7,291 matches
-
ascuțite, frumos aliniate, ibricul, pipa... toate lucrurile din jur îmi judecau, tăcute, intenția de trădare. Am întins mâna după inelul cu chei, având mare grijă să nu mă tai în vreuna din uneltele sale. Am luat-o pe ușa din dos și am ajuns la țarcul Umbrei. Zăpada troienită acolo era neatinsă, iar în mijlocul ei se înălța, negru, ulmul cel bătrân. Mi-a trecut o clipă prin minte că era un teren sacru ce nu se cuvenea a fi pângărit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
înșelător și totul devine proza delirantă a unei fantezii conspirative, cu Bucureștii împânziți de mafia chinezească, o a doua Revoluție (la eclipsa din 1999), noua incendiere a Bibliotecii Centrale Universitare și execuția finală de la Târgoviște. Asociată cu motivul „lumii pe dos”, tema geloziei pustiitoare sare din individual și bate către parabola istoriei. O istorie care, la rândul ei, sare din parabolă și își intră de-a binelea în drepturi odată cu povestea destinelor din Strigoi fără țară (2001), romanul familiei de basarabeni
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
cu actele eroilor emisiunii de pe MTV, Jackass: nihilism la pătrat, un "nu" amuzant spus "nu"-ului răspicat și serios sau "da"-ului prescriptiv ori admirativ. Paradoxal, astfel de teribilisme dezabuzate au ca substrat Întocmai ideea "artei pentru artă", Întoarsă pe dos: Beigbeder scrie de amorul artei așa cum jackașii urinează În zăpadă sau vomită pe stradă Într-o neîntreruptă și tîmpă stare de beatitudine, de chichi. Lucrurile pot fi așezate și așa: dacă omul credea, mai demult, că lumea merită să fie
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
experiența clinică cazuistică” nu sunt convingătoare și suficiente, ultima necesitând și ea criterii de identificare; - „acordul democratic” - convenția la care se ajunge - poate fi acceptat de unii și contestat de alții. Deși se declară ateoretic, sistemul introduce pe ușa din dos tipurile structurate în cadrul anumitor doctrine, deoarece includerea s-a făcut prin vot democratic, iar practicienii nu sunt neutri doctrinar. Astfel, pentru DSM-IV (după Livesleyă: diagnosticul personalității histrionice își are originea atât în modelul psihiatric clasic al dezvoltării psihosexuale, cât și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Negarea absolutului, denigrarea Fulgeratului (Sfântul Pavel) - cum se întâmplă în „lacrimile” nesfințite ale lui Floran (Emil Cioran) - sunt, crede C., mai vinovate decât ravagiile sistemului ideologic al colectivismului economic instaurat cu de-a sila de tancurile rusești. Țiganiada întoarsă pe dos, dar mult mai largă-n înțelesuri, Povestea foamei constituie capodopera lui C., imagine tragicomică a lumii contemporane, a lumii care a atentat la lumen și și-a distrus astfel propria condiție. Publicat în 1981, poemul Anul 1940 (replică la Anul
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
cu o circulație de sine stătătoare, a aceluiași original sanscrit, după care a fost prelucrată și povestea învățatului Katayairun din culegerea Qalila și Dimna. Versiunea românească oferă o primă mărturisire scrisă despre circulația în cultura noastră a motivului „lumea pe dos”: „Într-aceia vreame sorele no-ș va da lomina în locul cel bătrân, nice stele no vor lumina, ci vor întonica și zelelia să vor micșora și multe vor fi cu năduh; să vor ivi și tresnete și cotremure vor fi; și
CELE DOUASPREZECE VISE IN TALCUIREA LUI MAMER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
diferite), în orice caz o tentativă de a oferi o interpretare cotidiană câte unui eveniment marcând sfârșitul unui ev (căderea Constantinopolului, înfrângerea maurilor în Spania) sau începutul altuia (cucerirea Mexicului de spanioli), fără însă ca istoria să fie citită pe dos și nici demistificată. Originalitatea narațiunilor - proze poematice, de evocare uneori cu intruziunea fantasticului - constă în a sugera că oamenii de demult seamănă cu cei de astăzi, în sensul că se simțeau moderni. Atmosfera de melancolie contemplativă, omniprezentă, este un reflex
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
decât creatorul său, Cervantes. Așa i s-a întâmplat și marelui psiholog american Festinger, decedat în 1990. Azi, teoria disonanței cognitive e folosită în multe domenii, dar autorul ei e aproape uitat. Mulți au descoperit că era o „teorie pe dos”, mult mai profitabilă decât susținuse sobrul ei autor. Folosim însă această metaforă tocmai pentru că ea se află în disonanță cu stilul de viață și științific al marelui psiholog. Născut pe 8 mai 1919, Leon Festinger a absolvit City College din
