6,119 matches
-
neglijabil. Similar cu ceea ce s-a Întâmplat la finele lumii antice, trăim momentul când unitatea culturală a Occidentului se spulberă. Creștinismul a dat, ulterior, lumii aceleia o anume unitate. Nu vedem azi un Înlocuitor similar.” L-am Întrebat, apoi, pe interlocutorul meu cum vede azi noțiunea de patrie. Eroul microromanului Inferences of a Sabre, generalul Krasnov, hatmanul conducător al diviziei de cazaci aliați cu naziștii, speră să poată Întemeia pentru aceștia o nouă patrie În provincia italiană pe care o ocupă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
marcase colaborarea noastră la Bard, ci bucuria reîntâlnirii. Regăsisem inconfundabila pecete a unui patrician al spiritului. Simplitatea, cordialitatea, erudiția elegantă și civilitatea. Serenitatea amuzată și copilăroasă coabitând cu seriozitatea extremă a angajării etice și estetice fac din Claudio (von Trieste) interlocutorul râvnit și prietenul de preț. Îi redescopăr, pe ambii, de fiecare dată, cu aceeași Încântare. New York, mai 2003 (Familia, nr. 6 și 7-8/2003) William Philipstc "William Philips" Am fost norocos să-l am pe William Philips printre necunoscuții prieteni
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îngăduiau să ignore fragilitatea trupului. Ne forța să procedăm la fel și să profităm de dialogul Încă În desfășurare, de provocările pe care le furniza. Bărbat frumos până În final, În ciuda șubrezeniei și diminuării fizice, era un ascultător atent și un interlocutor torid, interesat și implicat În chestiunile țării și ale lumii. Cu William Philips dispare o mare perioadă a culturii americane. Un mod de viață, de gândire, de comportament public și privat. Un fascinant și de neuitat capitol În povestea umană
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
până la urmă, ceea ce Pereira nu declarase, de fapt, de-a lungul narațiunii. Această modulare ironică este pregătită de semne mai curând tăcute și obscure, gradată scrutare psihologică a potențialităților somnolente. Senectutea solitară și resemnată așteptase ca invazia juvenilă a unor interlocutori ca Rossi și Marta să forțeze des-inhibarea. Pentru un obișnuit al „realismului socialist” transformarea evazionistului mizantrop și contemplativ Într-un om de acțiune nu putea să nu reamintească standardul „omului nou” În literatura „angajată” a primelor decenii postbelice staliniste din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al său și reascultă, apoi, observațiile critice, așa izbutisem să mă obișnuiesc eu Însumi, până la urmă, cu acest straniu mod de a păstra memoria unei convorbiri. „Să mă imprimi? Un aparat de imprimare, adică?...”, continua să repete, după lungi tăceri, interlocutorul care părea să nu fi văzut vreodată un microfon. „Și cum să mai vorbim? Totul devine Înscenat, artificial. Nu mai este convorbire... Să mă imprimi?” Mi-am amintit, brusc, de remarca prietenului și exegetului său, Harold Rosenberg: „Arta sa este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doar prin aerul taciturn și replica laconică, nici doar prin mustață și chelie, ci printr-o promptă mușcătură lexicală la apropierea necunoscutului, dar și, nu o dată, a familiarului. Hirsut și hâtru, sceptic și, nu o dată, cinic, atât cât să intrige interlocutorii, Își proteja cu grijă solitudinea și vulnerabilitatea, evita confesiunea, ca și lamentarea. Rana ascunsă exploda, Însă, la orice atingere imprudentă, ca o floare a răului, hrănită, ca și la poet, din mucegaiuri, bube și noroi, Îmblânzită și fermecată doar prin
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
noi doi? Dacă nu vă supărați, nu țin neapărat, i-am răspuns eu prompt. Prefer să vorbim normal. — Ai dreptate, cititul pe buze e o tehnică destul de primitivă și prezintă o seamă de inconveniente. Dacă e întuneric, nu vezi gura interlocutorului. Dacă nu e, stai cu ochii lipiți de ea. În cazuri extreme însă, e o măsură foarte eficace. Te-ai orientat grozav când te-ai apucat de așa ceva. — În ce sens? Ce vreți să spuneți cu „cazuri extreme“? — Păi... bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și nu numai) din Laleaua și cei trei pitici (1989), poetul își proiectează cititorii în lumea inocenței, vădind totodată o preocupare pentru valența educativă a textelor. Susținute de o informație densă, dialogurile din volumul Intersecții spirituale evidențiază în F. un interlocutor seducător, care știe să dirijeze cursul interviurilor după câteva repere filosofice și estetice esențiale, urmărind valorizarea culturii românești într-un context larg. Partizan al stilului elaborat, el cultivă un anume liberalism estetic în culegerea Cum să prinzi o pasăre măiastră
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
rază de soare, București, 1983; Sunete și culori, Iași, 1984; Cum să prinzi o pasăre măiastră, București, 1987; Laleaua și cei trei pitici, București, 1989; Jocul de-a himerele, Iași, 1997. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, Cartea de debut. Meseria de interlocutor, LCF, 1981, 24; Valeriu Stancu, „Pe o rază de soare”, CRC, 1984, 22; C. Isac, „Sunete și culori”, CRC, 1984, 43; Al. Tănase, Filosofia ca poesis sau Dialogul artelor, București, 1985, 146-149; Lucian Dumbravă, Ei, care au scris..., Iași, 2000
