7,586 matches
-
științifice. Capitolul 4 Aplicabilitatea matematicii 4.1. Provocarea lui Wigner Am văzut în capitolul 1 că problema aplicabilității matematicii ocupa un loc important în filosofia lui Kant, pentru ca mai apoi să fie abandonată odată cu apariția unei preocupări din ce în ce mai răspândite cu fundamentele matematicii și cu "matematica pură". Din câte se pare, primul care a readus problema în actualitate a fost un fizician. E. Wigner (1960) își exprimă uimirea îl legătură cu "potrivirea limbajului matematicii pentru formularea legilor fizicii" și oferă un argument
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
dominat filosofia matematicii pentru atât de mult timp: logicismul, formalismul și intuiționismul. Găsim la susținătorii acestor doctrine vreun fel de, dacă nu uimire, cel puțin interes față de această situație? Nu, iar asta deoarece aceștia erau preocupați în mare parte cu fundamentele matematicii, preocupare care i-a făcut să fie interesați doar de "matematica pură" și să nu ia în seamă relația acesteia cu realitatea non-matematică. În disputa actuală din filosofia matematicii, lucrurile stau un pic altfel. Această disputa se dă între
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
chiar obiectul ideilor noastre matematice. Aceste probleme sunt abordate și li se acordă o atenție deosebită pe întreg parcursul filosofiei moderne. Situația se schimbă odată cu apariția la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX a unei preocupări din ce în ce mai răspândite cu fundamentele matematicii. Preocupare care a focalizat atenția filosofilor doar asupra "matematicii pure". Dar, cum se vede din secțiunea 4.5.1., este posibil să explicăm practica matematică și țelurile ei fără a menționa vreo relație cu realitatea non-matematică și astfel putem
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Science." Proceedings of the 1994 Biennial Meeting of the Philosophy of Science Association 2. Frege, G. 1950 "E. Heine's and Thomae's theory of irrational numbers", The Philosophical Review, Vol. 59, No. 1 Jan., pp. 79-93. Frege, G. 2000 Fundamentele aritmeticii, Editura Humanitas, București (trad. Sorin Vieru). French, S. 2000 "The Reasonable Effectiveness of Mathematics: Partial Structures and the Application of Group Theory to Physics", Synthese Volume 125, Numbers 1-2 / January. French, S și Ladyman, J. 2003 "Remodelling Structural Realism
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
numind Transilvania „partea cea mai frumoasă și cea mai vitală din trupul sfâșiat al națiunii române”) - și argumente politice, privind viitorul acestui stat (“Fără Transilvania, Principatele nu au viitor, duc o existență precară și dubie. Numai unirea Transilvaniei va pune fundamentul vieții perpetue a României”) se Întăresc prin considerente de ordin politic de interes european: „Numai un stat puternic la Dunăre ar putea contribui la menținerea echilibrului european În fața Rusiei”, Încheia cu o rară luciditate același „istoric cu renume și fost
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
să ofere perspectiva unică ce poate legitima cercetarea academică, în general. Astfel, consideră editorii, un alt obiectiv pe care Our Voices îl are în vedere este acela de a invita experiența umană pe scena cercetării, legitimând-o, ca atare, ca fundament și punct de acces în înțelegerea și studiul comunicării (culturale). Prin urmare, un al treilea obiectiv este atins în mod implicit: atâta timp cât cercetarea (academică) recuperează experiența umană, ca temei al său, interesul constant pentru fenomenul complex al comunicării devine un
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
caracteriologice) alese de Nixon în demersul său discursiv pentru a convinge, din ansamblul, desigur, al mijloacelor disponibile de persuadare. Astfel, în ce privește argumentarea logică, Hill remarcă, în textul adresei lui Nixon, apelul său masiv la entimeme, constitutive "corpului" argumentării, construite pe fundamentul unor premise majore ce denotă referiri la predicții și valori. Înainte de a proceda la consemnarea lor, pe urmele criticului retoric, să ne reamintim că, pentru Aristotel, entimema constituie, ca atare, substanța persuasiunii și a retoricii; sensul termenului aristotelian, de care
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
rasă, erau de primă importanță"421. Kenneth Burke remarcă "pașii retorici extrem de interesanți"422 ai lui Hitler, care pune înfrângerea Germaniei în război, treptat, mai întâi pe seama "otrăvirii morale, vizibile tuturor, [...] a diminuării instinctului de autoconservare [...] care începuseră să submineze fundamentele Poporului și ale Reich-ului cu mulți ani înainte"423, apoi pe seama evreului, expresie exterioară a "păcatului împotriva sângelui și al degradării rasiale"424, cu alte cuvinte, al "decăderii morale"425 care, doar în aparență, reflectă o stare interioară a națiunii
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
