5,776 matches
-
nu au prevăzut altfel, tribunalul arbitral trebuie să pronunțe hotărârea în termen de cel mult 6 luni de la data constituirii sale, sub sancțiunea caducității arbitrajului. (2) Termenul se suspendă pe timpul judecării unei cereri de recuzare sau a oricărei alte cereri incidente adresate tribunalului prevăzut la art. 547. ... (3) În cadrul termenului prevăzut la alin. (1), părțile pot consimți în scris la prelungirea termenului arbitrajului. (4) Tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului, o singură dată, cu cel mult 3 luni
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
lor. ... Articolul 1.101 Întreruperea prescripției Cererea de recunoaștere a hotărârii străine întrerupe prescripția dreptului de a obține executarea silită. Articolul 1.102 Citarea părților (1) Cererea de recunoaștere a hotărârii străine se soluționează pe cale principală prin hotărâre, iar pe cale incidentă prin încheiere interlocutorie, în ambele cazuri după citarea părților. ... (2) Cererea poate fi soluționată fără citarea părților, dacă din hotărârea străină rezultă că pârâtul a fost de acord cu admiterea acțiunii. ... Capitolul II Executarea hotărârilor străine Articolul 1.103 Instanța
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
6) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, se aplică în mod corespunzător. ... (9) Dispozițiile art. 475 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, rămân aplicabile. ... Art. XVI. - (1) Apelul incident și apelul provocat se depun de către intimat odată cu întâmpinarea la apelul principal, fiind aplicabile prevederile art. XV alin. (4). (2) Apelul provocat se comunică și intimatului din acest apel, prevăzut la art. 473 din Legea nr. 134/2010 privind Codul
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
ar fi încălcarea termenelor de soluționare a cererilor referitoare la măsurile preventive, cu consecința prelungirii fie a stării de libertate, fie a restricționării unor drepturi sau libertăți. Cât privește jurisprudența Curții Constituționale invocată în motivarea excepției, arată că nu este incidentă în cauză, întrucât se referă la dreptul părții civile de a exercita căile ordinare de atac, apelul (sau recursul). 8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două
DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271724_a_273053]
-
I intitulat "Infracțiuni contra persoanei" cap. II intitulat "Infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății". În concluzie, s-a apreciat că este necesar ca Înalta Curte de Casație și Justiție să dea o dezlegare problemelor de drept sus-menționate. III. Dispozițiile legale incidente Art. 371 din Codul penal - Tulburarea ordinii și liniștii publice "Fapta persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică se pedepsește cu închisoare
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
ale swapurilor pe riscul de credit, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 236/2012 , respectiv a condițiilor prevăzute în standardele tehnice emise în aplicarea acestuia; ... c) intermediarii sunt responsabili în ceea ce privește monitorizarea permanentă, din punctul de vedere al respectării prevederilor legale incidente, a operațiunilor de împrumut de instrumente financiare, precum și a celor de constituire a garanțiilor asociate acestora, efectuate în cadrul conturilor globale, în numele clienților, și înregistrate în sistemele proprii de back office ale intermediarilor." ... 4. La articolul 3, litera d) se abrogă
REGULAMENT nr. 6 din 13 mai 2016 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 32/2006 privind serviciile de investiţii financiare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 121/2006 , şi pentru modificarea Regulamentului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 5/2010 privind utilizarea sistemului de conturi globale, aplicarea mecanismelor cu şi fără prevalidarea instrumentelor financiare, efectuarea operaţiunilor de împrumut de valori mobiliare, a celor de constituire a garanţiilor asociate acestora şi a tranzacţiilor de vânzare în lipsă, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 10/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272317_a_273646]
-
cu totul artificială. 4.9. S-a mai arătat că fapta prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție este incriminată de o normă legală cu caracter special, care devine incidentă ori de câte ori norma cu caracter general - reprezentată de dispozițiile art. 215 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal anterior - nu este aplicabilă, din modalitatea de redactare a normei menționate rezultând că infracțiunea de obținere pe nedrept a fondurilor europene este
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
