5,933 matches
-
(în ) este rezultatul unei săpături științifice, proiect al fostei URSS. Proiectul dorea să sape cât mai adânc în scoarța Pământului. Forajul a început pe 24 mai 1970 în Peninsula Kola, folosind un "Uralmaș-4E" și apoi un "Uralmaș-15000" ca instrumente de foraj. Mai multe gropi au fost săpate pornind de la o groapă principală. Cea mai adâncă, SG-3, a fost terminată în 1989
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
în ) este rezultatul unei săpături științifice, proiect al fostei URSS. Proiectul dorea să sape cât mai adânc în scoarța Pământului. Forajul a început pe 24 mai 1970 în Peninsula Kola, folosind un "Uralmaș-4E" și apoi un "Uralmaș-15000" ca instrumente de foraj. Mai multe gropi au fost săpate pornind de la o groapă principală. Cea mai adâncă, SG-3, a fost terminată în 1989, creând o groapă de adâncime, care este cea mai adâncă groapă săpată vreodată. Cea mai lungă groapă săpată este puțul
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
săpată vreodată. Cea mai lungă groapă săpată este puțul petrolier Maersk BD-04A, de la Al-Shaheen, Qatar, care are lungime. Proiectul a fost propus prima dată în 1962 și a fost repartizat către "Consiliul Științific Interdepartmental pentru Studiul Interiorului Pământului și pentru Foraje de Mare Adâncime" (în ). Locația a fost aleasă în 1965 în NV URSS, vest de orașul Zapolearnîi, la . Adâncimea inițială e fost stabilită la . La 6 iunie 1979, recordul mondial de adâncime deținut de groapa Bertha Rogers din Washita County
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
fost aleasă în 1965 în NV URSS, vest de orașul Zapolearnîi, la . Adâncimea inițială e fost stabilită la . La 6 iunie 1979, recordul mondial de adâncime deținut de groapa Bertha Rogers din Washita County, Oklahoma, a fost depășit. În 1983, forajul a depășit nivelul de și a fost oprit pentru un an pentru a celebra evenimentul. Această perioadă de pauză este posibil să fi contribuit la un eșec dezamăgitor pe 27 septembrie 1984: după forarea la , de țevi de foraj s-
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
1983, forajul a depășit nivelul de și a fost oprit pentru un an pentru a celebra evenimentul. Această perioadă de pauză este posibil să fi contribuit la un eșec dezamăgitor pe 27 septembrie 1984: după forarea la , de țevi de foraj s-au desprins și au fost abandonate în adânc. S-a decis să se foreze din nou de la 7000 de metri. Groapa a atins adâncime în 1989. În acel an groapa ar fi trebuit să atingă până la sfârșitul lui 1990
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
foreze din nou de la 7000 de metri. Groapa a atins adâncime în 1989. În acel an groapa ar fi trebuit să atingă până la sfârșitul lui 1990 și până în 1993. Totuși, din cauza depășirii temperaturii prevăzute la această adâncime și poziționare, în loc de , forajul la adâncime mai mare a devenit imposibil și a fost oprit total în 1992. Odată cu creșterea în temperatură datorată adâncimii, forajul la ar fi însemnat lucrul la , moment în care aparatele ar fi încetat să funcționeze. Groapa de foraj de la
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
atingă până la sfârșitul lui 1990 și până în 1993. Totuși, din cauza depășirii temperaturii prevăzute la această adâncime și poziționare, în loc de , forajul la adâncime mai mare a devenit imposibil și a fost oprit total în 1992. Odată cu creșterea în temperatură datorată adâncimii, forajul la ar fi însemnat lucrul la , moment în care aparatele ar fi încetat să funcționeze. Groapa de foraj de la Kola a penetrat aproximativ o treime din scoarța continentală baltică, estimată ca având 35 de kilometri grosime, cu roci de circa
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
în loc de , forajul la adâncime mai mare a devenit imposibil și a fost oprit total în 1992. Odată cu creșterea în temperatură datorată adâncimii, forajul la ar fi însemnat lucrul la , moment în care aparatele ar fi încetat să funcționeze. Groapa de foraj de la Kola a penetrat aproximativ o treime din scoarța continentală baltică, estimată ca având 35 de kilometri grosime, cu roci de circa 2,7 miliarde de ani la capăt. Proiectul a cerut studii geofizice extinse. Zonele studiului au fost structura
