12,690 matches
-
secolului trecut, de cristalizare a unui domeniu științific de sine stătător și a unei profesiuni social recunoscute. Astfel, numărul titlurilor, cursurilor sau facultăților de management a crescut exponențial În toată lumea. Conform datelor lui Drucker (1985:14-5), În anii ’60 numai editorii americani publicau sute de titluri de management pe an, de cinci ori mai mult decât toate publicațiile similare de până În război; de asemenea, Înainte de război, doar la Harvard se preda managementul, În timp ce, la finele anilor ’60, numărul universităților ce predau
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a nu putea. Val6ry spune că numai un accident termină poemul. Opera ar fi scrisă, la infinit, dacă ar fi după voința creatorului. Intervine, Însă, totdeauna ceva dinafara operei (și a creatorului) care curmă acest proces cum ar fi (nerăbdarea editorului, Îmbolnăvirea autorului, un musafir inoportun etc). Opera rămîne imperfectă, capodopera nu este niciodată terminată. Alecsandri nu cunoaște această nemulțumire. Contractul lui cu opera stipulează termene mai scurte. Poetul nu pare terorizat de forma imperfectă a versului. Versul iese de la Început
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se ascunde după modele. Formula lui de adresare este se spune că... Unele CÎntece de lume vorbesc, totuși, la persoana Întîi singular și sînt mai direct jălalnice. N-am cercetat, neinteresîndu-mă problema, dacă sînt sau nu ale lui Anton Pann. Editorii lui le-au inclus, observ, În ediția de Scrieri literare. De sînt sau nu ale lui Pann, faptul n-are o importanță capitală pentru tema acestui eseu. CÎntecele la care mă refer folosesc cunoscuta retorică amoroasă. Aflăm, aici, toate elementele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
3206009 Librăria "Scripta" str. Ștefan cel Mare 83, mun. Chișinău, MD-2012, Republica Moldova, tel./fax: Ș(3732) 221987 Prezenta ediție a apărut în anul 2001 în versiune tipărită și electronică la editura " Litera Internațional" și Grupul Editorial "Litera". Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol și Dan Vidrașcu Redactor: Ion Ciocanu Tehnoredactare: Marin Popa Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chișinău Comanda nr. 11283 CZU 821.135.-31 C 14 Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Călinescu, G. : roman/ G. Călinescu; col. iniț
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
com Editura "Litera Internațional" O. P. 33; C.P. 63, sector 1, București, România tel./fax (01) 3303502; e-mail: info@litera.ro Prezenta ediție a apărut în anul 2001 în versiune tipărită și electronică la Grupul Editorial "Litera". Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol și Dan Vidrașcu Redactor: Ion Ciocanu Corector: Raisa Coșcodan Tehnoredactare: Marin Popa Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chișinău Comanda nr. 20013 CZU 821.135.1-31 C 14 Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Călinescu, G. Bietul Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de alte popoare, crește probabilitatea obținerii rezultatelor dorite, datorită relațiilor de atracție și datorie create în felul acesta. Este puțin probabil ca valorile înguste și culturile mărginite să exercite putere blândă. Statele Unite, de pildă, se bucură de o cultură universalistă. Editorul german Josef Joffe chiar a afirmat cândva că puterea blândă a Americii ar fi mai mare decât forța ei economică și militară. "Cultura Statelor Unite, atât cea de masă, cât și cea de elită, radiază cu o intensitate nemaiîntâlnită din vremea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
face ca statele să devină mai permeabile. Guvernele trebuie să împartă acum scena cu actori care pot folosi infomațiile pentru a-și intensifica puterea blândă și a constrânge guvernele în mod direct sau indirect, prin mobilizarea adepților. Dată fiind puterea editorilor și a altora care ne ajută să ne orientăm prin avalanșa de informații disponibile în era internetului, o modalitate brută de a măsura importanța tot mai mare a organizațiilor transnaționale este scurta evaluare a frecvenței menționării acestor organizații în principalele
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
brută de a măsura importanța tot mai mare a organizațiilor transnaționale este scurta evaluare a frecvenței menționării acestor organizații în principalele publicații. Prin prisma acestui indicator, cele mai mari ONG-uri au devenit combatanți consacrați în lupta pentru atragerea atenției editorilor influenți. Spre exemplu, după ce organizația Human Rights Watch a publicat Raportul Mondial pe 2003, ce conținea o critică dură la adresa guvernului Statelor Unite pentru atitudinea în timpul războiului împotriva terorismului, în următoarele zece zile au fost publicate articole ce menționau numele organizației
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