aduce atingere unui număr de două sau mai multe patrimonii, se va reține o singură infracțiune contra patrimoniului, cu mai multe persoane vătămate, iar nu atâtea infracțiuni câte victime sunt, parchetul a precizat că, deși este principial corectă, nu este incidentă în cauzele ce formează obiectul prezentei analize, nefiind valabilă când legiuitorul și-a exprimat, în mod neechivoc, intenția de a ocroti prin incriminare un anumit patrimoniu, cum este cazul infracțiunii prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
art. 244 din Codul penal. 19.2. Alte instanțe au încadrat fapta în infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , în concurs ideal cu infracțiunea prevăzută de art. 306 din Codul penal. 20. Textele de lege incidente sunt următoarele: 20.1. Art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , introdus prin cartea II, titlul I, art. I, pct. 18 din Legea nr. 161/2003 : "(1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
care numai exercitarea controlului de constituționalitate o înlătură. Astfel, legea la care fac referire autorii sesizării este, contrar susținerilor acestora, prezumat constituțională până în momentul în care neconstituționalitatea sa este stabilită de către Curtea Constituțională. 12. În ceea ce privește faptul că autorii sesizării consideră incidente dispozițiile art. 76 alin. (2) din Legea fundamentală în cazul adoptării Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 , norma-cadru în materia hotărârilor, invocând câteva decizii ale Curții Constituționale pronunțate în spețe diferite, Biroul permanent al Camerei Deputaților apreciază că aceștia fac abstracție
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
ca de altfel, și a împăcării, de instituție atât de drept penal, cât și de drept procesual penal - fiind atât o cauză care înlătură răspunderea penală, cât și o cauză care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale - devin incidente prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare
DECIZIE nr. 447 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274483_a_275812]
-
cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță, dar nu mai puțin de 20 lei; b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puțin de 20 lei. (2) Apelul incident și apelul provocat se taxează potrivit regulilor prevăzute la alin. (1). ... Articolul 24 (1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei. ... (3) Recursul incident și recursul provocat se taxează după regulile prevăzute la alin. (1) și (2). ... Articolul 25 (1) Se taxează cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești: ... a) încheierea prin care s-a
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 36. - Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat plângerea, precum și pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege." Articolul 54 În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, toate trimiterile făcute la Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
fiecare componentă spectrală (fiecare frecvență sau, echivalent, fiecare lungime de undă). Astfel, caracterizarea fizică a culorii unui obiect se face printr-o funcție care dă, pentru fiecare lungime de undă (sau frecvență), raportul dintre puterea radiației reflectate și puterea radiației incidente. Astfel, dacă radiația incidentă are distribuția spectrală a puterii formula 5 și suprafața are funcția coeficient de reflexie pe lungime de undă formula 6, lumina reflectată va avea distribuția spectrală a puterii dată de formula 7. O suprafață care reflectă difuz toate lungimile
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
frecvență sau, echivalent, fiecare lungime de undă). Astfel, caracterizarea fizică a culorii unui obiect se face printr-o funcție care dă, pentru fiecare lungime de undă (sau frecvență), raportul dintre puterea radiației reflectate și puterea radiației incidente. Astfel, dacă radiația incidentă are distribuția spectrală a puterii formula 5 și suprafața are funcția coeficient de reflexie pe lungime de undă formula 6, lumina reflectată va avea distribuția spectrală a puterii dată de formula 7. O suprafață care reflectă difuz toate lungimile de undă în mod
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
se caracterizează printr-o "curbă de sensibilitate spectrală" — o funcție definită pe intervalul de lungimi de undă ale luminii vizibile și cu valori reale pozitive. Răspunsul fiecărui tip de receptor este dat de produsul scalar al distribuției spectrale a luminii incidente cu curba de sensibilitate a receptorului respectiv: formula 8 formula 9 formula 10 unde "I" este intervalul de lungimi de undă ale luminii vizibile, formula 11 este distribuția spectrală a puterii luminii incidente, iar formula 12, formula 13 și formula 14 sunt curbele de sensibilitate ale celor
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