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
de a ajunge la suprafață din cauza unui strat de rocă impermeabilă. Altă descoperire neașteptată a fost masa de hidrogen, noroiul ce curgea din groapă fiind descris ca "clocotind" cu hidrogen. Locul este momentan controlat de "Întreprinderea Științifică de Stat pentru Foraje de Superadâncime și Investigații Complexe ale Interiorului Pământului" (GNPP Nedra) și de "Geolaboratorul de Adâncime". Din 2003, cea mai adâncă groapă de foraj este SG-5, la adâncime și în diametru. Statele Unite au pornit un proiect asemănător, poreclit Project Mohole, care
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
groapă fiind descris ca "clocotind" cu hidrogen. Locul este momentan controlat de "Întreprinderea Științifică de Stat pentru Foraje de Superadâncime și Investigații Complexe ale Interiorului Pământului" (GNPP Nedra) și de "Geolaboratorul de Adâncime". Din 2003, cea mai adâncă groapă de foraj este SG-5, la adâncime și în diametru. Statele Unite au pornit un proiect asemănător, poreclit Project Mohole, care intenționa să penetreze sub scoarța fină de sub Oceanul Pacific lângă Mexic. Totuși, după forajul inițial, proiectul a fost abandonat în 1966 din cauza lipsei de
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
Geolaboratorul de Adâncime". Din 2003, cea mai adâncă groapă de foraj este SG-5, la adâncime și în diametru. Statele Unite au pornit un proiect asemănător, poreclit Project Mohole, care intenționa să penetreze sub scoarța fină de sub Oceanul Pacific lângă Mexic. Totuși, după forajul inițial, proiectul a fost abandonat în 1966 din cauza lipsei de fonduri. Acest "eșec" a inspirat succesele Proiectului de Foraj Marin, Proiectului de Foraj Oceanic și prezentului Program Integrat de Foraj Oceanic. Această adâncă groapă de foraj a inspirat legende urbane
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
au pornit un proiect asemănător, poreclit Project Mohole, care intenționa să penetreze sub scoarța fină de sub Oceanul Pacific lângă Mexic. Totuși, după forajul inițial, proiectul a fost abandonat în 1966 din cauza lipsei de fonduri. Acest "eșec" a inspirat succesele Proiectului de Foraj Marin, Proiectului de Foraj Oceanic și prezentului Program Integrat de Foraj Oceanic. Această adâncă groapă de foraj a inspirat legende urbane ce implicau forajul până în Iad.
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
asemănător, poreclit Project Mohole, care intenționa să penetreze sub scoarța fină de sub Oceanul Pacific lângă Mexic. Totuși, după forajul inițial, proiectul a fost abandonat în 1966 din cauza lipsei de fonduri. Acest "eșec" a inspirat succesele Proiectului de Foraj Marin, Proiectului de Foraj Oceanic și prezentului Program Integrat de Foraj Oceanic. Această adâncă groapă de foraj a inspirat legende urbane ce implicau forajul până în Iad.
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
penetreze sub scoarța fină de sub Oceanul Pacific lângă Mexic. Totuși, după forajul inițial, proiectul a fost abandonat în 1966 din cauza lipsei de fonduri. Acest "eșec" a inspirat succesele Proiectului de Foraj Marin, Proiectului de Foraj Oceanic și prezentului Program Integrat de Foraj Oceanic. Această adâncă groapă de foraj a inspirat legende urbane ce implicau forajul până în Iad.
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
lângă Mexic. Totuși, după forajul inițial, proiectul a fost abandonat în 1966 din cauza lipsei de fonduri. Acest "eșec" a inspirat succesele Proiectului de Foraj Marin, Proiectului de Foraj Oceanic și prezentului Program Integrat de Foraj Oceanic. Această adâncă groapă de foraj a inspirat legende urbane ce implicau forajul până în Iad.
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
a fost abandonat în 1966 din cauza lipsei de fonduri. Acest "eșec" a inspirat succesele Proiectului de Foraj Marin, Proiectului de Foraj Oceanic și prezentului Program Integrat de Foraj Oceanic. Această adâncă groapă de foraj a inspirat legende urbane ce implicau forajul până în Iad.