caracterizează o persoană sau alta. Mai mult, notează Burgchardt, poveștile constituie autentice constructe morale, la care oricine se poate raporta, pe temeiul propriei raționalități, o raționalitate, însă, cu caracter particular, proprie paradigmei narative. În acest fel, paradigma narativă reprezintă un fundament cât se poate de solid al egalitarismului. În ce privește cadrele criticismului de factură narativă, Fisher evaluează discursurile, potrivit lui Burgchardt, în contextul, simplu, a doi parametri: probabilitatea și fidelitatea. Lăsând, pentru moment, la o parte orice caracterizare a celor două criterii critice
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
chiar după cinci ani în scaunul prezidențial, Reagan era, încă, renumit pe temeiul talentului său oratoric cu totul special. Lewis confirmă "povestea despre poveste" de mai sus, identificând, în înzestrarea cu totul specială a președintelui american în ale oratoriei, atât fundamentul ascendenței sale, cât și motivul pentru care Reagan a atras suspiciunea unui "segment substanțial de public critic, care nu numai că a rămas neconvins de (elocvența - adăugirea mea) președintelui, dar chiar s-a simțit ofensat de maniera sa persuasivă"505
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de "adecvarea" (poveștii - adăugirea mea) la experiența și moralitatea publicului"615. Astfel, devine evident că cele două paradigme, "concurente, însă nu contradictorii"616 invită raportări diferite ale criticului retoric la discurs, în general, raportări ce presupun criterii de justificare și fundamente ale aprecierii, evident, diferite. Unul și același discurs, notează Lewis, poate fi descris în modalități distincte, în funcție de paradigma în care are loc descrierea respectivă. Mai mult, notează Lewis, criticul trebuie să rămână conștient de faptul că publicul însuși, potrivit aceluiași
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ale civismului. În comparație cu publicul românesc, activiștii civici ar putea reprezenta o resursă importantă pentru consolidarea societății civile. Dacă acceptăm faptul că activismul civic are efecte asupra valorilor democratice împărtășite de membrii asociațiilor voluntare, este oare capitalul social esențial și pentru fundamentele sistemului democratic românesc? Depinde acceptarea legitimității sistemului politic de nivelul capitalului social? În conformitate cu teoria capitalului social, acesta este creditat cu capacitatea de a promova un cetățean competent politic, participativ și critic. Să fie oare capitalul social responsabil și pentru susținerea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
așa cum spuneam, că participarea voluntară nu are nici un rol. Dacă ea nu este importantă pentru susținerea fundamentală a regimului democratic, are o funcție însemnată în formarea unui bun cetățean. Pentru că susținerea democrației nu este decât începutul unui lung proces. Odată fundamentele puse, atunci când legitimitatea regimului democratic nu mai este contestată și preferințele cetățenilor nu se mai îndreaptă spre alternative nedemocratice, democrația trebuie să dezvolte un atașament practic și apoi afectiv. Ea trebuie să se dovedească capabilă să răspundă cerințelor cetățenilor, să
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
autoritar (32,8%), un partid unic (28,4 %), o dictatură (22,3 %), întoarcerea la comunism (19,3 %), dictatura militară (12,7 %) sau monarhia (11,6%). Toate alternativele oferite sunt nedemocratice pentru că reprezintă mijloace de a ocoli voința populară, văzută ca fundament al democrației. Dacă în privința conducătorului puternic (de tip "mână de fier"), a armatei sau a comunismului alternativele sunt clare, anumite dubii pot exista în ceea ce privește un guvern de specialiști. Ne aflăm în imposibilitatea de a distinge între o preferință pentru un
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de o rețea densă de asociații voluntare trece nepermis cu vederea situația conflictuală acută ce există între diverse organizații secundare, care ar erupe în violență în lipsa unor reglementări politice; în fine, caracterizarea unui sistem politic trebuie să țină cont de fundamentul său și de efectele acestuia asupra forțelor sociale și a societății civile. Primul contra-argument poate fi găsit și în dezbaterea privind scăderea participării politice în societățile occidentale, în care numeroși autori constată nu o scădere, ci o transformare a tipurilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
comunistă este una specifică, colectivistă. Relațiile sociale nu sunt spontane, ci de cele mai multe ori generate administrativ, precum comitetele de bloc, de cartier, brigăzile de muncitori și organizațiile de încadrare pentru petrecerea timpului liber. Controlul acestor relații sociale de către partidul-stat reprezintă fundamentul însuși al puterii politice. Tocmai acest control politic generalizat al vieții cotidiene pune cetățenilor problema în cine să se încreadă. Problema încrederii este una vitală în contextul sancțiunilor politice din epocă. Astfel, oamenii își creează propriul spațiu de libertate în cadrul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