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
dinamică, în paginile căreia să se regăsească o mare parte din propunerile vieții postrevoluționare: politice, sociale, morale, comportamentale, economice, estetice. În acest sens, sunt realizate, începând cu numărul 15 din 1993, numere tematice cu subiect dinainte anunțat, la care participă interlocutori din cele mai diverse câmpuri: scriitori, sociologi, istorici, oameni de știință, politicieni, ziariști-comentatori, studenți ș.a. Se remarcă de-a lungul anilor dosare precum: Splendoarea și mizeriile mitocanului, Armata, Ce fel de bârfe bârfim, Violența, A fi sau a nu fi
DILEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
dezamorsa Încărcătura nocivă. În scrierile teoretice, americanii au Încercat să nu părăsească apelul la simț moral - din prudență, poate și din credință - și n-au ocolit niciodată modalizarea, n-au exilat anecdota (anekdota = lucru inedit), pentru a nu-și pune interlocutorul În poziție de inferioritate (Există, desigur, excepții : cea a lui Allan Bloom este una dintre ele). Stilul acesta are și inconveniente. El sfidează În primul rînd, am mai spus-o, ierarhiile ideologice fundamentale ale culturii europene, În eventualitatea că ele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
trebuie să-mi găsesc o identitate." În ambele situații avem de-a face cu: 1) fraze scurte sau medii, eliptice adesea, care transcriu un monolog oral al cărui subiect gramatical coincide cu subiectul enunțării. 2) fraze adresative, În care apar interlocutori, fie că este vorba despre autorul-enunțător sau despre despre un martor, pretexte ale unui discurs tranzitiv. De cele mai multe ori, destinatarul, pentru că este indicat doar prin pronumele personal, permite identificarea cu cititorul (În fragmentul secund) sau, din partea cititorului, cu naratorul-autor (În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu tulburări de personalitate, experiența sa în administrarea de chestionare în general și a chestionarului special administrat joacă un rol important. În relația directă cu cel examinat, se poate urmări expresivitatea generală a acestuia, aspectul mimico-gestual, limbajul, atitudinea interpersonală față de interlocutor, spontaneitatea răspunsurilor (Dafinoiu, 2002Ă. De regulă, în evaluarea tulburărilor de personalitate e important să se obțină date, informații, și de la terțe persoane. În principiu, se chestionează o rudă sau o cunoștință apropiată care cunoaște subiectul de mai mult timp. Unii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cel puțin engleza și să aibă noțiuni ale limbii țării În care se desfășoară negocierea (formule de politețe, expresii, cuvinte, cifre etc.). 2. Să manifeste interes În ceea ce privește culturile și civilizațiile Această curiozitate Îi va permite să-și Înțeleagă mai bine interlocutorii. Aceștia vor fi mișcați de interesul pe care Îl arată culturii și poporului lor. Se creează astfel diferite subiecte interesante de conversație În afara negocierii și chiar agrementarea sejurului prin vizite În compania interlocutorilor. 3. Să fie modest și să accepte
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
va permite să-și Înțeleagă mai bine interlocutorii. Aceștia vor fi mișcați de interesul pe care Îl arată culturii și poporului lor. Se creează astfel diferite subiecte interesante de conversație În afara negocierii și chiar agrementarea sejurului prin vizite În compania interlocutorilor. 3. Să fie modest și să accepte diferența Negociatorul trebuie să rețină că nu este cel mai bun, chiar dacă demonstrează performanțe În multe domenii, și să accepte că nu Înțelege absolut tot ce s-a Întâmplat Într-o negociere. De
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
el riscă enorm să fie supus unui stres puternic și greu de suportat. 4. Să facă dovada intuiției și ascultării Mai ales În domeniul intercultural, negociatorul nu poate ști totul. O intuiție bună Îi va permite să sesizeze mai ușor interlocutorul, fără să-l jignească. O bună ascultare Îl va ajuta să evite erorile. Acestea constituie un semn de bunăvoință care va fi Întotdeauna bine primit de interlocutorul său. 5. Să rămână fidel propriei sale culturi Celălalt nu ne cere să
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
poate ști totul. O intuiție bună Îi va permite să sesizeze mai ușor interlocutorul, fără să-l jignească. O bună ascultare Îl va ajuta să evite erorile. Acestea constituie un semn de bunăvoință care va fi Întotdeauna bine primit de interlocutorul său. 5. Să rămână fidel propriei sale culturi Celălalt nu ne cere să-i adoptăm cultura, dar, În același timp, el așteaptă de la noi să fim fideli propriei noastre culturi. Cultura românească este apreciată În lume. În consecință, negociatorul trebuie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
