12,214 matches
-
noi pe dată ne așezam pe grupe, întorceam capul spre dreapta, în direcția șefului de grupă, al purtătorului de AG7, pe urmă cei din spate îndatorați erau să stea în dreptul celui din față, în așa fel încât privind noi, precum filosoful îndrăgostit de universalii, dintr-o parte să vedem șirul bine aliniat și mai lung al grupelor, iară din față scrutând, alta să nu ni se arate decât șirul mai scurt al celor trei grupe: iară pistolarul doi din prima grupă
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
față scrutând, alta să nu ni se arate decât șirul mai scurt al celor trei grupe: iară pistolarul doi din prima grupă să aibe în spate, nevăzuți, pe ceilalți pistolari asemenea. Unul și Multiplu. Acu e adevărat că același moș filosoful zice că esența predicatului om nu poate fi nici (doară) singulară pentru că, de ar fi așa, "nu ar exista în ea (în esența respectivă) decât unul singur". Cum rezolvă Caragiale problema? Păi într-un mod practic: managerul berăriei știe că
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
foarte dotat... a fost cei caee, fără îndoială, a influențat cel mai mare număr de oameni care au suportat vreodată ascendentul unei singure personalități. Dramele noastre au început în momentul în care biologul "intensiv'' Aristotel l-a devansat pe matematicianul filosof "extensiv" Platon și a combinat toate identitățile primare, toate postulatele subiective.. Într-un sistem impresionant, pe care n-am putut, timp de peste 2000 de ani, să-l revizuim fără a risca persecuția... Din acest motiv, numele său a fost dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
foarte dotat... a fost cei caee, fără îndoială, a influențat cel mai mare număr de oameni care au suportat vreodată ascendentul unei singure personalități. Dramele noastre au început în momentul în care biologul "intensiv'' Aristotel l-a devansat pe matematicianul filosof "extensiv" Platon și a combinat toate identitățile primare, toate postulatele subiective.. Într-un sistem impresionant, pe care n-am putut, timp de peste 2000 de ani, să-l revizuim fără a risca persecuția... Din acest motiv, numele său a fost dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
știa înțelesul inscripției și nici nu voia să îl mintă, așa că încercă să-și abată rostul gândului când vorbi: — Dar ce ți-a plăcut cel mai mult din tot drumul nostru? Omar se bătuse cu palmele de genunchi, ca un filosof. — Păi... drumul! Mamă, secretul comorii e drumul, nu știi? Când îl revăzu, înțelese că îl mai văzuse o dată și îl uitase. Încă unul în câmp: erau șapte și gazda se grăbi să aducă un scaun în plus. Așadar, dentistul se
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pe Rumi și pe Hafez ca pe rugăciune. Omar n-avea urechi pentru poezie, dar Shams îl făcea să audă cu inima. Era lucru curios și de necrezut că bărbatul care se îngrijea de clienți în restaurantul „Ulduz“, seara devenea filosof lipsit de simbrie. Spre deosebire de Yazd, Tabrizul era un oraș somnambul, iar cei doi prieteni îi serbau insomniile. Doar că după nopțile lor de plimbare și de discuții, Omar umbla toată ziua mahmur, ca o bufniță care nu îndură lumina. Se
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
localități îi poartă numele. Bălgrad - numele vechi al orașului Alba Iulia (vezi Alba Iulia), capitala Transilvania (vezi Transilvania) în Evul Mediu. Nu trebuie confundat cu orașul Belgrad (vezi Belgrad). Bărnuțiu Simion (1808-1864) - personalitatea complexă a culturii române (istoric, om politic, filosof, profesor universitar) și revoluționar, organizator și participant la revoluția din 1848 din Transilvania. După înfrângerea revoluției, a călătorit în Austria și Italia, după care vine să predea la Academia Mihăileană (vezi Academia Mihăileană) din Iași. Ca profesor la Iași, va
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
citite, cerând un efort prea mare atât din partea cititorului mediu, cât și a autorilor în chestiune, care nu țin cont aproape deloc de acestea. Proiectând asupra istoricului dorința de a dovedi o teză cu ajutorul istoriei, coroborați în aceasta de modernele filosofii ale „suspectului”, acești autori văd în el numai un apologet, nevrând să înțeleagă că nu se poate vrea altceva decât demonstrarea unei teze, și că cercetarea istorică reclamă efortul de a nu începe de la propriul punct de vedere și de la
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
