5,812 matches
-
și o anume constrângere asupra guvernului, În măsura În care i se cere să justifice modul de cheltuire a lor, admițând și faptul că, În anumite perioade, când societatea se confruntă cu evenimente excepționale, care generează o creștere neobișnuită a 382 cheltuielilor, devine inevitabilă o creștere a impozitelor, fără a depăși un nivel apreciat ca suportabil. Cel mai adesea, Însă, sporul de cheltuieli publice Înregistrat În asemenea perioade, Își pierde caracterul temporar, permanentizându-se sau continuând să crească chiar și după revenirea la o
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
adesea, Însă, sporul de cheltuieli publice Înregistrat În asemenea perioade, Își pierde caracterul temporar, permanentizându-se sau continuând să crească chiar și după revenirea la o situație normală. În consecință, creșterea impozitelor În corelație cu cea a cheltuielilor publice devine inevitabilă ca tendință generală și dobândește un caracter durabil, În timp. Față de pozițiile conturate În teoria și practica fiscalității, apreciem că există anumite premise obiective, alături de circumstanțe de ordin subiectiv, care pot condiționa proporțiile redistribuirii fiscale a produsului creat și contura
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ecologia, utilizarea potențialului mărilor și oceanelor, poluarea atmosferei, etc., fiind destul de controversată chiar utilizarea forței de muncă la scară mondială, la nivel național și internațional 259, care are implicații financiare majore, inclusiv În plan fiscal. Așadar, Înfăptuirea procesului obiectiv și inevitabil al globalizării, pe de o parte, și existența particularităților specifice locale, regionale, naționale ale diverselor structuri ce tind a se Încadra În acest proces, pe de altă parte, evidențiază plusuri și minusuri ce se reflectă asupra participanților. Dar acest proces
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Ungureanu, 1983). Etapa a patra: remarginalizarea sociologiei - 1974-1989 În 1973 se produce o reorientare ideologică bruscă a conducerii de partid. În acest an Ceaușescu lansează ceea ce s-a numit „revoluția culturală”. Dincolo de formulările șocante, În substanța sa, revoluția culturală era inevitabilă. În forme mai lipsite de stridențe, ea s-a petrecut În toate țările comuniste. Liberalizarea lansată inițial se Înscrisese, inevitabil, pe drumul unei reforme profunde a sistemului - eventual, al schimbării sale. „Comunismul cu față umană” din Cehoslovacia a fost vârful
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vom sublinia faptul că În viziunea acestuia sistemul economic centralizat și planificat, redistribuția bunurilor realizată după alte principii decât acelea ale pieței, respectiv ierarhiile organizaționale de tip piramidal, bazate pe particularisme și autorități personale și promoții arbitrare, creează, În mod inevitabil, alte configurații la nivel personal și microsocial decât sistemele capitaliste. Dependența verticală a fiecărui individ de supraveghetori, precum și lipsa pârghiilor de mobilitate socială, În afara marilor companii de stat, influențează În mod direct și decisiv șansele de succes ale membrilor societății
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dar redactorii sunt de la Chicago, editorul fiind University of Chicago Press. Practic, American Journal of Sociology În această perioadă este proprietatea Școlii de la Chicago (The AJS of the Chicago School). Academizarea AJS s-a produs În urma unor constrângeri. Abbott vede inevitabila transformare a revistei În diferențierea disciplinară: apar o serie de orientări subși interdisciplinare, ale căror discursuri Încep să meargă către reviste specifice: Journal of Educational Sociology, Journal of Social Psychology, Population, Rural Sociology, Public Opinion Quarterely, Journal of Marriage and
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
concordă cu Înțelegerea ,,psihoterapeutică” a ritualului funerar ca ,,activitate conștientă cu scop clar, cu Început și sfârșit distinct și cu exprimarea liberă a emoțiilor” (Reeves, Boersma, 1990, Irion, 1991, apud Savage, 1994). Vintilă Mihăilescu asociază ,,problema tradiției” cu un ,,demers inevitabil Într-o abordare critică a etnologiei românești”. Obiect al unui atare demers, sarmaua - un „«gastronemăă mai mult sau mai puțin «reală” ca referent identitar - Îi prilejuiește lui Mihăilescu un amplu excurs teoretic asupra temei apartenenței sau aproprierii culturale (și) la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de acte umano-divine ale libertății. Pentru Berdiaev, spectacolul conflictelor și al crizelor lumii orientează gîndirea spre Ultim, așa încît istoria e transmutată în energie ascensională și își află astfel sensul cel mai tare : Atît timp cît lumea există, contradicțiile sînt inevitabile. Gîndirea ajunge de aceea în mod obligatoriu la o perspectivă eschatologică ce proiectează o lumină retrospectivă asupra lumii, clarificînd paradoxurile și contradicțiile ei. A clarifica tensiunile sfîșietoare ale imediatului nu înseamnă aici, cum nu înseamnă nici pentru doctrina din Bhagavad-Gșt
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