românească este apreciată În lume. În consecință, negociatorul trebuie să cunoască marii clasici În domeniul artei, literaturii, științei, sportului, dar și În domeniul bucătăriei, al vinului românesc, al politicii externe etc. Cele zece caracteristici ale negociatorului performant sunt: - Vei considera interlocutorul drept clientul tău - Clientul tău va avea dreptate mai mult decât tine - Să faci astfel Încât clientul tău să nu fie stânjenit - Concurenții tăi să nu te subestimeze niciodată - Concurenții tăi nu sunt platnicii tăi - Să ai Încredere În acte și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
p. 213). Comportamentul pozitiv Negociatorul bun este orientat spre soluții. El este pozitiv În relația cu altcineva Comportamentul receptiv Negociatorul performant Îi ascultă pe ceilalți. El poate astfel să obțină concesii judicioase Comportamentul ofensiv Negociatorul performant evită să-și ofenseze interlocutorul. Aceasta ar putea reorienta sau bloca negocierea Sursa: Cathelineau (1991, p. 262). Fig. 51 - Reprezentarea negocierii În ansamblul sistemelor deciziei Sursa: Dupont (1990, p. 28). Se disting procesele „politice” (3, 4, 5), procesele dominației (6, 7), procesele de schimb (1
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
acțiunile modelului sunt evenimente critice; de aceea, a șterge modelul social înseamnă a șterge comportamentul în general. Bandura sesiza o graniță a behaviorismului pe care nu era decis să o respecte habotnic. Cum poate formula cineva un răspuns în lipsa unui interlocutor sau cum poate cineva da un pumn fără un bătăuș? - se întreba, deloc amuzat, Bandura. După el, această frază nu trebuie să trimită cercetătorii la inițierea unor studii în care brațe de plastic acționate de fire invizibile lovesc „obiecte”, încercând
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
află în grija bunicilor, 24% sunt îngrijiți de mătuși sau unchi, iar restul de 11% de alte persoane (Ibidem). Părinții plecați nu sunt preocupați de dezavantajele despărțirii de copil, cum ar fi relația tensionată cu părintele rămas acasă, lipsa unui interlocutor când copilul are nevoie de soluții pentru probleme ce apar în situația lui școlară, apariția simptomelor de deprimare, manifestarea comportamentelor deviante și chiar delincvente (Ibidem). De la generația ,,cu cheia la gât” la generația ,,plecată pe afară” Nu este de neglijat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
indivizi (bărbați și femei) din satele Soveja, Tulnici și Negrilești, cu referire la „punctele principale” ale anchetei, legate de „tipurile antinomice fatalism/activism [acționism] și introversiune/extraversiune”. Răspunsurile obținute sunt analizate după trei criterii: satul, grupa de vârstă și genul interlocutorilor. Concluziile generale indică o „tendință către activismul imanent” în satele vrâncene, cu o „rezumare a transcendenței” la reprezentările de tipul deus otiosus, precum și o opțiune pentru „introversiune” ținând de „teama de a intra în rândul lumii”, „convingerea în incognoscibilitatea sufletului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
chestionarului de față reprezintă un număr de 35 din cele 50 de grupuri patronimice examinate mai sus, la nivelul structurilor de rudenie de la Tilișca. În tabelele următoare sunt indicate răspunsurile primite în dreptul fiecărui item, cu precizarea celor trei opțiuni ale interlocutorilor („A” = primul proverb, trecut în partea dreaptă a chestionarului; „C” = al doilea proverb, opus celui dintâi și trecut în partea stângă a chestionarului; „B” = opțiunea indecisă sau dubla opțiune a respondenților). Reproducem mai întâi tabelul cu rezultatele globale ale răspunsurilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prescriptiv (39), ego-ul poate aștepta, totuși, o reacție socială pozitivă pentru „binele” înfăptuit. Femeile au o părere opusă celei a bărbaților (7) în legătură cu natura „dată”, ereditară, a fondului uman (bun sau rău). Aceste opinii sunt în general împărtășite și de interlocutorii sub 40 ani, cu o distribuție totuși mai echilibrată a răspunsurilor acestora la itemul 7. „Dreptatea” nu este, la nivelul aceluiași ego, un „bun” de câștigat prin responsabilitate personală, conformismul fiind aici atitudinea preferată (16); interesantă este și poziția aproape
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
un „bun” de câștigat prin responsabilitate personală, conformismul fiind aici atitudinea preferată (16); interesantă este și poziția aproape unanimă a „tinerilor” în favoarea unei asemenea atitudini. „Cinstea” - opusă aici explicit unei „fluidității” de ordin comercial a principiilor morale - este pentru majoritatea interlocutorilor o valoare „nonnegociabilă” (28, 45). Cu toate acestea, jumătate dintre cei intervievați (mai ales, bărbații) admit contrariul (28), iar respondenții sub 40 ani „oscilează” la același item 28. „Încrederea” nu este o calitate împărtășită de tilișcani: cei mai mulți dintre cei intervievați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]