11,536 matches
-
sau le test]m pentru a vedea dac] sunt compatibile cu alte credințe sau angajamente pe care le avem, ne lans]m în teoretizare moral]. Totuși, rezultatul acestei teoretiz]ri nu prea conduce la crearea unei teorii morale pe deplin dezvoltate. De obicei, suntem împinși spre teoretizare de considerații pragmatice mai mult decât de c]utarea dezinteresat] a adev]rului. Suntem opriți de la această de încheierea conversației - unuia dintre noi i se d] dreptate sau suntem de acord cu dezacordul. Teoretizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu o informație variată, referitoare la specificul locurilor vizitate. Prozele de factură autobiografică adunate sub titlul În Alma Mater și în viață (1990), cu personaje reale, ce apar uneori sub nume confecționate strident (de pildă, Stazah e Zaharia Stancu, „omul multilateral dezvoltat”), sunt de un interes mult mai redus. V. este și autorul unor studii de istorie, teorie și stilistică a presei: Mesajul militant al presei române (1979), O istorie a presei românești (2000), Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic (2003
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
complet nepotrivit cu prosperitatea lor. Nu este de mirare că Marcia Angell, redactor-șef la The New England Journal of Medicine, consideră că sistemul medical american este „cel mai scump și, În același timp, cel mai nepotrivit sistem din țările dezvoltate” (New England Journal of Medicine, ianuarie 1998). Într-adevăr, acest popor este În miezul unei crize a sistemului medical, care face din ce În ce mai multă lume să-și pună Întrebări legate de industria sănătății. De ce se cheltuiesc atâția bani anual pentru Îngrijiri
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
alteori formation des adultes (pentru a accentua caracterul formativ, pragmatic al educației adulților, mai ales cu referire la formarea profesională; similar însă cu termenul german Erwachsenenbildung sau cu cel englez adult education, același termen, într-o țară fostă colonie, slab dezvoltată, poate însemna formarea deprinderilor de bază la adulții analfabeți). Pe parcurs, acestor termeni li s-au adăugat o serie de prefixe sau chiar sintagme mai mult sau mai puțin sinonime, dar care au căutat să puncteze mai clar segmentul social
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la amplificarea efectelor poluării; - creșterea numărului analfabeților, mai ales în țări din Asia și Africa, unde aproape 45% din populație sunt tineri, cu acces precar la educație; - investițiile în educație au scăzut peste tot în lume, chiar și în țările dezvoltate. Asistăm, în contrapondere, la controlul pieței asupra educației, cu accent pe dimensiunea vocațională, în detrimentul pregătirii generale. Privatizarea bunurilor publice și a serviciilor nu aduce întotdeauna cu sine calitatea ofertelor educaționale, mai ales pentru cei care nu pot plăti pentru servicii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stimuleze, să susțină și să faciliteze o învățare continuă. Pe de altă parte, alții spun că atitudinea față de educația adulților, care continuă să fie subfinanțată în majoritatea țărilor lumii, procentul destul de mare de adulți analfabeți funcțional, chiar și în țările dezvoltate, rigiditatea instituțiilor educaționale față de nevoile adulților (atât a universităților și colegiilor, cât și a celor care practică abordări pedagogice adecvate copiilor, nu adulților) sunt realități discordante cu ideea societății care învață. În plus, deși toate discursurile și documentele de politică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comprimarea distanțelor spațio-temporale, fenomene posibile datorită utilizării tot mai largi a mijloacelor de comunicare și informare în dezvoltarea și promovarea ofertelor educaționale; - recunoașterea formală a învățării non-formale și informale, ca expresie a cererii crescute a adulților, mai ales în țările dezvoltate, pentru a-și facilita inserția pe piața muncii. Au fost elaborate, în diverse țări, cadre naționale de calificare și standarde ocupaționale, pentru a acredita experiența anterioară de învățare; - în relație cu tendința anterioară, pentru reducerea dihotomiei dintre învățarea formală și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deloc cuprinși în programe educaționale, pentru cei analfabeți sau semianalfabeți; așadar, pentru cei care, datorită nivelului lor scăzut de calificare și pregătire sunt în mare risc de sărăcire și de marginalizare socială. Fenomenul analfabetismului este larg răspândit în țările slab dezvoltate, în care sistemul educațional este insuficient dezvoltat pentru a cuprinde și a asigura accesul la educație al tuturor. În ciuda numeroaselor campanii de alfabetizare derulate de UNESCO în anii ’70, chiar dacă în procente numărul analfabeților a scăzut, în cifre absolute este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alfabetizare derulate de UNESCO în anii ’70, chiar dacă în procente numărul analfabeților a scăzut, în cifre absolute este în creștere, datorită exploziei demografice, mai ales în țările sărace. Distingem însă diferite grade și forme de analfabetism, chiar și în țările dezvoltate, dinamica socială și tehnologică fiind atât de accentuată, încât suntem în pericolul decalificării, al (semi)analfabetismului funcțional, dacă nu continuăm să învățăm. A. Toffler afirma că „analfabet nu este cel care nu știe cum să scrie și să citească, ci