pentru că istoria este, pe bună dreptate, constituită din acest efort de a merge în trecut. Pentru a da un exemplu, nu ar trebui să se confunde filosofia cu istoria filosofiei, teologia cu istoria teologiei, și tot așa pentru multe științe. Filosoful îi studiază pe autorii anteriori cu o finalitate diferită de cea a istoricului: el caută acolo un stimul pentru propria reflecție, folosește ceea ce au spus filosofii din trecut, dar este propria gândire cea pe care o precizează, face sinteza propriei
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
filosofia cu istoria filosofiei, teologia cu istoria teologiei, și tot așa pentru multe științe. Filosoful îi studiază pe autorii anteriori cu o finalitate diferită de cea a istoricului: el caută acolo un stimul pentru propria reflecție, folosește ceea ce au spus filosofii din trecut, dar este propria gândire cea pe care o precizează, face sinteza propriei gândiri. Dimpotrivă, istoricul filosofiei caută să găsească gândirea, sinteza și mentalitatea autorului studiat. Mutatis mutandis, putem vorbi în același fel de teolog și de istoricul teologiei
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
se desparte de iubirile sale luciditatea de conquistador a lui Clark Gable, cel din Gone with the wind. Oscilând între aburii băuturii și grația unui vers din Rimbaud sau un pasaj din Utopia lui Morus, Corto este, rând pe rând, filosof, pirat, revoluționar fără cauză, actor și regizor al propriului destin. Ieșind din paginile lui Pratt, el intră în substanța fantasmatică a veacului pe care îl străbate, cu ochii către stelele din care coboară vraja pe care doar el o poate
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
părerea că prea multă intimitate cu Victor aducea nenoroc. Poate că era, însă, singurul înțelept dintre noi, cine știe? Domnul Andrei mi-a șoptit că nu trebuia să-l judec după halatul mâncat de molii; fusese un om cult, un filosof, devenise ciudat din prea multă învățătură. Și, ce-i drept, ochii miopi și trupul încovoiat ca o paranteză (poate din pricină că stătuse ani în șir aplecat deasupra cărților) se potriveau cu aceasta bănuială. Cea mai mare ciudățenie a lui Victor era
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
halva Walter Benjamin (1892 - 1940ă - critic, eseist și filozof german. Theodor W. Adorno (1903 - 1969ă - sociolog și folozof german, membru al „Școlii din Frankfurt”. Antonio Gramsci (1891 - 1937ă - scriitor, politician și teoretician al politicii italian. Slavoj Žižek (1949ă - sociolog și filosof postmodern sloven. Gilles Deleuze( 1925 - 1995ă - filozof francez Masacru petrecut În 1915 și soldat cu moartea și deportatea a nenumărați armeni din Turcia. În limba engleză, În original A Clockwork Orange - film relizat de Stanley Kubrick În 1971. James Baldwin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ale acelor proprietăți. — Carlos, deschide radioul, te rog. — Sigur. Orice, numai să nu-mi mai auzi trăncănelile, nu? Nu, eram doar curioasă ce se mai Întâmplă În lume. Carlos deschise radioul. — Conform ultimului sondaj, Karl Marx este cel mai respectat filosof În Anglia, În prezent. L-a bătut fără efort, cu 28% din voturi, pe mult trâmbițatul candidat al revistei The Economist, David Hume. Șoferul și pasagera se uitară unul la altul În oglinda retrovizoare și izbucniră În râs, aproape prieteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
părerea că prea multă intimitate cu Victor aducea nenoroc. Poate că era, însă, singurul înțelept dintre noi, cine știe? Domnul Andrei mi-a șoptit că nu trebuia să-l judec după halatul mâncat de molii; fusese un om cult, un filosof, devenise ciudat din prea multă învățătură. Și, ce-i drept, ochii miopi și trupul încovoiat ca o paranteză (poate din pricină că stătuse ani în șir aplecat deasupra cărților) se potriveau cu această bănuială. Cea mai mare ciudățenie a lui Victor era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pui În contact cu linia templieră germană. — Să vedem, zise Khunrath. Aș putea să-i cer lui Maier, care e În contact cu multă lume de la curte. Dar dumneata ai să-mi spui secretul Laptelui Virginal, al Cuptorului Preasecret al Filosofilor. Dee surâse - o, surâsul divin al acestui Înțelept! Se retrase apoi ca și cum s-ar fi rugat și șopti cu jumătate de glas: — Când o să vrei să realizezi transmutarea și dizolvarea În apă sau În Lapte Virginal a Mercurului sublimat, pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
să vă văd“, zise Diotallevi. „Tu pe noi? Suntem implicați toți, dacă nu ne descurcăm onorabil, lăsăm o impresie mizerabilă“. „Cui?“ „Păi, istoriei, tribunalului Adevărului.“ „Quid est veritas?“ Întrebă Belbo. „Noi“, am spus eu. 77 Iarba asta e numită de Filosofi Alungă-diavoli. E un lucru experimentat că numai sămânța gonește diavolii și halucinațiile lor... A fost dată să o ia o tinerică ce În timpul nopții era tulburată de un diavol, și astă buruiană l-a pus pe fugă. (Johannes de Rupescissa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