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ar fi, spre exemplu, culoarea); (6) oferirea unei alte întrebuințări; (7) eliminarea - scoaterea unor elemente, simplificarea, reducerea la elementele fundamentale/generale; (8) rearanjarea - schimbarea ordinii, schimbarea componentelor între ele, schimbarea vitezei ori a altui pattern; și (9) inversarea - întoarcerea „pe dos” sau „cu susul în jos”. 4.2.5. Cubultc "4.2.5. Cubul" Această tehnică este, conform lui Dumitru (2000), capabilă să valorizeze activitățile și operațiile de gândire implicate în învățarea unui conținut. Cursanții încep prin a citi un text
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
E un joc ce se vrea inițiatic, regresiune spre „duhul” primar. Și, din nou, secvențe reușite, aici de o poezie grațioasă, orchestrate cu rafinament senzorial. Ludicul ia proporții în Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor, parabolă sarcastică, exsanguă a lumii pe dos, mizând pe truvaiuri funambulești și paradoxuri împinse până la absurd, ca la Urmuz. Aceeași plăcere a evadării fanteziste, dublată de combustia la rece a speculațiilor auctoriale, se manifestă, într-o configurație insolită, în Orașele înecate. E o primă performanță a literaturii
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
un răspuns mai subtil. Autorul construiește, în Istoria ieroglifică, o lume lipsită de orice criteriu etic, de orice orientare spirituală, o lume coruptă, putredă, ierarhizată în funcție de rapacitate, de versatilitate, de savoarea de a comite răul; pe scurt, o "lume pe dos", în care valorile sunt răsturnate. Cele câteva personaje pozitive nu reușesc să echilibreze această impresie de Sodoma&Gomora. Lumea păsărilor și animalelor din Istoria ieroglifică merită, e clar, o pedeapsă. Una pe care autorul nu se mulțumește să o realizeze
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lasă inclusă în lumea ordonată, armonioasă a lui Dumnezeu. Această operație nu este însă semnul unui scepticism, al unei neîncrederi față de realitatea spirituală a adevărurilor creștinismului, pe care simbolurile zoomorfe le transmit, ci semnul unei atitudini critice față de lumea pe dos, colcăitoare de vicii, care strică acest echilibru. Pe scurt, atitudinea profundă a lui Cantemir nu este cea a unui raționalist, ci aceea a unui om care își vede sistemul de valori năruit prin acțiunea meschină a unor personaje malefice. De
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care să facă un bun cuplu cu Lupul. Altfel spus, un șacal convertit la înțelepciune și la echilibru. Prin urmare, el nu alege decât masca din cunoscutele fabule care au circulat atât de mult în Orient și o întoarce pe dos. În Panciatantra, șacalul, fie că e vorba de Karațaka, de Damanaka, de șacalul albastru sau de ceilalți anonimi, este bârfitor și lacom, intrigant, șiret, deși nu lipsit de abilitate; în Kalila și Dimna protagoniștii preiau trăsăturile modelelor pe care le
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pahar de zahăr, un vârf de cuțit de bicarbonat sau praf de copt, făină cât cuprinde. Toate se pun într-o cratiță la Bain-Marie. După ce s-a răcit compoziția, se adaugă bicarbonatul și făina și se fac patru foi pe dosul tăvii. Crema - se pune la fiert 1 litru de lapte; când clocotește se adaugă un pahar de griș. Se fierbe până se face ca o mămăliguță, apoi se dă la rece; separat se freacă 200 g unt cu 300 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
4 linguri de ulei, făină cât cuprinde și arome. Se amestecă și se fac trei foi în tavă pătrată. FOI IOANA 3 căni de făină, o cană de smântână, 250 g margarină și sare, după care se fac foi pe dosul tăvii. Crema - 400 ml lapte, 2 pahare de zahăr; zahărul se arde și se stinge cu 200 ml de lapte, iar restul de lapte se amestecă cu 2 linguri de făină și se pune peste siropul de zahăr, după care
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