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
am putut deduce că, astăzi, nu mai vorbim doar despre un analfabetismal științei de carte, ci și despre unul funcțional, iar, mai nou, despre unul computerial. Mateo Alaluf face distincție între diferitele tipuri de analfabetism întâlnit mai ales în țările dezvoltate: analfabetism propriu emigranților (care nu cunosc limba și particularitățile socioculturale ale țării în care au emigrat, având dificultăți de integrare), analfabetism de revenire sau semianalfabetism (propriu celor pentru care este necesară o postalfabetizare datorată unui îndelungat absenteism școlar, în care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Perspective teoretice. Raportul cercetare-teorie-practicătc "1.4. Perspective teoretice. Raportul cercetare‑teorie‑practică" Relația dintre teorie și educația adulților este una tensionată din mai multe motive (Bron și Schemmann, 2002, pp. 7-17): - educația adulților nu are o bază teoretică suficient de dezvoltată pentru a fi considerată o disciplină științifică distinctă. Depinde foarte mult de împrumuturile teoretice de la alte discipline (științele educației, psihologie, sociologie, filosofie, economie, antropologie etc.); - mulți practicieni, poate datorită situației anterior descrise, nu se angajează, cel mai adesea, în construcția
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru fiecare arie de preocupare problematică din practică s-a încercat o teoretizare, întâlnindu-se, astfel, explicitări teoretice pentru problematica învățării la locul de muncă, pentru educația adulților ca investiție în capitalul uman, pentru problematica egalității de gen (destul de puțin dezvoltată, fiind una nouă), a organizațiilor care învață etc. Multe dintre acesteexplicitări teoretice s-au făcut pe baza transferurilor din alte științe, a adaptării teoriilor validate în alte domenii disciplinare pentru a oferi un suport explicativ diferitelor fenomene din educația adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din psihologia dezvoltării (în diferitele stadii ale vieții, la diferite vârste), psihologia socială, personalitate, psihologia experimentală sau cea clinică, psiho-gerontologie sau, mai ales, psihologia educației (de exemplu, teoriile motivaționale, care explică rolul motivației în învățare). Dacă în fundamentul psihologic teoriile dezvoltate sunt centrate mai mult pe adult și pe mecanismele învățării lui, de multe ori analizate în mod abstract, rupte de contextul social - o învățare atemporală -, prin fundamentul sociologic se aduce în discuție impactul relației individului cu ceilalți, cu mediul înconjurător
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
antropologie, teoria educației și a învățării, analizate din perspectiva abordărilor tehnologică, identitară, integrativă, socioecologică, postmodernă). Unele dintre aceste teorii pot fi mai influente în anumite arii geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate, teoria conștientizării va avea mai multă forță explicativă și încărcătură practică, în timp ce teoria criticii sociale va fi mai des invocată de cei care explică influențele globalismului și ale imperialismului informațional, economic etc. Cei influențați de feminism vor analiza implicațiile asupra
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o eficiență maximă pe plan mental. O hartă mentală este centrată pe un concept sau un cuvânt, iar în jurul cuvântului-cheie gravitează circa cinci-zece idei principale, care sunt legate din punct de vedere semantic de acesta, sunt puse în legătură și dezvoltate, generându-se „derivații” ale lor. Fiecare cuvânt nou poate să fie luat în considerare și să genereze alte cinci-zece idei legate de acele cuvinte, realizându-se ramificații. Astfel, un număr exponențial de idei înrudite pot fi generate, puse în corelație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de educație a adulților). Din acest punct de vedere, dezvoltarea lor profesională devine dificil sau aproape imposibil de realizat, întrucât este foarte greu să „descifrezi” care le sunt abilitățile și competențele-cheie și, mai ales, care sunt acelea ce ar trebui dezvoltate, pentru că, fără îndoială, activitatea lor este de o importanță crucială pentru instituțiile de educație a adulților, de aceasta depinzând destul de multe lucruri (de exemplu, succesul sau insuccesul pe piața formării, al unui curs sau al unui pachet de cursuri). Astfel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare” proprii printre acestea. Rețelele de învățare sunt apropiate (dar nu similare) de regiunile de învățare (de exemplu, inițiativa Comunității Europene R3L Learning Region community - o nouă abordare a învățării de-a lungul vieții prin perspectiva comunităților virtuale de învățare). Dezvoltată și coordonată de Directoratul General pentru Educație și Cultură, alături de Parlamentul European și Comitetul Regiunilor Europene, această inițiativă a fost