încrederea socială, densitatea rețelelor sociale ar fi responsabile într-o mai mare măsură de răspândirea valorilor democratice și consolidarea democrației în regiune decât alți factori. Înainte de a discuta despre relația măsurată dintre capitalul social și valorile democratice, să insistă asupra fundamentelor teoretice ale acestei relații. Teoria capitalului social subliniază efectele benefice ale participării în asociații voluntare. Aceasta ar trebui să dezvolte acele aptitudini care să facă din indivizi cetățeni activi, să-i scoată din starea de simpli dependenți sau parohiali. Cei
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
aproape) comun era că solidaritatea de stat, altruismul instituționalizat îi predispune pe oameni la indiferență. Odată taxele plătite, compasiunea dispare și oamenilor nu le mai pasă. Mai mult, statul invadează societatea civilă și distruge formele naturale ale solidarității, subminând chiar fundamentele statului bunăstării. Datele de sondaj nu confirmă însă ipoteza. Din contră, în ultimele decenii suedezii par să fie mai sociabili cu colegii, vecinii și prietenii, par să petreacă mai mult timp în medii socializante precum cluburile sau alte asociații voluntare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
6 9,4 31,6 47,4 6,0 Să avem un sistem politic democratic 60,6 28,0 3,4 1,7 6,3 Toate alternativele oferite sunt nedemocratice pentru că reprezintă mijloace de a ocoli voința populară, văzută ca fundament al democrației. Dacă în privința conducătorului puternic ("mână de fier") și a armatei alternativele sunt clare, anumite dubii pot exista în ceea ce privește un guvern de specialiști. Ne aflăm în imposibilitatea de a distinge între o preferință pentru un regim nedemocratic și o
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
norme împărtășite, din partea membrilor acelei comunități. Aceste norme pot fi legate de valori profunde precum credința în Dumnezeu, dar cuprind și norme seculare precum standarde profesionale sau coduri de comportament". Putnam (2002), așa cum am văzut deja, face din încredere un fundament al oricărei cooperări între indivizi. Încrederea este măsurată prin întrebarea dacă poți avea încredere în majoritatea oamenilor. Și aici există o diferență semnificativă între cetățenii țărilor cuprinse în eșantion. Tabelul 5.3.7. În ce măsură sunteți sau nu de acord cu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în România și aproape jumătate nu cunosc nici un nume de deputat sau senator din circumscripția lor electorală. Ca atare, activiștii civici ar putea fi considerați o resursă importantă pentru consolidarea societății civile. Să fie capitalul social esențial oare și pentru fundamentele sistemului democratic românesc? Să depindă și acceptarea legitimității sale de nivelul capitalului social? Desigur, capitalul social este creditat cu capacitatea de a promova un cetățean competent politic, participativ și critic. Să fie oare responsabil și pentru susținerea democrației? Am considerat
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
spuneam, că participarea voluntară nu are nici un rol. Dacă nu este importantă pentru susținerea fundamentală a regimului democratic, ea are însă o funcție însemnată în formarea unui bun cetățean. Pentru că susținerea democrației nu este decât începutul unui lung proces. Odată fundamentele democrației realizate, atunci când legitimitatea regimului democratic este necontestată și preferințele cetățenilor nu se îndreaptă spre alte alternative nedemocratice, democrația trebuie să dezvolte un atașament practic și apoi afectiv. Ea trebuie să se dovedească capabilă să răspundă cerințelor cetățenilor, să fie
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
foarte diferită de aceea a lui Knut Hamsun care, după ce devenise celebru prin premiul Nobel pentru literatură, și-a manifestat simpatia față de un regim represiv, cum a fost cel nazist. Și Nietzsche, care poate a dat prin ideile sale, un fundament nazismului, credea în forța pedepsei ca motor al civilizării lumii. Spre deosebire de acest tip de intelectuali în care s-ar încadra și Hamsun, Maslow creditează ca având forță civilizatoare tocmai gratificarea trebuințelor, nu frustrarea. El așează factorii motivaționali într-o ierarhie
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
diagnosticul este, de multe ori, exact. Ion Cristoiu știe, de pildă, de influența nefastă a balcanismului asupra democrației de tip occidental, de marea, enorma diferență, dintre neocomunismul de tip Gorbaciov și revoluția anticomunistă de la noi. De faptul, mai ales, că fundamentele comunismului au rămas intacte. Ceea ce este însăși esența situației politice românești. Stilul este direct, cursiv, lizibil, fără mari pretenții eseistice sau, și mai nepotrivit, literare. Culegerea de articole a lui Ion Cristoiu este reprezentativă și sub alt aspect. Ea ilustrează
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturi majore? O astfel de creativitate, creditată ca potențial competitivă, nu înseamnă câtuși de puțin o aspirație naționalistă. O cultură deschisă, conștientă de posibilitățile sale, eliberată de complexe, propulsată cu toată energia, edificată asupra scopurilor sale de bază, consolidată pe fundamente și cu bune instrumente de lucru nu poate privi decât cu deplină încredere înainte, în viitorul său. Iar dacă îl va rata, atunci ea nu va mai putea da vina pe nimeni. I. Rezistență și cultură 1. Rezistența intelectuală: două
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]