receptor este dat de produsul scalar al distribuției spectrale a luminii incidente cu curba de sensibilitate a receptorului respectiv: formula 8 formula 9 formula 10 unde "I" este intervalul de lungimi de undă ale luminii vizibile, formula 11 este distribuția spectrală a puterii luminii incidente, iar formula 12, formula 13 și formula 14 sunt curbele de sensibilitate ale celor trei tipuri de receptori, reprezentate în figura alăturată. Două culori sunt percepute identic dacă răspunsul la ele, pentru fiecare tip de receptori, (r, r și r) este identic. Percepția
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
definit ca produsul scalar dintre distribuția spectrală a puterii luminii și o „curba de sensibilitate” standardizată: formula 15 formula 16 formula 17 unde "I" este intervalul lungimilor de undă vizibile (400 nm - 700 nm), formula 11 este funcția de distribuție spectrală a puterii luminii incidente, iar formula 19, formula 20 și formula 21 sunt curbele de sensibilitate ale receptorilor din ochi, reprezentate grafic în figura alăturată. Dacă se dorește separarea intensității luminii de culoarea ei, intensitatea este reprezentată de componenta "Y", iar culoarea se reprezintă prin valorile "xy
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
filtrări succesive ale unei surse albe prin filtre de diferite culori și „tării” ale filtrării. Filtrarea se face, de obicei, prin plasarea unei cerneli pe hârtie: dacă cerneala nu este aplicată, rămâne hârtia albă, care reflectă aproape în totalitate lumina incidentă; dacă se aplică cerneală, în zona respectivă cerneala absoarbe selectiv anumite lungimi de undă, culoarea hârtiei fiind dată de lungimile de undă deabsorbite. Dacă mai multe cerneluri se aplică una peste alta, coeficientul de transmisie pentru fiecare lungime de undă
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
lor. Pe acest principiu funcționează contoarele Geiger, camerele cu ceață, camerele cu bule și camerele cu scântei. Camerele multifilare proporționale și camerele cu derivă detectează avalanșele de electroni declanșate de trecerea particulelor. Unele molecule sunt excitate în ciocnirea cu particulele incidente, iar prin revenirea la starea inițială ele emit lumină. Pe acest principiu funționează detectorii cu scintilație. Detectoarele Cerenkov înregistrează radiația emisă de particule încărcate care traversează un mediu dielectric cu o viteză superioară vitezei luminii în acel mediu. Particulele electric
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
familii de particule numite barioni (din greacă: βαρύς = greu). Albert Einstein a dat explicația teoretică a faptului că în efectul fotoelectric energia maximă a electronilor emiși de o suprafață metalică iradiată depinde nu de intensitatea, ci numai de frecvența radiației incidente, făcând presupunerea că radiația electromagnetică are o structură corpusculară (1905). Această ipoteză a fost primită inițial cu ostilitate de lumea științifică, până când în anul 1923 ea a fost reluată de Arthur H. Compton și acceptată ca unică explicație posibilă a
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
pentru a observa emisia de electroni este nevoie ca radiația electromagnetică să aibă o frecvență deasupra unei limite inferioare care depinde de natura materialului sau, echivalent, lungimea de undă trebuie să fie sub o anumită valoare. Intensitatea fluxului de radiație incident influențează mărimea curentului electric produs, dar nu determină apariția fenomenului. Efectul se produce nu numai pe metale ci și pe alte materiale, atât conductoare cât și izolatoare, dar conductibilitatea electrică a materialului este necesară în aplicațiile în care efectul fotoelectric
Efect fotoelectric () [Corola-website/Science/299848_a_301177]
-
radiației electromagnetic de incidență când frecvența este constantă. II. Energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși este direct proporțională cu frecvența radiației electromagnetică incidente și nu depinde de flux. III. Efectul fotoelectric se produce dacă și numai dacă frecvența radiației electromagnetice incidente este mai mare sau egală decât o constantă de material numită "frecvența de prag" sau "pragul roșu". IV. Efectul fotoelectric extern este practic instantaneu.( Δt≈1 ns = 10^-9 s) Cantitativ, efectul fotoelectric se poate descrie folosind formula: unde Energia
Efect fotoelectric () [Corola-website/Science/299848_a_301177]
-
mai mare sau egală decât o constantă de material numită "frecvența de prag" sau "pragul roșu". IV. Efectul fotoelectric extern este practic instantaneu.( Δt≈1 ns = 10^-9 s) Cantitativ, efectul fotoelectric se poate descrie folosind formula: unde Energia fotonului incident este "hf"; această energie se conservă: o parte se regăsește în rețeaua cristalină a metalului și o parte este transferată sub formă de energie cinetică electronului devenit liber. Dacă se notează cu formula 2 lucrul de extracție și cu formula 3 energia
Efect fotoelectric () [Corola-website/Science/299848_a_301177]