reînviat, Pământul și Apa au devenit Aer, e regimul Lunii, Pruncul lor s-a născut... Atunci Materia a dobândit un grad de stabilitate atât de mare, Încât nici Focul n-ar putea s-o distrugă... Când artistul vede albeața perfectă. Filosofii spun că trebuie să sfâșie cărțile, pentru că ele devin inutile. (Dom J. Pernety, Dictionnaire mytho-hermétique, Paris, Bauche, 1758, „Blancheur“) Am Îngăimat o scuză, În grabă. Cred că am spus „prietena mea trebuie să nască mâine“, Salon mi-a făcut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Planul Îl inventezi, ca metaforă a aceluia pe care nu-l poți cunoaște. Și un complot omenesc poate umple golul. Nu mi-au publicat Inimă și patimă fiindcă nu aparțin clicii templiere. A trăi ca și cum ar exista un Plan: piatra filosofilor. If you cannot beat them, join them. Dacă Planul există, e de-ajuns să i te aliniezi... Lorenza mă pune la probă. Umilință. Dacă aș avea umilința să invoc Îngerii, chiar fără să cred În ei, și să trasez cercul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
fi decriptat decât prin lectura avizată la mai multe nivele. Marin Mincu INDICE 1. KETER 1. Când lumina infinitului 2. Avem diverse și curioase ceasornice 2. HOKMAH 3. In hanc utilitatem clementes angeli 4. Cine Încearcă să pătrundă În Grădina Filosofilor 5. Și Începe prin a combina acest nume 6. Judá León se dio a permulacioncs 3. BINAH 7. Nu așteptați prea multe de la sfârșitul lumii 8. Venit din lumină și de la zei 9. În mâna dreaptă ținea strâns o trompetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aplicarea acestora s-a dovedit devastatoare pentru omenire). Se poate observa aceste reacții și în rândul unor indivizi care prin educația sau profesia lor ar trebui să fie apărători ai culturii. Să luăm exemplul creatorilor de artă plastică sau al filosofilor postmoderni, creatorilor de ”cultură”, care în mod normal ar trebui să își pună ideile în serviciul dezvoltării culturale și nu în slujba dezvoltării fenomenului kitsch care, în ultima vreme, a cunoscut o evoluție fulminantă. Nu analizăm aici personaje care, datorită
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
susținut legătură om-inspirație-artă și divinitate. Printre ei putem enumera doar câțiva precum: Jung, Freud, Stanislav Grof, Mircea Eliade, Einstein, Heinrich Zimmer, Levinas, Rudolf Steiner, Ken Wilber, Luigi Pareyson, Stephen Hawking etc. Indiferent de domeniul lor de cercetare, fie că erau filosofi sau psihologi, artiști, esteticieni sau cercetători în domeniul științelor exacte majoritatea susțin în lucrările lor, într-o măsură mai mică sau mai mare, direct sau indirect legătura dintre om și divinitate, dintre creație și creatorul universal. În postmodernitate arta nu
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
în vreun fel, etic sau moral, de efectele ”operei sale” asupra consumatorului de artă și că este posibil ca ”produsul” său nici să nu genereze vreun efect oarecare asupra respectivului ”consumator”. Nu este momentul să analizăm nenumăratele teze emise de filosofi, psihologi sau alți cercetători pe această temă. Cităm doar un fragment, din Psihologia artei a lui Henri Delacroix, unde autorul îl citează la rândul său pe Stendhal. Acest fragment face referire la influența muzicii asupra unor ascultători de muzică simfonică
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
și imediate. Ori rolul artei se dorea a fi acela de a educa omul spre frumos, sublim, spre bine, spre adevăruri universal valabile și nu acela de a-l împinge spre ”întuneric”. Topuri inimaginabil de numărat sunt umplute zilnic de către filosofi, poeți si scriitori lipsiți de inspirație și imaginație și transpuse în tomuri ce umplu librăriile și bibliotecile lumii. Filosoful din ziua de azi nu mai este interesat de dezlegarea vreunui mister metafizic sau de natură existențială ci mai degrabă de
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
spre adevăruri universal valabile și nu acela de a-l împinge spre ”întuneric”. Topuri inimaginabil de numărat sunt umplute zilnic de către filosofi, poeți si scriitori lipsiți de inspirație și imaginație și transpuse în tomuri ce umplu librăriile și bibliotecile lumii. Filosoful din ziua de azi nu mai este interesat de dezlegarea vreunui mister metafizic sau de natură existențială ci mai degrabă de înșiruirea fără sens a unor cuvinte academice “lucioase” și crearea sau interpretarea unor concepte absurde care nu au scopul
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]