duce la un deficit al atenției. Când oamenii sunt copleșiți de volumul informațiilor, au dificultăți în a discerne. Atenția și nu informația propriu-zisă devine o resursă săracă, iar cei care reușesc să distingă informația utilă dincolo de fundalul confuz dobândesc putere. Editorii și furnizorii de informații devin tot mai căutați, ceea ce constituie o sursă de putere pentru cei care ne pot spune unde trebuie să ne concentrăm atenția. Pe lângă aceasta, publicul a devenit tot mai prudent și mai sensibil la propagandă. În
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
furnizorii de informații devin tot mai căutați, ceea ce constituie o sursă de putere pentru cei care ne pot spune unde trebuie să ne concentrăm atenția. Pe lângă aceasta, publicul a devenit tot mai prudent și mai sensibil la propagandă. În rândul editorilor și al formatorilor de opinie credibilitatea reprezintă resursa principală și o sursă importantă de putere blândă. Reputația devine și mai importantă ca în trecut, iar lupta politică se duce pentru crearea sau anihilarea credibilității. Guvernele concurează pentru credibilitate nu doar
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
înlesnește acest lucru. Scriitorul Robert Kaplan afirma: "Observația că Statele Unite dețin un imperiu global a devenit astăzi un clișeu; întrebarea este ce tactică ar trebui să aplice imperiul american pentru a pune ordine într-o lume dezordonată."227 William Kristol, editor al revistei neoconservatoare The Weekly Standard, este de părere că "dacă e să greșim, să o facem în direcția forței. Iar dacă lumea vrea să ne considere o putere imperialistă, nu are decât."228 Într-un articol apărut în aceeași
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Fouad Ajami, "The Falseness of Anti-Americanism", Foreign Policy, septembrie-octombrie 2003, pp. 58, 61. 38. Mamoun Fandy, "The Iraq the Arab World Saw All Along", New York Times, 10 aprilie 2003, p. A27. 39. Cf. Andrew Kohut, Wall Street Journal, scrisoare către editor, 10 iulie 2003. 40. Institute for Research: Middle Eastern Policy, "Dividends of Fear: America's $94 Billion Arab Market Loss", 30 iunie 2003, accesibil la: http://www.irmep.org/Policy Briefs/6 30 2003 DOF.html. 41. Citat în Thomas Friedman, "Is Google
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
într-o poziție frățească și orizontală, "axată mai mult pe asemănarea și colaborarea dintre oameni, decât pe dominare și pe competiție" (André, 2009, p. 475). Prin urmare, compasiunea este "mai degrabă un sentiment al egalității decât unul de superioritate" (Goleman, editor, 2008, p. 34). Ea este o însușire umană elementară. Dalai Lama consideră că "forțele dominante ale minții noastre sunt compasiunea și afecțiunea" (vezi idem p. 46). Compasiunea presupune "o investiție autentică a sensibilității; ea cheamă la uitare de sine, la
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
primim înapoi. Liderul tibetan susține faptul că, din punct de vedere budist, există mai multe tipuri și niveluri de compasiune, "care variază în funcție de individ și care pot reflecta și celelalte însușiri ale sale, cum ar fi înțelepciunea și intuiția" (Goleman, editor, 2008, p.38). Putem vorbi astfel de: a. Stadiul preliminar: în acest stadiu, compasiunea se amestecă de obicei cu dorința și atașamentul. De exemplu, este vorba de compasiunea manifestată între părinte și copil. Putem avea sentimente de apropiere, de căldură
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
conștiință aceste diferențe, contrastul dintre cele două puncte de vedere devine destul de evident. Nu la dragostea pentru pitoresc și pentru ,,suceala’’ particulară fiecărui individ se referea, desigur, Blaga, atunci când credea că a descoperit la Caragiale substraturi sufletești neglijate de comentatori. Editorul Zarifopol nu exagerează în nici un fel ponderea influenței lui France. Constată însă înrudirea existentă între cele două structuri scriitoricești, amândouă clasicizante, dar iubitoare de pitoresc distribuit cu mare prudență. Fantasticul lui France face apel într-adevăr la paleta pitorească, întregește
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
istorică, cu toate însușirile acestui gen’’, ar putea părea inadecvată. Ibrăileanu se gândește însă tocmai la discreția cu care e distribuită culoarea: ,,Este remarcabilă măsura ce păstrează autorul în privința vocabularului. El nu utilizează din limba vremii decât ceea ce este caracteristic...’’ Editorul susține că ,,lipsa sarcasmului’’ lui Machiavelli în proza lui Caragiale ar marca, la autorul român, intenția de reabilitare a femeii. De fapt, Caragiale își dezvoltă tema fără nici un fel de ură misogină, cu euforia povestitorului și a dramaturgului care știe
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
capul tuturor răutăților, așa cum se plâng bărbații prăvăliți în iad, și Honesta, o tânără florentină, cinstită așa cum o arată și numele, dar din cale afară de trufașă și de rea. Nu dorim să încercăm să demonstrăm originalitatea modului de adaptare caragialian. Editorul Antologiei, însoțindu-și textele cu note și studii pertinente, credea că poate afirma, și nu o dată, că la Caragiale ,,femeia începe a fi reabilitată’’ față de ,,imaginea medievală’’ care stăruie în bucata lui Machiavelli. După părerea acestuia ,,lipsa sarcasmului ascuns sub