lansată la Bruxelles în 2003. Atunci, 120 de regiuni din nordul și sudul Europei și-au concentrat forțele în jurul a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2. Problematica dezvoltării și etapele manageriale de parcurs în programele/cursurile de educație pentru adulțitc "5.5.2. Problematica dezvoltării și etapele manageriale de parcurs în programele/cursurile de educație pentru adulți" În instituțiile de educație a adulților sunt planificate, dezvoltate, promovate și implementate diverse programe/cursuri. Programele educaționale cuprind cursuri și module care se întind pe o perioadă determinată de timp și se definesc prin conținuturi specifice, respectiv obiective de atins. Conceperea și realizarea lor, indiferent de întindere și complexitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alteori formation des adultes (pentru a accentua caracterul formativ, pragmatic al educației adulților, mai ales cu referire la formarea profesională; similar însă cu termenul german Erwachsenenbildung sau cu cel englez adult education, același termen, într-o țară fostă colonie, slab dezvoltată, poate însemna formarea deprinderilor de bază la adulții analfabeți). Pe parcurs, acestor termeni li s-au adăugat o serie de prefixe sau chiar sintagme mai mult sau mai puțin sinonime, dar care au căutat să puncteze mai clar segmentul social
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la amplificarea efectelor poluării; - creșterea numărului analfabeților, mai ales în țări din Asia și Africa, unde aproape 45% din populație sunt tineri, cu acces precar la educație; - investițiile în educație au scăzut peste tot în lume, chiar și în țările dezvoltate. Asistăm, în contrapondere, la controlul pieței asupra educației, cu accent pe dimensiunea vocațională, în detrimentul pregătirii generale. Privatizarea bunurilor publice și a serviciilor nu aduce întotdeauna cu sine calitatea ofertelor educaționale, mai ales pentru cei care nu pot plăti pentru servicii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stimuleze, să susțină și să faciliteze o învățare continuă. Pe de altă parte, alții spun că atitudinea față de educația adulților, care continuă să fie subfinanțată în majoritatea țărilor lumii, procentul destul de mare de adulți analfabeți funcțional, chiar și în țările dezvoltate, rigiditatea instituțiilor educaționale față de nevoile adulților (atât a universităților și colegiilor, cât și a celor care practică abordări pedagogice adecvate copiilor, nu adulților) sunt realități discordante cu ideea societății care învață. În plus, deși toate discursurile și documentele de politică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comprimarea distanțelor spațio-temporale, fenomene posibile datorită utilizării tot mai largi a mijloacelor de comunicare și informare în dezvoltarea și promovarea ofertelor educaționale; - recunoașterea formală a învățării non-formale și informale, ca expresie a cererii crescute a adulților, mai ales în țările dezvoltate, pentru a-și facilita inserția pe piața muncii. Au fost elaborate, în diverse țări, cadre naționale de calificare și standarde ocupaționale, pentru a acredita experiența anterioară de învățare; - în relație cu tendința anterioară, pentru reducerea dihotomiei dintre învățarea formală și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deloc cuprinși în programe educaționale, pentru cei analfabeți sau semianalfabeți; așadar, pentru cei care, datorită nivelului lor scăzut de calificare și pregătire sunt în mare risc de sărăcire și de marginalizare socială. Fenomenul analfabetismului este larg răspândit în țările slab dezvoltate, în care sistemul educațional este insuficient dezvoltat pentru a cuprinde și a asigura accesul la educație al tuturor. În ciuda numeroaselor campanii de alfabetizare derulate de UNESCO în anii ’70, chiar dacă în procente numărul analfabeților a scăzut, în cifre absolute este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alfabetizare derulate de UNESCO în anii ’70, chiar dacă în procente numărul analfabeților a scăzut, în cifre absolute este în creștere, datorită exploziei demografice, mai ales în țările sărace. Distingem însă diferite grade și forme de analfabetism, chiar și în țările dezvoltate, dinamica socială și tehnologică fiind atât de accentuată, încât suntem în pericolul decalificării, al (semi)analfabetismului funcțional, dacă nu continuăm să învățăm. A. Toffler afirma că „analfabet nu este cel care nu știe cum să scrie și să citească, ci
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
am putut deduce că, astăzi, nu mai vorbim doar despre un analfabetismal științei de carte, ci și despre unul funcțional, iar, mai nou, despre unul computerial. Mateo Alaluf face distincție între diferitele tipuri de analfabetism întâlnit mai ales în țările dezvoltate: analfabetism propriu emigranților (care nu cunosc limba și particularitățile socioculturale ale țării în care au emigrat, având dificultăți de integrare), analfabetism de revenire sau semianalfabetism (propriu celor pentru care este necesară o postalfabetizare datorată unui îndelungat absenteism școlar, în care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]