consimțămîntul actorilor sociali, ci rezulta dintr-o necesitate impusă de jocul acțiunilor și al reacțiunilor forței divizate. Dar, mai ales după experiențele totalitare, atît guvernanții, cît și societatea civilă au interiorizat principiul moderației, l-au acceptat ca pe un dat inevitabil al existenței împreună. Indivizii și instituțiile societății liberale se definesc prin refuzul comun al puterii nelimitate. în expresia lui H.-R. Patapievici, principiul moderației constă în faptul că posesia puterii nu trebuie niciodată să constituie un argument în vederea exercitării ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Reformist Conservatoare, rămând și la periferia preocupărilor Partidului Conservator. În sfârșit, ar mai trebui să notăm legătura între raportarea plebiscitară la politică, impusă de Partidul Reformei și aplatizarea politicii pluraliste și inclusive a Canadei. Politica plebiscitară forțează o reducere a inevitabilei complexități și a pluralismului, care definește viața politică, recurgând la o foarte polarizată opoziție de tipul "noi versus ei". Orientarea plebiscitară a Reformiștilor a produs asemenea efecte, fapt care poate fi observat foarte bine în cazul succesorului acestui partid, Partidul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și contestarea democratică După cum sugerează Rovira Kaltwasser și Mudde în Capitolul I, crearea de noi forme de suveranitate populară prin intermediul unor mișcări populiste poate foarte bine să faciliteze incluziunea și participarea democratică în detrimentul contestării democratice. Totuși, aceste costuri nu sunt inevitabile. Majoritățile populare pot fi create fără încălcarea drepturilor minorităților politice sau fără subminarea pluralismului politic, în vreme ce mecanismele plebiscitare și participative pot fi dezvoltate mai degrabă pentru a însoți instituțiile reprezentative decât pentru a le înlătura sau a le eluda. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Se întâmplă așa din cel puțin două motive. Pe de o parte, în vreme ce funcțiile de primar al unei capitale sau de guvernator al unei provincii reprezintă într-adevăr o poziție de putere, totuși sunt funcții care se supun, în mod inevitabil, controlului exercitat la nivel național (de exemplu, Parlamentului sau Curții Constituționale). De cealaltă parte, actorii populiști - ca mai toți liderii politici - aspiră, de regulă, la puteri sporite și, prin urmare, consideră funcțiile de la nivel subnațional doar o etapă în drumul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
trebuie urmărit în permanență, cea de-a doua are ca scop înfăptuirea suveranității populare și a egalității politice, oricare ar fi costuri. În completare, Dahl dezvoltă aici noțiunea sa de poliarhie înțeleasă ca tip de conducere politică care, în mod inevitabil, combină elemente madisoniene și populiste. 6 Chiar dacă este un subiect care ar merita investigat, nu vom analiza aici dacă regimurile autoritare folosesc ideologia populistă pentru a-și consolida sistemul politic (de exemplu, Mahmoud Ahmadinejad în Iran sau Aleksandr Lukașenko în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
los de abajo, abajo los corruptos", pentru a răspunde acuzațiilor PAN că intenționează să atenteze la proprietatea clasei de mijloc. 6 Este o parafrază a președintelui mexican din secolul XIX, Benito Juárez, care a făcut acest comentariu legat de victoria inevitabilă a Liberalilor Mexicani asupra Conservatorilor, care guvernaseră Mexicul cu ajutorul împăratului Maximilian și a trupelor franceze. 7 Am participat personal la discuțiile strategilor partidului care admiteau că rezultatele de la urne arată că au pierdut, dar insistând în același timp că "într-
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cine sunteți, cu semenii, cu întregul viu din care facem parte organică. 8 Să nu uităm, dragi studenți, că spunând mereu „și totuși Da vieții”, cum ne învață marele psiholog Victor E. Frankl, chiar și în cele mai dificile circumstanțe inevitabile prin care trecem, avem datoria morală de a așeza la temelia autoguvernării propriei vieți, dar și a vieții ca existență în relație, din care face parte și MAP, Adevărul, Bunătatea și Credința, ca valori de neînlocuit într-o societate unde
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
terapie este, din punctul de vedere al realității clinice, într-o continuă mișcare. Din această perspectivă, acest tip de analiză nu poate fi redus la o tehnică de diagnostic, în care observarea servilă a etapelor cronologice ar conduce, în mod inevitabil, la explicațiile „corecte” și la terapiile adecvate. Am definit conceptele analizei și i-am ilustrat pe scurt metodologia. Ea poate fi completată cu diverse metode, tehnici sau proceduri. Bogăția și valoarea datelor obținute depind de stăpânirea, de către clinician, a tehnicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de psihoterapeut este o meserie specială, în cadrul căreia persoana, emoțiile sale, sentimentele sale, gândurile sale constituie instrumente terapeutice. Psihoterapeuții sunt implicați în terapie și reacțiile lor, deschise și camuflate, influențează, direct sau indirect, procesul terapeutic. Reacțiile terapeutului pe parcursul terapiei sunt inevitabile; de aceea el trebuie să dispună de o bună capacitate de auto-observare, de metode care să-i permită să-și folosească