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
Platformele petroliere marine sunt structuri metalice de mari dimensiuni pe care se pot afla diverse utilaje și instalații precum și muncitorii pentru efectuarea operațiunilor de foraj marin, extracția de petrol și gaze naturale și expedierea lor la țărm pentru procesare. La început, puțurile de foraj marin erau situate în apele puțin adânci, apropiate de țărm. Exploatarea la mare adâncime a luat amploare după anii 1960, mai
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
sunt structuri metalice de mari dimensiuni pe care se pot afla diverse utilaje și instalații precum și muncitorii pentru efectuarea operațiunilor de foraj marin, extracția de petrol și gaze naturale și expedierea lor la țărm pentru procesare. La început, puțurile de foraj marin erau situate în apele puțin adânci, apropiate de țărm. Exploatarea la mare adâncime a luat amploare după anii 1960, mai ales în Marea Nordului. Primul câmp petrolier din Marea Nordului a fost descoperit în 1969. După anii 1960, se dispunea de
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
instalații și echipamente cu care se putea fora în orice condiții, realizându-se în acest scop mai multe tipuri de platforme marine fixe și mobile. Platformele marine fixe sunt montate direct pe fundul mării. Acestea pot fi utilizate atât pentru foraj, cât și pentru exploatare sau producție. Acest tip de platforme este deosebit de eficient în apă puțin adâncă, dar deosebit de costisitor la adâncimi mai mari. Tipurile mai mici, pentru foraj, sunt integrale (cu toate instalațiile necesare) sau asistate de o navă
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
montate direct pe fundul mării. Acestea pot fi utilizate atât pentru foraj, cât și pentru exploatare sau producție. Acest tip de platforme este deosebit de eficient în apă puțin adâncă, dar deosebit de costisitor la adâncimi mai mari. Tipurile mai mici, pentru foraj, sunt integrale (cu toate instalațiile necesare) sau asistate de o navă suport. După terminarea forajului și punerea în producție a sondelor, platforma poate rămâne, servind pentru producție. După efectuarea forajelor de explorare, se instalează una sau mai multe platforme fixe
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
exploatare sau producție. Acest tip de platforme este deosebit de eficient în apă puțin adâncă, dar deosebit de costisitor la adâncimi mai mari. Tipurile mai mici, pentru foraj, sunt integrale (cu toate instalațiile necesare) sau asistate de o navă suport. După terminarea forajului și punerea în producție a sondelor, platforma poate rămâne, servind pentru producție. După efectuarea forajelor de explorare, se instalează una sau mai multe platforme fixe și de pe ele se sapă o serie de sonde (până la 36 de sonde de pe o
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
deosebit de costisitor la adâncimi mai mari. Tipurile mai mici, pentru foraj, sunt integrale (cu toate instalațiile necesare) sau asistate de o navă suport. După terminarea forajului și punerea în producție a sondelor, platforma poate rămâne, servind pentru producție. După efectuarea forajelor de explorare, se instalează una sau mai multe platforme fixe și de pe ele se sapă o serie de sonde (până la 36 de sonde de pe o platformă). Platformele fixe pot fi: Platformele fixe sunt utilizate până la adâncimea de 100 m, dar
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
mari. Picioarele platformelor autoelevatoare pot fi verticale, sau ușor înclinate la platformele cu trei picioare, și se construiesc cu secțiune triunghiulară sau pătrată. Coborârea și ridicarea picioarelor se face mecanic sau hidraulic. Pentru acționarea mecanică se utilizează sistemul pinion-cremalieră. În timpul forajului, picioarele se pot înfige în fundul mării până la aproximativ 7,5 m iar pentru a se facilita degajarea, la extremitatea inferioară, picioarele sunt prevăzute cu duze pentru jeturi de apă de înaltă presiune. Platformele marine autoridicătoare se utilizează pâna la adâncimi
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
marine mobile semisubmersibile se folosesc atunci când adâncimea apei la locul amplasamentului depășește 100 m. Aceste platforme prezintă avantajul că flotoarele se află la o anumită adâncime sub suprafața mării, unde influența valurilor este mult mai redusă oferind astfel stabilitatea necesară forajului pe mare agitată. Platformele marine semisubmersibile pot fi amplasate prin ancorare, dacă adâncimea apei nu depașește 300 m, sau prin poziționare dinamică atunci când adâncimea apei este mai mare de 300 m. Platformele marine semisubmersibile prezintă dezavantajul că sunt cele mai
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
amplasate prin ancorare, dacă adâncimea apei nu depașește 300 m, sau prin poziționare dinamică atunci când adâncimea apei este mai mare de 300 m. Platformele marine semisubmersibile prezintă dezavantajul că sunt cele mai mari, mai grele și mai scumpe unități de foraj marin mobile. Sunt construite din două sau patru corpuri principale de plutire orizontale compartimentate numite flotoare, aflate în permanență sub nivelul apei. În interiorul acestora sunt amplasate pompe, care permit transferarea apei dintr-un compartiment în altul, pentru menținerea echilibrului. La
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]