaltă. După vreo două ore de lectură intensă, observă că atunci când ușa se deschidea, multe priviri din sală îl iscodeau pe noul venit. Citise destul, voia să lase cartea deoparte, însă privind în stânga, o revăzu pe domnișoară. În lumina care năvălea prin ferestrele mari, conturul capului ei părea aureolat. Reluă cartea. O prezență feminină printre atâția băieți, în marea aceea de lumină îl mira și
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de mii de oameni din Israel. 15. Dumnezeu a trimis un înger la Ierusalim, ca să-l nimicească; și, pe cînd îl nimicea, Domnul S-a uitat, și I-a părut rău de răul acesta; și a zis îngerului care nimicea: "Destul! Acum, trage-ți mîna înapoi!" Îngerul Domnului stătea lîngă aria lui Ornan, Iebusitul. 16. David a ridicat ochii, și a văzut pe îngerul Domnului stînd între pămînt și cer, și ținînd în mînă sabia scoasă și întoarsă împotriva Ierusalimului. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
să găsească un birjar. Întâmplarea a făcut ca tocmai atunci un puhoi de călători sosiți cu un alt tren să ia toate birjele... Alarmat, Gruia s-a uitat la ceas. Până la sosirea trenului mai erau vreo douăzeci de minute. Timp destul pentru a se Întoarce vreun birjar. A rămas În așteptare. Norocul nu l-a ocolit. O birjă tocmai se Întorcea În trapul Întins al calului. Gruia a urmărit pasul Ducipalului... I-a plăcut. A alergat spre locul unde s-a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cursuri cu studenții. ― Ce suflet bun, ai tati! ― Așa trebuie să fie un medic adevărat, Despi. ― Mă voi strădui pe cât posibil să fiu la fel ca tine. ― Știu că vei reuși, fiindcă ziua bună se cunoaște de dimineață... Și acum, destul cu „dulcegăriile”. Hai să trecem la treabă! ― Cât de imprevizibil ești, tati! Eu mă așteptam să mă mai „alinți” și tu... - a sfârșit Despina vorba râzând. Profesorul s-a ridicat, a venit În fața ei și a sărutat-o pe frunte
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În care erai când ai venit acasă? ― Vârful aisbergului s-a topit, scumpo, dar a rămas baza, care este Încă mare și face valuri... ― Nu mai este mult până se va topi complet. Curaj, dragule! Ce zici? Ne-am plimbat destul? Au ba? ― Plimbatu-ne-am cu Îndestulare, dar Întrebarea e cu ce ne Întoarcem acasă? ― Mergem pe jos, la braț, așa cum le stă bine la doi Îndrăgostiți - a propus Maria, lipindu se cu tot trupul de Gruia. Când au ajuns la poarta
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Pauker) sau o "mîndruță". Mi-a fost dat să-l aud perorînd: "Democrația trebuie consolidată la sînge. La sîn-ge!" Îi tremurau obrajii, mîinile, capul cînd silabisea fericit: "La sîn-ge! La sîn-ge!" Pentru cealaltă, tautologica "democrație populară", vărsase, în tinerețea răs-roșie, destul. Nerespectarea tabuurilor politice duce la talonarea adversarului. Îl urmărești ca la rugby, pînă-i iese pe nas atitudinea political correctness. Are mînă liberă să scrie ce vrea, nu și mînie liberă! Ia să li se pară politiștilor (ca să nu le zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Ora" n-a fost mai cumpărată, mai căutată, mai citită, mai comentată. Am plătit mult și bine, vreo două-trei salarii, pentru "remanieri de tipar". Parte din tiraj a fost retrasă de pe piață, topită, refăcută. M-au retrogradat. N-a fost destul. Cărcatul picase-n text în preajma unui citat din Ceaușescu. Trebuia găsit un cap-țap ispășitor. ALAGHERCOMALAGHER! Leandru m-a forțat să-mi semnez demisia. "N-o dai? Îți desfac contractul de muncă. Disciplinar. Cu litera i! Nu te mai angajează nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Socialism științific, am avut notă maximă. "Loc" n-am prea avut. Am traversat iarna, primăvara, vara într-o stare suportabilă. N-am mai scîncit, gemut, plîns în bozii de după dîmboc. Îi mai simțeam vibrația în aerul casei și-mi era destul: iubirea înalță, se zice, și nu-i un neadevăr ori o exagerare dacă poate trece dincolo de materie. Materia de jos. Legătura fizică nu înseamnă neapărat iubire. Nu-i garanție într-o iubire. Pe mine și pe Iordan ne-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fi lovit vreo mașină. Bezmeticii ăștia în fierătaniile de merțane/ gipane. Bietul Mișu. L-au ajuns. Ba nu, nu-i decît un ziar vechi. Un ghemotoc de hîrtie mișcat de vînt. Amîn să-mi pun ochelari de distanță, îmi pierd destul timp căutîndu-i pe cei de citit (oh, timpul folosit ca să-mi caut ochelarii), așa că vederea slăbită mi-a mai jucat un renghi. Cosi è se vi pare. N-am cum să-l corectez pe Luigi Pirandello. Mă bucur că Mișu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de ani de muncă silnică; la Sighet a stat fără lumina soarelui 6 ani. De ce? Pentru că, într-un articol de fond din ziarul "Socialistul", l-a numit pe Stalin, idolul Anei Pauker, "măcelarul din Piața Roșie". Ce n-am accentuat destul este că asasinatele în serie au fost patronate de Justiție. Că sistemul l-a devorat pe însuși Ministrul ei. Lucrețiu Pătrășcanu a fost debarcat din funcție, arestat în iunie '48 și executat în aprilie '54. Cam tot atunci murea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]