emoțiile, sentimentele, gândurile și comportamentele în direcția terapiei și, mai general, să facă dovada unei bune cunoașteri a modului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Young descrie trei mecanisme de coping care sunt răspunsuri comportamentale a căror definiție este apropiată clasicelor răspunsuri la stres de flight, fight și freeze. Cele trei mecanisme de coping descrise de Young Coping-ul de supunere reprezintă acceptarea schemei ca fiind inevitabilă, pasivitatea fiind percepută ca un mijloc de a nu înrăutăți lucrurile; Coping-ul de evitare, cel mai frecvent, însumează toate strategiile care permit evitarea activării schemei sau să se sustragă acesteia; Coping-ul de contraatac reprezintă toate atitudinile prin intermediul cărora pacientul exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Golopenția spune în mod explicit: „Știința este unul din mijloacele cu ajutorul cărora se afirmă entități iraționale: anumite grupări, popoare” (Golopenția, 2002, 56). Această știință, așa cum o descrie Golopenția, mai poate fi încadrată în sociologie, sau întorsătura ei geopolitică este deja inevitabilă? Întrebarea nu e probabil una foarte clară, diferența fiind greu de surprins; ea indică însă o importantă schimbare de accent în sociologia lui Golopenția. Definiția pe care o dă John Agnew geopoliticii (2002), referindu-se mai mult la faza sa
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
învățăm ce semnificații să atașăm evenimentelor din lumea noastră și oamenilor care le provoacă. În acest fel, culturile diferă după modul de interpretare. Înțelegerea și evaluarea altora potrivit cu cadrul de referință al culturii proprii a unui individ este o consecință inevitabilă a identității culturale. Oamenii sunt socializați și se socializează pentru a-și folosi cultura ca instrument de interpretare. Cultura controlează comportamentul uman într-o manieră nonrațională, dar totuși persistentă. Deoarece deprindem comportamentul cultural din copilărie, acesta se impregnează adânc în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
informaționale ca societate a cunoașterii este condiționată decisiv, în România, ca și pe plan internațional, de prezența unor organizații inteligente, cu capacități avansate de gestionare a competențelor lor colective ca surse de performanță. Întemeierea pe cunoaștere a organizațiilor contemporane este inevitabilă, decurge dintr-un nivel de complexitate sistemică ce depășește limitele rigide ale ierarhiilor tradiționale și antrenează apariția de configurații și practici organizaționale nonierarhice; din evoluții strict inerțiale, de natura autoorganizării, pot rezulta, cel mult, soluții insulare, eventual articulate ad hoc
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
mare a complicațiilor periprocedurale, modificările fiziologice legate de vârstă, fragilitatea pacienților și asocierea comorbidităților. Totuși, mortalitatea prin BCI a înregistrat un declin semnificativ după 1970, inclusiv la pacienții vârstnici, semnificând astfel că această boală letală uneori nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii (5). 15.2. Epidemiologie În Statele Unite aproximativ 80% dintre decesele prin boli cardiovasculare apar la populația cu vârsta peste 65 de ani (3). Prevalența și severitatea bolii coronariene cresc dramatic odată cu înaintarea în vârstă, BCI fiind considerată cea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
indice originile inegalității sociale 1, și de o elaborare de tip culturalist, care să explice reproducerea sa2. Evident, modul în care este pusă întrebarea va determina și metodologia cea mai bună. O întrebare formulată în felul următor: „Este inegalitatea socială inevitabilă?” ar presupune o cu totul altă abordare. Acest principiu practic apare cu multă claritate încă din scrierile metodologice ale lui Max Weber. Acesta respinge atât poziția pozitivismului, care susținea comunalitatea scopurilor cognitive ale științelor naturale și ale celor istorice, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
înțelept apt să ghideze viața spirituală a contemporanilor săi. Se pare că fiul regelui Śuddhodana a ales acest ultim ideal. Prințul Siddhărtha și-a părăsit soția, copilul și condiția, devenind un pribeag fără adăpost, în căutarea izbăvirii de suferința aparent inevitabilă. În acele vremuri, viața rătăcitorilor se bucura de multă generozitate. Aceștia aspirau la un ideal de perfecțiune situat deasupra exigențelor meschine și a josnicelor dispute ale vieții obișnuite. Se aplecau nu asupra propriilor plăceri, ci asupra unei mărețe aventuri care
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
iar comunicarea dintre noi să fie mai eficace. Contactele din ce în ce mai numeroase cu oamenii din alte țări ne fac să reflectăm în primul rând asupra noastră, asupra eficienței modului nostru de a comunica. Globalizarea a făcut din comunicarea interculturală un fapt inevitabil. Lumea de azi este supusă unor schimbări rapide, interacțiunea dintre oameni capătă noi dimensiuni. Contactul și comunicarea cu alte culturi sunt caracteristicile dominante ale vieții moderne, lumea parcă nu mai poate trăi fără beneficiile tehnologiei, fără a putea lua legătura
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]