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
B.G. Knight (eds.), A guide to psychotherapy and aging: Effective clinical interventions in a life-stage context, American Psychological Association, Washington, DC, 1996, pp. 83-100. Mineka, S., "Animal models of anxiety-based disorders (Their usefulness and limitations)", în Tuma AH, Maser J editor.Anxiety and the Anxiety Disorders, Erlbaum, Hillsdale NJ, 1985, pp. 199-244. Minulescu, M., Chestionarele de Personalitate în Evaluarea Psihologică, Editura Garell Publishing House, București, 1996. Mitrofan, I., "Bolnavul psihic între șomaj și invaliditate", în vol. Aspecte actuale privind evaluarea și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Psychology Review, 12, 1992, pp. 485-508 Whiffen, V.E & Gotlib, I.H., "Comparison of postpartum depression: Clinical presentation, psychiatryc history, and psychosocial functioning", în Journal of Consulting. Clinical Psychology, 61, 1993, pp. 485-494. Wolman, B., Depressive Disorders, Irving B. Weiner, Series Editor, 1990. Wolpe J.& Lazarus, A., Behavior Therapy Techniques, Pergamon Press, Oxford, 1966. Yonkers, K.A. & Gurguis, G., "Gender differences in the prevalence and expression of anxiety disorders", în M.V. Seeman (ed.), Gender and psychopatology, American Psychiatric Press, Washington, DC, 1995
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 167 Ibidem. 168 Ibidem. 169 Ibidem. 170 E. Bonchiș (coord), Învățarea școlară teorii, modele, condiții, factori, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2002. 171 B. Wolman, Depressive Disorders, Irving B. Weiner, Series Editor, 1990. 172 Ibidem. 173 Ibidem. 174 B. Wolman, Depressive Disorders, Irving B. Weiner, Series Editor, 1990. 175 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 176 Ibidem. 177 A.T. Beck și colab., Cognitive therapy of depresion, Guilford Press
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
170 E. Bonchiș (coord), Învățarea școlară teorii, modele, condiții, factori, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2002. 171 B. Wolman, Depressive Disorders, Irving B. Weiner, Series Editor, 1990. 172 Ibidem. 173 Ibidem. 174 B. Wolman, Depressive Disorders, Irving B. Weiner, Series Editor, 1990. 175 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 176 Ibidem. 177 A.T. Beck și colab., Cognitive therapy of depresion, Guilford Press, New York, 1979. 178 Ibidem. 179 L.Y. Abramson, M.E.P. Seligman & J. Teasdale, "Learned helplesness in
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresion, Guilford Press, New York, 1979. 178 Ibidem. 179 L.Y. Abramson, M.E.P. Seligman & J. Teasdale, "Learned helplesness in humans: Critique and reformulation", în Journal of Abnormal Psychology, 87, 1978, pp. 49-74. 180 B. Wolman, Depressive Disorders, Irving B. Weiner, Series Editor, 1990. 181 L.Y. Abramson, M.E.P. Seligman & J. Teasdale, "Learned helplesness in humans: Critique and reformulation", în Journal of Abnormal Psychology, 87, 1978, pp. 49-74. 182 L.B. Alloy, C. Clemens & G. Kolden, "The cognitive diathesus stress theories of depression: Therapeutic
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
therapy, FL: Academic Press, Orlando, 1985, pp. 379-410. 183 L.Y Abramson, L.B Alloy & G.I. Metalsky, "Hopelessness depression", în G. Buchanan & M. E. P. Seligman (eds.), Explanatory Style, 1995, pp. 113-134. 184 B. Wolman: Depressive Disorders, Irving B. Weiner, Series Editor, 1990. 185 Ș. Ionescu, Paisprezece abordări în psihopatologie, Editura Polirom, Iași, 1998. 186 Ș. Ionescu, Paisprezece abordări în psihopatologie, Editura Polirom, Iași, 1998. 187 A. Beck, și S. Hollon, "Tratament of depression with cognitive therapy and amitriptyline", Archives of General
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Psychological Association, Washington, DC, 1992, pp. 528-551. 189 M. Miclea, P. Curseu, Modele neurocognitive, Editura ASCR, 2003. 190 A.T. Beck și colab., Cognitive therapy of depresion, Guilford Press, New York, 1979. 191 B. Wolman, Depressive Disorders, Irving B. Weiner, Series Editor, 1990. 192 L.Y. Abramson, M.E.P. Seligman & J. Teasdale, "Learned helplesness in humans: Critique and reformulation", în Journal of Abnormal Psychology, 87,1978, pp. 49-74. 193 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 194 A.T. Beck și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
central al uniunii federative pentru celelalte state spre a se ralia la ea [...] și prin alianțe repetate de acest fel să se extindă tot mai mult. Immanuel Kant, Spre pacea eternă: un proiect filosofic 1 Cuprins Lista ilustrațiilor / 11 Prefața editorului seriei / 13 Cuvânt înainte / 17 Mulțumiri / 23 Lista abrevierilor / 25 Capitolul 1: Introducere / 27 Cadrul teoretic / 30 Operaționalizarea predicțiilor liberale / 41 Structura capitolelor / 49 Capitolul 2: Reevaluarea logicii anarhiei: raționalitate versus reflexivitate / 55 Modelul neorealist / 57 Modelul instituționalist / 60 Modelul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]