adaugă o cană de nuci măcinate și se umplu foile. FOI MANDICA 500 g făină, 100 g zahăr, 2 ouă întregi, un vârf de cuțit de bicarbonat, smântână cât să cuprindă făina și sare. Rezultă 4 foi se coc pe dosul tăvii. Crema - 500 ml lapte, 150 g zahăr, 4 linguri de făină, 300 g unt și 500 g magiun. Se face o cremă fiartă care, după ce s-a răcit, se amestecă cu untul frecat spumă. Se umplu foile cu cremă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și se întinde o foaie, peste care se întinde cu cuțitul aluatul al doilea, apoi se împăturește în trei. Operațiunea se repetă de 3 ori, după care se lasă la rece cel puțin două ore. Se pot face foi pe dosul tăvii, se taie fâșii late, care se umplu cu gem, rahat sau mere. FOI RULADA 5 ouă, 5 linguri de zahăr, 5 linguri de făină și 2 linguri de ulei. Se bat albușurile spumă, se adaugă gălbenușurile, pe rând, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de lapte, o linguriță de amoniac stins cu lămâie, făină și sare Crema - o cană de 250 g smântână, o cană de zahăr și o cană de nuci măcinate. Se frământă toate ingredientele și se fac trei foi subțiri pe dosul tăvii, la foc potrivit. Smântâna se bate cu zahărul, apoi punem nuca și umplem foile. Se lasă să stea două - trei zile ca să se înmoaie. La final, se pudrează cu zahăr pudră. PRĂJITURĂ CU NUCĂ (2) Foile - 150 g untură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g zahăr pudră, 3 linguri de lapte sau smântână subțire, 2 linguri de cacao, o linguriță de bicarbonat stins cu zeamă de lămâie, 150 g făină. Din toate ingredientele se face o cocă moale ca de clătite, se coace pe dosul tăvii, după care se întinde cu cuțitul umed. Când este coaptă, tot cu cuțitul se desprinde caldă. La final, se fac două foi. Crema - 400 ml de lapte sau apă, 4 linguri de făină sau 3 linguri de făină și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
1) Se face un aluat din 250 g făină, 80 g unt, 1 ou, 2 linguri de zahăr și o lingură de amoniac dizolvat în 2 linguri de lapte, aluat care se împarte în trei foi care se coc pe dosul tăvii. Crema - 1 pahar de lapte cu un praf de vanilie se pun la fiert. Din 3 linguri de făină și alt pahar de lapte se face o cremă, care se toarnă peste laptele fiert, apoi mestecăm până se îngroașă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ZĂPADA (2) 70 g unt, 1 ou, o lingură de amoniac, 300 g zahăr pudră, 7 linguri de lapte și făină cât cuprinde Din aceste ingrediente, se frământă un aluat din care se fac 3 foi și se coc pe dosul tăvii. Crema - 500 ml lapte, 4 linguri de zahăr și 4 linguri de făină se fierb până se îngroașă, iar compoziția făcută se dă la rece. Separat, se freacă 300 g unt, 300 g zahăr pudră, coaja și zeama de la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
200 g făină, 150 g unt sau 75 g untură, ½ de pachet de praf de copt, 1 ou, o lingură de cacao dizolvată în 4-5 linguri de lapte. Se obține o cocă moale din care se fac 2 foi pe dosul tăvii. Foaia albă - se bat 6 albușuri spumă cu 200 g zahăr, apoi se adaugă 200 g nucă de cocos. Se pune la copt în tavă tapetată cu hârtie. Crema - 6 gălbenușuri se freacă cu 150 g zahăr, o budincă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
frișca și dăm la rece să se întărească. PRAJITURA BUDAPEST 300 g făină, 150 g margarină, 100 g zahăr, 1 ou, 2 linguri de cacao, 2 linguri de lapte și un praf de copt stins. Se fac două foi pe dosul tăvii. Se bat spumă cu 4 ouă, făină și zahăr atât cât cântăresc 4 ouă, se adaugă 4u linguri de apă clocotită, alternată cu făina. Se unge tava cu unt, se dă cu făină și se coace o foaie. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
napolitană. Se frământă toate la un loc cu puțin lapte, la temperatura camerei. Aluatul, care trebuie să fie molicel, se împarte în 12 de bucăți. Acestea se întind sub formă de bețișoare cât lungimea tăvii de la aragaz, pe al cărei dos se va coace compoziția. Crema - o budincă de vanilie, 6 linguri de zahăr, 2 gălbenușuri, 1 plic de zahăr vanilat, 600 g lapte se fierb pe baia de aburi. După ce se răcește, se amestecă cu 200 g unt frecat spumă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g cacao, 150 g unt se fierb până se îngroașă. Dacă vreți să iasă două căbănuțe mici, tăiați foaia de napolitană în 3 fâșii pe lung. Peste o foaie de napolitană, puneți cremă, apoi patru bețișoare din cele coapte pe dosul tăvii, cremă și 3 bețișoare, cremă și două bețișoare, iar cremă, un băț, peste care se pune cremă și acoperiș din foaie de napolitană, după care turnați deasupra glazura de cacao și, la final, ornați cu frișcă. Dacă vreți o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]